Participanti & Proiecte
Catalogul de furturi
|
|
Organizator: Mercury360 Communication |
|
|
Categorie: Campanii de comunicare pe teme sociale |
Furturile din locuințe în România sunt pe un trend uniform. În 2017 vs 2018, spergerile au crescut cu 0,91%, iar în 2019 vs 2018 acestea au scăzut cu 1,64%. În lunile ianuarie-aprilie ale anului 2020, furturile au scăzut doar cu 16,6%, comparativ cu aceleași luni ale anului precedent. Deși în această perioadă oamenii si-au petrecut timpul doar în casă, spargerile au scăzut cu un procent nesemnificativ, comparativ cu alte țări, care au avut scăderi de peste 50%. Datele privind criza financiară din 2008 sugerează că efracțiile s-ar putea dubla față de nivelul lor pre-pandemic, ca urmare a tensiunii economice cauzate de măsurile COVID. Situația este cu atât mai gravă, 80% dintre români nu dețin un sistem de securitate, iar odată cu ridicarea restricțiilor aceștia vor fi dornici să își părăsească locuința, devenind o țintă ușoară pentru hoți.
| Scopul campaniei
SCOP: Creșterea gradului de conștientizare în vederea reducerii nr. de spargeri ce ar putea avea loc după izolare.
OBIECTIVE:
1.Creșterea gradului de conștientizare la nivel național, măsurată prin nr. de persoane atins= 40% din populația României => 7 mil., fără buget media.
2.Oprirea creșterii așteptată (min. +10%) peste nivelul pre-pandemic, după ridicarea restricțiilor: iunie-iulie-august 2020 (nr. așteptat de efracții 6129) vs. aceeași perioadă 2019 (5572).
3.Menținerea nr. de furturi în anul 2020 cel puțin la egalitate cu numărul furturilor din anul 2019 (22.648 furturi).
| Client campanie
Poliția Română
| Autor campanie
Mercury360 Communication
| Acoperire campanie
Național
| Descriere campanie
Furtul prin efracție afectează oamenii în locul unde ei se simt cel mai în siguranță - acasă (singurul loc sigur în timpul pandemiei). În plus, pe lângă pierderile financiare pe care aceștia le suferă, cea mai mare problemă este impactul psihologic pe care un astfel de eveniment îl poate produce. Această campanie a avut ca scop contracararea riscurilor viitoare, ajutând oamenii să evite traumele. Impactul a fost măsurat prin stoparea creșterii numărului de spargeri după izolare și scăderea numărului total anual.
Din cauza izolării, omanenii au început să posteze pe rețelele de socializare mult mai multe poze din locuința lor, fără a realiza ca de fapt, își expun bunurile, creând un ghid pentru hoți. Pentru a scoate în evidență acest comportament și pentru a le arăta oamenilor riscurile la care se expun inconștient, am creat un experiment social în mediul online,
Nimic nu s-ar fi întâmplat fără persoanele participante, care au trecut prin experimentul nostru și-au împărtășit voluntar poveștile, astfel încât să scadă numărul de potențiale victime. Poliția este recunoscătoare pentru contribuția lor.
| Date beneficiari direcţi
Țintele hoților = Beneficiarii noștri
Beneficiarii direcți: deținătorii de locuință (20-54 de ani, cu o situație financiară stabilă), care dețin bunuri de valoare (electronice, bijuterii, bani etc.), fără un sistem de securitate al casei.
Beneficiarii indirecți: bătrânii, care de obicei sunt păcăliți de hoți prin metoda identității false sau a diverselor povești pentru a le permite accesul în locuințe;
Majoritatea nu au sisteme de securitate instalate în case, nu percep riscurile de a fi jefuiți, sunt defensive, cu o mentalitate de "nu mi se va întâmpla mie", sunt neglijenți și nepăsători - arătând sau chiar lăudându-se cu bunurile de valoare în mediul online.
Oameni supra-expuși în case supra-expuse. Comportamentul lor îi face vulnerabili iar pasivitatea lor legată de securitate este dublată de nevoia lor constantă de a se mândrii.
| Strategia și implementarea campaniei
În timpul izolării, românii au fost mai prezenți pe rețelele de socializare, au postat și au interacționat cu alții mai mult decât înainte. Distanțarea socială s-a transformat în apropiere digitală, estompând granițele dintre personal și public.
AU POSTAT TOT: selfie-uri realizate în diferite camera, video-uri care prezintă noi rutine, stories cu achizițiile, provocările TikTok privind „cuibului lor sigur = case”.
Însă, nu și-au dat seama că arătau mult mai mult decât o poză sau un film, de fapt își prezentau obiectele de valoare, apartamentele, curțile, planurile. Arătau recompensele hoților și creau un ghid „cum să”.
INSIGHT: expunându-se prin imagini și filme, își prezentau neintenționat obiectele de valoare. Supra-expușii au obținut mai multă expunere în timpul izolării, fără să realizeze.
ABORDARE STRATEGICĂ: Crearea unui experiment social digital care să-i facă pe cei supra-expuși să realizeze că propriul comportament le crește șansele de a fi jefuiți.
IDEEA: Catalogul de furturi – Ce e postat e filat. Ai grijă ce dai din casă!
Începând cu a doua lună de izolare, am căutat un mod de a comunica cu targetul nostru pe limbajul lor, digital. Așa că, pentru a demonstra riscurile supra-expunerii pe social media, am creat un hoț virtual – Luis Calificatu, care a început misiunea de a-și face prieteni și a interacționa cu aceștia pentru a le furta fotografiile cu obiecte de valoare, ca ulterior sa le vândă online. Abordarea lui a fost naturală, amuzantă, folosind sarcasmul pentru mai multă autenticitate. Cu ajutorul fotografiilor furate postate pe profilul lui de Instagram, cu etichete de preț, am creat un catalog de furturi digital, o colecție autentică de imagini și o afacere în jurul lor. Am urmărit și interacționat cu 70 de influeceri, 11 fiindu-ne complici. Reacțiile victimelor au trecut de la supărare, la amenințarea cu consecințe juridice. Am primit multe cereri de cumpărare pentru obiectele expuse iar la livrarea bunurilor, cumpărătorii s-au întâlnit cu Poliția. Era timpul să dezvăluim identitatea hoțului. Capitalizând momentul, am împărtășit sfaturi de prevenție în format digital și prin distribuirea a 50.000 de cataloage de furturi în format fizic, aducând povestea la ușile oamenilor, de la digital la viața reală, național. Prin materiale video și print, ce explică povestea, am atras atenția a peste 50 de publicații, care, împreună cu influencerii “victime” ne-au ajutat să ducem mesajul mai departe.
| Impactul campaniei
1. Creșterea gradului de conștientizare al oamenilor la nivel național în privința acestui subiect, măsurată prin numărul de persoane la care ajunge mesajul campaniei= să atingem 40% din populația României, adică să ajungem la 7 milioane de români fără a avea un buget media.
Rezultat: Mesajul a ajuns la 8.301.000 români (46,95%) prin intermediul campaniei noastre desfășurată fără buget media, ceea ce înseamnă o creștere de 18,58% peste medie
2. Oprirea creșterii așteptată (min. +10%) peste nivelul pre-pandemic, după ridicarea restricțiilor: iunie-iulie-august 2020 (nr. așteptat de efracții 6129) vs. aceeași perioadă 2019 (5572).
Rezultat: În lunile iunie-iulie-august 2020 am avut 4.743 de efracții, cu 22.61% mai puțin față de cifra așteptată. Nu am reușit doar să oprim dublarea previzonată a cifrelor, ci am reușit și reducerea numărului de furturi sub nivelul acestora din anul 2019 (5.572 – 2019 vs 4.743 – 2020).
3. Să menținem numărul furturilor în anul 2020 cel puțin la egalitate cu numărul furturilor din anul 2019 (în anul 2019, numărul furturilor a fost de 22.648).
Rezultat: Am reușit scăderea numărului de furturi din anul 2020 cu 20,26%, comparativ cu anul 2019 (22.648 – 2019 vs 18.060 -2020).
Dincolo de aceste cifre, principalul rezultat al campaniei constă într-o atenție sporită acordată propriului comportament, persoane mai puțin expuse și mai puțini oameni care au fost victimele unei spargeri de locuință.
În plus, campania a ajuns atât la populația României, cât și în mass-media, generând reacții și interacțiuni peste așteptările create. Aceasta a ajuns în atenția televiziunii, apărând în prime-time la principalele posturi de știri și la diverse emisiuni de divertisemnt, în mod gratuit.
Rezultate adiționale: peste 40% din populația României și-a exprimat dorința de a-și instala un sistem de securitate în următoarele 12 luni, potrivit unei cercetări din 2020.
| Buget
< 5.000 Euro
| Partenerii campaniei
| Website campanie