Romanii sunt chemati sa isi aleaga reprezentantii in Parlamentul European pe fondul unui dezinteres urias al cetatenilor restului statelor membre fata de institutia de la Strasbourg. Dilema veche dedica numarul de vineri, 19 octombrie, alegerilor euro-parlamentare.

Ultimele alegeri pentru desemnarea reprezentantilor cetatenilor statelor membre in Parlamentul European au fost un dus rece pentru politicienii si tehnocratii Uniunii Europene. In 2004 a fost inregistrata cea mai mica participare la vot din intreaga istorie a alegerilor europene, iar cap de lista in materie de dezinteres fata de trimiterea unor politicieni nationali pentru a le reprezenta interesele la nivelul Uniunii au fost noile state membre. Procentele sunt graitoare: la nivelul Uniunii Europene in ansamblu, participarea la vot a fost de 45,5%, in timp ce in cele zece noi state membre doar 26% dintre cetateni s-au deranjat sa voteze.

Falia dintre institutiile europene si cetatenii pe care se presupune ca ii reprezinta a aparut mai vizibila ca niciodata, iar incercarile de cosmetizare a realitatii prin explicatii ce invoca lipsa de informare a oamenilor nu au putut combate opinia, larg impartasita, ca absenteismul masiv a fost in primul rand un vot negativ la adresa politicienilor locali. Scandalurile de coruptie la nivel inalt din tari precum Slovacia, Cehia sau Polonia, rafuielile politice, lipsa de stabilitate si de perspectiva, acutizarea problemelor sociale, au convins electoratul ca alegerile pentru Parlamentul European sunt doar trambulina care va propulsa la Strasbourg politicieni corupti si indiferenti fata de adevaratele probleme ale cetatenilor noilor state membre. Asa ca in Slovacia, spre exemplu, s-au prezentat la urne doar 16,7% dintre cei cu drept de vot,  in Polonia 20,4%, iar in Cehia 27%.

Cum romanii se numara printre cei mai increzatori cetateni europeni in institutiile Uniunii, prezenta lor la vot pe data de 25 noiembrie nu ar trebui sa ingrijoreze pe nimeni. Ultimul Eurobarometru arata ca 66% dintre ei au incredere in Parlamentul European. Se presupune deci ca stiu care este rolul acestuia si de ce este important sa trimita acolo politicieni capabili sa reprezinte interesele Romaniei, interesele lor. Indemnurile de mobilizare la vot venite de la insusi presedintele Parlamentului European, alaturate altor voci de politicieni europeni, demonstreaza insa ca exista si este luata in calcul varianta absenteismului masiv.

„Este o varianta pe care o consider putin probabila”, ne-a declarat Dumitru Sandu, sociolog, autor al raportului national pentru cel mai recent Eurobarometru (EB67). „Putem corela nemultumirea romanilor fata de clasa politica autohtona cu increderea in Parlamentul European, concluzionand ca vor veni la vot in numar mare. Ei sunt foarte sensibili in acest moment la dezbaterile politice si daca politicienii candidati vor sti sa pune pe agenda publica temele reale care ii intereseaza pe oameni, acestia vor vota”, mai explica Dumitru Sandu. Nici macar o posibila dublare a alegerilor europene cu referendumul pentru votul uninominal nu este vazuta ca un obstacol, ci mai degraba ca un „indemn la mobilizare”. Ioana Speteanu