Text: Maria Neneciu
Sursa: Institute, The Magazine

Fie ca vorbim de campaniile de constientizare, de lobby, de activitatile concrete pe care le presupune implementarea unui proiect, fie ca vorbim de actiunile de fundrasing, reprezentantii societatii civile din Romania trebuie sa fie din ce in ce mai atenti atat la felul in care comunica, cat si la resursele creative pe care le atrag si le folosesc in proiectele lor. Am stat de vorba cu o parte dintre castigatorii de la Gala Societatii Civile de anul acesta pentru a afla direct de la cei care implementeaza cele mai importante proiecte din Romania ce provocari intampina, de ce  resurse dispun si cat de inovatoare este, de fapt, societatea civila de la noi.

Scoala prioritatilor.
Metode inovatoare Proiectul "Scoala mea in spital", marele castigator al Galei Societatii Civile 2013, este un program prin care copiii si adolescentii diagnosticati cu cancer au sansa sa urmeze cursuri direct in spital. Proiectul a presupus, printre altele, realizarea fiecarei activitati educationale sub forma de joc, prin materiale si metode creative, astfel incat invatarea in spital sa fie o placere si nu o povara in plus. Am vrut sa aflam de la Katie Rizvi, fondator, Asociatia Little People si Clubul Temerarii, ce a inseamnat proiectul "Scoala mea in spital" si cum au reusit sa il implementeze.

"In vreme ce programa scolara nationala are menirea de a pregati tinerii pentru o educatie viitoare si se concentreaza pe rezultate academice, in spitale avem «luxul» de a ne intoarce la lucrurile de baza. Ceea ce reprezinta o provocare pentru clasele cu numar mare de elevi si profesori impovarati se transforma in oportunitati tentante in acest mediu foarte diferit", mi-a explicat Katie, care mi-a povestit ca in vreme ce copiii in scoli sunt organizati in clase dupa varsta si dezvoltare cognitiva, copiii din spital sunt organizati in grupuri mici de toate varstele, indiferent de considerentele sociale, economice si educationale sau culturale: "In spital singurul lucru pe care il au in comun este mediul nou si senzatia de disconfort, durere si, deseori, teama. Pentru a diminua diferentele de varsta si dezvoltare, specialistii nostri privesc indivizii. Precum legendara Montessori, care a lasat mostenire metoda de  predare cu acelasi nume, credem cu tarie faptul ca toti copiii sunt diferiti in parte si tratarea lor ca atare va determina un nivel de invatare mai ridicat si un potential mai mare atins. Precum a spus si Jerome Bruner, notabilul contribuitor la psihologia educationala, interesul asupra continutului este cel mai bun stimul pentru educatie, mai degraba decat motivatiile externe, cum ar fi notele", mi-a mai explicat ea.

Cat despre ce presupun, mai exact, aceste metode alternative, am inteles ca tinerii pacienti pot parcurge materiile prin vizionarea unor documentare, efectuand proiecte de echipa si realizand experimente, notand observatii pe parcursul mai multor zile.

"Micutii scolari din cadrul Fun School (Scoala distractiva) invata ca viata si lumea din jurul nostru sunt frumoase, interesante, ceva pentru care merita sa luptam, ceva care face ca toata suferinta, durerea si disconfortul sa merite sa fie indurate. Ei invata, de asemenea, despre compasiune, respectul pentru ceilalti, despre solidaritate si munca in echipa. Invata despre prioritati. Este o scoala diferita. O scoala a vietii, in cel mai infricosator mediu, cel de spital, dar unde invatarea poate fi un element de imputernicire, de vindecare si cel mai necesar dintre toate",
mi-a mai explicat Katie.
 
Creativitatea, ca metoda de reintegrare sociala
De cele mai multe ori percepem reintegrarea sociala ca pe un proces tehnic, ca pe o vizita la un ghiseu public, unde o doamna, speram noi, amabila, da un verdict favorabil si rezolva problema, fie cu o locuinta, fie cu un loc de munca sau cativa oameni care te sustin si iti spun ca viitorul nu e chiar atat de negru. Dar reintegrarea in societate a persoanelor cu probleme este un proces complicat, cu nevoi  subtile, neintelese pe deplin nici macar de cei care le poarta. 

Acesti oameni au nevoie de confirmari si nu stiu de multe ori nici de unde si nici cum sa le primeasca, sunt persoane cu un mare deficit de incredere, atat in cei din jur, cat si in propriile puteri.

Samusocial, castigatorii premiului I la categoria "Incluziune sociala", cu proiectul "Atelierul ocupational pentru persoanele fara adapost", a reusit sa identifice cu succes gama larga de nevoi ale acestor persoane. Proiectul a fost format din doua componente esentiale: pe de o parte, continea activitati socio-medicale si de consiliere psihologica si ocupationala, pe de alta parte-activitati practice, creative, care constau in realizarea unor obiecte decorative mici, pictarea de tricouri sau sacose textile, crearea de rame foto, jucarii de lemn pentru copii, decoratii din ipsos si lemn. Aceasta componenta creativa reuseste sa ajute persoanele fara adapost sa se simta apreciate si utile, dar este interesant ca reuseste sa schimbe si prejudecatile oamenilor fata aceasta categorie sociala. "Impactul pe care il au asupra publicului este impresionant: vizitatorii sunt atrasi de micile obiecte decorative si raman profund impresionati de povestile oamenilor care le-au creat. Astfel, devin atrasi de proiectele asociatiei si incep sa se implice prin donatii de imbracaminte, incaltaminte, mancare sau chiar bani", mi-a povestit Monica Tautul, PR Manager, Samusocial. "Pentru beneficiarii implicati in proiect, activitatile creative reprezinta modalitatea prin care ei, ca adulti ai strazii, sunt pusi in valoare, fapt ce ii ajuta sa se simta importanti, din nou utili", mi-a mai explicat ea.

Arta protestului
Asociatia Salvati Dunarea si Delta a castigat Premiul I la "Protectia mediului" in cadrul Galei, pentru proiectul "La vanatoare de vanator  in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii", un proiect prin care s-a reusit protejarea si conservarea patrimoniului RBDD, prin interzicerea vanatorii sportive in tot acest areal. Pentru a afla cat de complicat este sa faci lobby in Romania si ce impact a avut protestul pe care SDD-ul l-a organizat atunci in Parlament, am stat de vorba cu Dan Barbulescu, director executiv SDD. Acesta mi-a povestit ca au aflat atunci pe ultima suta de metri ca legea privind vanatoarea in Delta urma sa fie discutata si votata in Parlament. Asta se intampla in decembrie, in apropierea Craciunului.

"Trebuia sa reactionam imediat si nu pe strada, ci in Parlament. Or, acolo, la balcon, ai o marja mica de libertate. Plus ca, atunci cand privesti in jos, vazand personaje gen Hrebenciuc, Catalin Voicu, Vasile Blaga, Elena Udrea sau... Ion Iliescu etc., ramai pur si simplu masca. Este incredibil cum moare doza de creativitate in fata acestor…cum sa le numesc? Clisee. Da, cei pe care i-am amintit, si nu numai ei, sunt niste clisee. In fata lor ramai fara cuvinte. Si am iesit si noi la balcon cu niste cearsafuri pe care am scris: «Nu vanati patrimoniul UNESCO!» sau «Patrimoniul UNESCO nu-i parc de  distractii pentru vanatori!!». N-am obtinut mare lucru, caci oricum legea s-a votat ulterior. Pe urma am fost la Basescu si i-am cerut sa nu promulge legea. Si a acceptat. Cred ca Basescu este printre putinii politicieni romani care au o anumita doza de spontaneitate. Nu vreau sa-l laud, caci si-a folosit creativitatea de multe ori in slujba raului, dar reuseste sa faca multi politicieni sa para… lasi", mi-a explicat Dan, care crede ca este foarte greu sa faci advocacy in Romania.

"Noi beneficiem de «serviciile» lui Liviu Mihaiu, jurnalist si activist civic cunoscut, si asta ne ajuta foarte mult. Cand Liviu o suna pe doamna Rovana Plumb, ministrul mediului, si-i spune ca in Delta braconajul e la el acasa, a doua zi se fac controale si se deschid dosare penale", mi-a povestit Dan.

Cat despre importanta creativitatii in contextul unui protest, nu puteam sa nu ajungem si la discutia despre protestul Rosia Montana, pe care Dan mi l-a oferit ca exemplu pozitiv, "care ofera speranta si dovedeste ca avem cu adevarat societate civila in Romania".

"Creativitatea, umorul si inteligenta de la acest protest au lasat masca nu numai politicienii, care nu sunt oricum obisnuiti cu asa ceva, pentru ca nu au asemenea valori sau insusiri, ci si mass-media clasica. Si o frunza de corcodus are mai multa creativitate decat aceste personaje. Aceasta este diferenta! Cum suna, de exemplu, «muzica» banutilor din PET-urile goale pe langa dansul pinguinului? Cum suna, de exemplu, «Niciun braconier fara cazier» sau «Braconieri + justitie = love(le)» pe langa «Jos Guvernul» sau «Vrem salarii mari». Cred ca orice protest sincer, spontan, presupune o doza mare de creativitate", a concluzionat Dan, care crede ca o abordare diferita este esentiala in sectorul asociativ. Pentru a exemplifica ce ar putea insemna asta din punctul lor de vedere, mi-a povestit un episod amuzant de la Tulcea. 

"Ministrul mediului de atunci, domnul Borbely, a vrut sa vina in Delta sa vada care-i treaba si a organizat o conferinta de presa, plina de clisee, la care mureai de plictiseala si la care nu a pomenit nimic despre poluare, braconaj, disparitia speciilor, reconstructie ecologica. Pe drum spre conferinta, am oprit si am cumparat doi sturioni… de la colt de strada. Si cand ministrul povestea cat de bine si de frumos este in Delta, eu am ridicat mana si am cerut cuvantul si l-am invitat pe domnul ministru la un gratar de sturioni cumparati de la Harsova. S-a schimbat la fata, si-a desfacut nodul la cravata, iar televiziunile au tabarat pe mine, desi erau venite acolo probabil pentru a face ministrului putin PR. Nu iti mai povestesc ce s-a intamplat dupa si cate declaratii am dat la Politie, important este ca un gest simplu a rupt in doua expresia cartonata a unui ministru care nu stia pe ce lume traieste."

Povesti terapeutice
In categoria "Servicii de asistenta sociala" din cadrul Galei Societatii Civile de anul acesta, premiul I a fost acordat proiectului "Revista Temerarii", o publicatie realizata pentru si cu adolescentii care se  lupta cu cancerul.

Conceptul este autohton si apartine Asociatiei Little People. "Multi oameni ar fi surprinsi sa afle ca, in ciuda faptului ca avem o lista lunga de parteneri internationali si ne gasim deseori inspiratia in practici straine, programele Asociatiei Little People sunt nascute chiar aici, sunt inovatoare, creative si  concepute pentru a raspunde nevoilor locale. Specialistii vest-europeni privesc cu interes si apreciere  ceea ce am reusit sa dezvoltam in activitatile noastre cu tinerii supravietuitori romani.

Nu exista o publicatie similara, care sa apara periodic si care sa contina atat de multe articole originale, care sa vorbeasca supravietuitorilor adolescenti si tinerilor, deopotriva, precum si pacientilor actuali.  Revista s-a nascut din dorinta de a da speranta, de a face vizibila luminita de la capatul tunelului si se adreseaza si celor care au trecut peste aceste obstacole, dar care se lupta in continuare cu probleme precum reinsertia scolara sau profesionala sau care au intrebari despre sistemul de furnizare de  asistenta medicala", mi-a povestit Katie Rizvi, fondator, Asociatia Little People si Clubul Temerarii.

Ideea a plecat de la convingerea ca oportunitatea de a scrie despre propria calatorie de vindecare,  despre victoria triumfatoare asupra unei boli care iti pune viata in pericol reprezinta o afirmare a vietii si, mai mult, un proces terapeutic cu multe beneficii pentru persoana in cauza si nu numai. "Valoarea acestor testimoniale puternice merge mai departe de atat, ofera incredere cititorului. Aceasta este  misiunea membrilor comunitatii Temerarii, pasiunea si empatia lor pentru pacientii actuali sunt ceea ce ii motiveaza sa impartaseasca din ce in ce mai mult, astfel incat, treptat, oricat de dificil ar fi, se deschid si se impartasesc detalii personale si intime despre propriul tratament, cu scopul de a-i ajuta pe cei care au nevoie de incurajare pentru a lupta", mi-a mai explicat Katie.
 
Cultura antreprenoriala, ca solutie de dezvoltare economica si sociala
Proiectul "Taking Farmers Out of Poverty Through Economic Development", castigatorul premiului I  la sectiunea "Dezvoltare economica si sociala", a avut ca scop imbunatatirea standardelor de trai ale populatiei rurale, prin organizarea cursurilor de calificare si oferirea de informatii si de consultanta  pentru a-i ajuta sa-si dezvolte spiritul antreprenorial. In urma implementarii proiectului, 293 de  fermieri au absolvit cursuri de pomicultura, viticultura, legumicultura, apicultura, cresterea animalelor si au dobandit competente antreprenoriale; 100 de fermieri au invatat pasii necesari pentru infiintarea unei asociatii cu statut juridic; au fost infiintate 9 asociatii agricole; 36 de fermieri au participat la expozitii si targuri de produse traditionale atat in Romania, cat si in alte tari, iar 150 de membri ai noilor asociatii infiintate au accesat fonduri prin Planul National de Dezvoltare Rurala.

Gabriela Grama, specialist Relatii Publice World Vision, mi-a explicat mai multe despre oportunitatea unui astfel de proiect. "Micii fermieri din mediul rural practicau agricultura de subzistenta, le lipsea spiritul antreprenorial, erau reticenti la asociere si incapabili sa acceseze piata sau informatii de pe piata. Acest proiect agricol de dezvoltare economica si sociala a fost necesar pentru a imbunatati viata membrilor comunitatii si a copiilor, oferind acces la educatie de calitate, hrana imbunatatita si  oportunitati de dezvoltare". Proiectul a urmarit cresterea sanselor de succes ale gospodariilor rurale in dezvoltarea activitatilor generatoare de profit, formarea de ONG-uri functionale bazate pe interesul si pe nevoia oamenilor, cresterea numarului de fermieri care acceseaza fonduri europene si posibilitatea celor noua asociatii infiintate de a se sustine si dezvolta singure.

"Proiectul a fost initiat pornind de la nevoile concrete ale fermierilor, care au contribuit decisiv la conturarea unei strategii. De la inceputul proiectului si pana la final, fermierii au demonstrat o  schimbare de atitudine si de comportament datorata procesului continuu de formare", mi-a mai povestit Gabriela, care crede ca fiecare asociatie astfel infiintata are propria traiectorie economica si dinamica interna si ca sustenabilitatea unui astfel de proiect este dovedita tocmai prin faptul ca toate aceste noua asociatii au ajuns sa se autosustina. Cat despre ce ar trebui sa se intample cu politicile agricole si cu patrimoniul rural, Gabriela mi-a spus ca ea crede ca "viitorul Romaniei rurale apartine noilor generatii, care trebuie motivate si educate astfel incat acestea sa pretuiasca si sa pastreze  atrimoniul rural si sa valorifice potentialul lui economic".

"In ultimii ani, fundatia a remarcat nevoia de educatie vocationala, antreprenoriala si morala a adolescentilor si tinerilor din mediul rural. Lipsa de profesionalism in meseriile agricole face ca statutul de agricultor sau fermier in Romania sa fie considerat inferior si, de aceea, indezirabil pentru tineri. O schimbare de mentalitate ar trebui sa inceapa in perioada copilariei, astfel incat tineri competenti sa aleaga in cunostinta de cauza invatamantul si o cariera in agricultura si dezvoltare rurala", mi-a explicat Gabriela.

Antreprenoriatul social
Se vorbeste din ce in ce mai mult despre noi abordari ale capitalismului si despre forme de organizare inedite, ce bifeaza atat principiile eficientei, cat si pe cele ale echitatii sociale si ale sustenabilitatii.
Asociatiile agricole nu sunt, cu siguranta, o formula noua, insa implicarea ONGurilor pentru a educa populatia din mediul rural, cu scopul de a le dezvolta abilitatile antreprenoriale si de a-i incuraja pe acestia sa colaboreze intre ei pare sa fie o solutie eficienta, ce merita salutata si dezvoltata.

Intreprinderile sociale sunt o alta solutie din ce in ce mai populara - sunt intreprinderi al caror scop este unul de natura sociala, dar care ar trebui sa se autosustina prin vanzarea unor produse sau servicii care trebuie sa fie competitive pe o piata libera.

Intreprinderile sociale sunt un model de succes, in special in Europa de Vest, unde au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in ultimii ani, ajungand sa angajeze peste 6% din forta activa de munca. La noi, aceasta dezvoltare este mai lenta si inca nu avem inca statistici relevante despre gradul lor de dezvoltare, marea majoritate a intreprinderilor sociale fiind oricum in primii ani de activitate, ceea ce face greu de anticipat succesul pe care acestea il vor avea in Romania. Unul dintre avantajele competitive ale acestor produse este povestea pe care o poarta, faptul ca sunt mature si... responsabile. Dar intr-o societate de consum, in care pretul este principalul diferentiator intre produse, este greu sa speram ca o solutie sustenabila pentru probleme de incluziune sociala, somaj si dezvoltare sociala va fi automat adoptata ca atare.
 
Noi metode de organizare
Grupul de initiativa civica Callatis- Drumul Taberei este un grup informal de cetateni care a reusit sa castige locul I la Comportament civic si participare publica. "Activitatea grupurilor de initiativa nu este reglementata de o lege speciala si nici nu credem ca ar fi nevoie. Rolul grupului este de a coagula oamenii in jurul unui scop comun. 

Demersurile pentru rezolvarea problemelor colective ale  comunitatii inseamna petitii colective, audiente colective la autoritatile responsabile, evenimente publice in cartier, presiune pe autoritati sa-si faca treaba. Exista o vorba care spune ca «Poate ca politicienii nu stiu sa scrie sau sa citeasca foarte bine, insa cu siguranta stiu sa numere». 

Cred ca, in general, creativitatea este necesara pentru ca adesea solutiile cele mai bune sunt cele pe care nu le-a incercat nimeni pana atunci. In cazul initiativelor civice, noi ne lovim zi de zi de opacitatea si de inertia autoritatilor mai ales, dar si de cea a vecinilor nostri, uneori. Initiativele noastre incearca, pe langa rezolvarea problemelor colective resimtite de comunitate, si schimbarea modului in care autoritatile trateaza cetatenii. Ca orice schimbare, este greu acceptata, astfel ca apar piedici birocratice de tot felul si atunci cautam solutii cat mai creative pentru a le depasi", a declarat Delia Mihalache, reprezentant al grupului Callatis-Drumul Taberei. 
 
Campanii de comunicare
Unele dintre cele mai premiate si apreciate campanii de comunicare din lume sunt realizate pentru sectorul asociativ. Trebuie doar sa ne gandim la cateva dintre campaniile realizate de WWF sau Samusocial la nivel international, pentru a intelege de ce agentiile de publicitate de renume se "bat" pe clienti sociali si isi "etaleaza" abilitatile creative in acest gen de campanii. Multe dintre ele sunt realizate pro-bono, din dorinta de a ajuta ONG-ul respectiv sau cauza, dar si cu speranta realizarii unei campanii de "festival". 

Premiile Fundatiei Gala Societatii Civile de anul acesta au fost acordate unor campanii sociale, tocmai pentru a sustine creativitatea in sectorul asociativ: "Print si Cersetor" - Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, semnata de Publicis Bucharest, "F.O.C. – Flacarile Omoara Copii", Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta in parteneriat cu E.ON Romania, semnata de Friends Advertising, "Salvati Padurile Virgine" - WWF Romania, semnata de Headvertising si "How Long Would You Wait?" – Asociatia Salveaza Vieti, semnata de Graffiti BBDO.
 
In loc de concluzii, multumiri!
Societatea civila din Romania se maturizeaza, devine o forta reala, cu un potential creativ excelent, ce poate si ofera solutii concrete, inovatoare. Suntem curiosi deja cine o sa se urce pe scena la editia viitoare a Galei Societatii Civile. Pana atunci insa, ne reamintim castigatorii de anul acesta. Chapeaux!

Educatie, Invatamant, Cercetare: Scoala mea in spital - Asociatia Little People Romania
Arta si Cultura: Tinere Talente – Fundatia Principesa Margareta a Romaniei 
Apararea drepturilor individuale/colective: Campionii Paralimpici - Asociatia Little People Romania
Comportament civic si participare publica: Reamenajarea Parcului Istru conform cu nevoile locuitorilor cartierului - Grupul de Initiativa Civica Callatis - Drumul Taberei 
La sectiunea Sanatate au fost castigate doua premii: Alinand suferinta adusa de cancer - Fundatia Sfanta Irina si Copilaria nu trebuie traita in spital a Asociatiei M.A.M.E. 
Incluziune sociala: Atelierul ocupational pentru persoanele fara adapost - Samusocial din Romania
Servicii de asistenta sociala: Revista Temerarii - Asociatia Little People Romania
Protectia mediului: La vanatoare de vanatori in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii - Asociatia Salvati Dunarea si Delta
Si la sectiunea Dezvoltare economica si sociala au fost acordate doua premii I: Green Entrepreneurship (Antreprenoriat Verde) - Fundatia pentru Parteneriat si Taking Farmers out of Poverty Through Economic Development, proiectul Fundatiei World Vision Romania. 
Proiecte si campanii de VOLUNTARIAT: Big Build 2012 - Habitat for Humanity Romania
Proiecte pentru TINERET: Scoala pentru o Romanie Verde - Asociatia Zibo Help
La sectiunea Buget - / Eficienta +, premiul a fost revendicat de proiectul "La vanatoare de vanatori in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii", al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta.
Proiectul "Reseteaza Sistemul - O familie pentru fiecare copil abandonat!" a castigat premiul pentru Impact, iar la sectiunea Durabilitate, premiul a fost acordat pentru proiectul "Programul de Prevenire a Abandonului Scolar si Familial", al celor de la Asociatia Hraniti Copiii. La sectiunea Originalitate, premiul a fost castigat de proiectul "Energie pentru viata" al Asociatiei Romane de Interventie in Situatii de Urgenta, iar la sectiunea Proiecte si campanii de CSR, premiul I a fost oferit Fundatiei Simte Romaneste, pentru proiectul "Campania AVON pentru Sanatatea Sanilor".
La categoria Programe a fost desemnat castigator proiectul "Crestem impreuna", Salvati Copiii Romania. 

Institute, The Magazine poate fi achizitionata din librariile Carturesti.