
Lasă-ne adresa de email
și fii primul care află noutățile.
Răzvan Petri este cofondator al inițiativei civice dedicată tinerilor Politică la minut și cohost al podcastului Politică la minut by Recorder. Răzvan a absolvit cu First Class Honours cursurile de licență în Științe Politice la King's College London, dar și un masterat în Politici Publice la University College London. Răzvan a mai publicat analize despre inegalitățile economice și sociale asociate tranziției postcomuniste sau cauzele din spatele valului extremist din România. A lucrat la Parlamentul European în calitate de consilier pe politici publice și comunicare. În prezent este co-președinte al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare și cadru didactic asociat invitat la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării.
***
Ce teme credeți că vor defini agenda societății civile în următorii ani?
România a intrat deja într-o perioadă de polarizare adâncă și de redefinire a clivajelor politice. Democrația românească și europeană vor fi testate de agresivitatea unei extreme drepte din ce în ce mai bine organizate, determinate și populare în rândul unui electorat, pe bună dreptate, deziluzionat. În acest context, tentația politicienilor mainstream de a folosi instrumente nedemocratice pentru a îndepărta amenințarea extremei sau chiar de a prelua temele și metodele acesteia rămâne foarte puternică. Pe plan extern, democrația este sub asediul dezinformării, atracției modelelor autoritare și războiului hibrid. Rolul societății civile în acest context este de a sancționa derapajele de ambele părți, de a menține standarde ridicate pentru forțele „mainstream” sau „pro-europene”, dar și de a menține teme importante precum protecția minorităților, a femeilor, a categoriilor vulnerabile și a mediului în centrul dezbaterii politice. În același timp, în lipsa acțiunii statului, societate civilă va fi nevoită să contribuie la formarea de anticorpi împotriva dezinformării, nu doar în mediul online, ci inclusiv prin promovarea unor politici publice care să reducă sentimentele de abandon, de injustiție socială și economică și să redea demnitatea unor categorii sociale ignorate.