Evaluarea proiectelor înscrise în cadrul Galei Societății Civile, ediția 23, se va desfășura online în două etape:


Etapa I de jurizare [3 săptămâni]:
15 aprilie - 19 mai 2025: evaluarea și notarea proiectelor din cadrul fiecărei secțiuni din categoriile A și B & stabilirea ierarhiei și a câștigătorilor;

Etapa II de jurizare [2 săptămâni]:
26 mai - 6 iunie 2025: evaluarea și notarea proiectelor câștigătoare ale Premiului I din secțiunile Categoriei A pentru stabilirea câștigătorului Marelui Premiu al Galei Societății Civile 2025. În această etapă va avea loc și stabilirea câștigătorilor Premiilor pentru Impact Social, cu ajutorul unui juriu dedicat de Impact Social.


Metodologie jurizare:
Proiectele înscrise în secțiunile Categoriei A vor fi evaluate de către membrii juriului după 6 criterii, care vor avea următoarele ponderi în cadrul notei de evaluare:
1) Coerență (25%)
2) Rezultate (25%)
3) Relevanță (15%)
4) Eficacitate (15%)
5) Eficiență (15%)
6) Inovație (5%)


Proiectele înscrise în secțiunea Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor (categoria B) vor fi evaluate de către membrii juriului după 5 criterii, care vor avea următoarele ponderi în cadrul notei de evaluare:
1) Coerență (25%)
2) Relevanță (25%)
3) Eficacitate (25%)
4) Rezultate (20%)
5) Inovație (5%)


Campaniile de comunicare înscrise în secțiunea Campanii sociale (categoria B) vor fi evaluate de către membrii juriului după 5 criterii, care vor avea următoarele ponderi în cadrul notei de evaluare:
1) Coerență (25%)
2) Relevanță (20%)
3) Eficacitate (20%)
4) Rezultate (20%)
5) Inovație (15%)


Proiectele înscrise în secțiunea Tineri de Bine (categoria B) vor fi evaluate de către o echipă dedicată de Tineri Jurați după 5 criterii, care vor avea următoarele ponderi în cadrul notei de evaluare:
1) Coerență (30%)
2) Rezultate (30%)
3) Relevanță (15%)
4) Eficacitate (15%)
5) Inovație (10%)


Programele (categoria B) înscrise în secțiunea dedicată și proiectele care vor intra pe shortlist pentru Marele Premiu (în a doua etapă de evaluare) vor fi notate de către membrii juriului după 7 criterii, cu ponderi egale:
1) Coerență
2) Relevanță
3) Eficacitate
4) Rezultate
5) Eficiență
6) Inovație
7) Sustenabilitate


Pentru Premiile pentru Impact Social proiectele vor fi evaluate de către juriul dedicat de Impact Social după următoarele criterii:
1) Relevanță
2) Rezultate
3) Sustenabilitate
4) Nivelul Impactului (Current Impact)
5) Potențialul de Transformare Sistemică (Future Impact Potential)


Pe linkul de aici poți găsi detalierea acestor criterii, dar și modul în care formularul de înscriere poate fi completat cu informații extra, care să aducă un plus valoare în cursa Premiilor pentru Impact Social.


Ponderea criteriilor va fi următoarea:
Relevanță - 15%
Rezultate - 20%
Sustenabilitate - 15%
Nivelul Impactului (Current Impact) - 30%
Potențial de Transformare Sistemică (Future Impact Potential) - 20%



Notare:
- fiecare membru al juriului va acorda câte o notă pentru fiecare criteriu în parte, în funcție de gradul de îndeplinire a criteriului respectiv;
- notele vor fi acordate pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 este nota minimă, iar 5 nota maximă care poate fi obținută);
- nota de evaluare a unui proiect acordată de un membru al juriului va fi obținută prin medie ponderată, conform procentajelor expuse mai sus. Excepție fac doar evaluările pentru secțiunea Programe și evaluarea pentru Marele Premiu, ale căror note de evaluare vor fi obținute prin medie aritmetică.
- nota finală a unui proiect cu care se poate califica pentru unul dintre premiile pe secțiuni / Marele Premiu, reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii juriului care au evaluat proiectul.



Criterii de evaluare:

1) Coerență: acest criteriu se referă la măsura în care există o corespondență între: nevoi identificate - obiective - activități - resurse - rezultate.

2) Relevanță: se referă la măsura în care proiectul răspunde unor nevoi sau unor probleme. Un proiect este relevant prin scopul și obiectivele pe care și le propune pentru a rezolva problemele sau pentru a satisface nevoile identificate la nivelul grupurilor cărora vă adresați sau la nivelul societății, în ansamblu. În acest context, alegerea publicului și adecvarea proiectului la specificul său constituie elemente importante. Nevoile grupului țintă pot fi identificate prin studii și cercetări sau prin observare directă.
Gradul maxim de relevanță poate fi atins de către un proiect în cazul în care obiectivele corespund întru totul nevoilor identificate (obiective = nevoi).

3) Eficacitate: reprezintă măsura în care proiectul și-a atins obiectivele. Cu alte cuvinte, eficacitatea se reflectă în corespondența dintre obiectivele planificate și rezultatele proiectului. Pentru a putea stabili cât de eficace este un proiect, este util ca rezultatele acestuia să fie observabile și măsurabile (iar obiectivele să fi fost definite în termeni observabili și măsurabili). Eficacitatea este principalul criteriu de evaluare a unui proiect, fiind, în același timp, și un argument pentru credibilitate.
Gradul maxim de eficacitate este atins atunci când raportul dintre rezultate și obiective este echivalent (Eficacitate: obiective = rezultate).

4) Rezultate: se referă la rezultatele unui proiect, măsurabile (de tip: număr de beneficiari impactați, număr de persoane expuse la un mesaj etc.), dar și la setul întreg de schimbări generate și la efectele pozitive sau negative pe care le-a indus, la cele intenționate sau neintenționate. Evaluarea va urmări să identifice schimbările generate de activitățile proiectului și ce este diferit ca urmare a implementării acestuia și nu ca urmare a altor factori.

5) Eficiență: se stabilește prin raportul dintre resursele consumate și rezultatele obținute. Resursele consumate în cadrul unui proiect pot fi atât financiare și materiale, cât și umane (experți, voluntari) sau resurse de timp. Acest criteriu urmărește punerea în balanță a rezultatelor obținute cu resursele utilizate. Acest criteriu este nuanțat în funcție de dimensiunea și de specificul fiecărui proiect (de exemplu, unele tipuri de schimbări sociale sunt mai mari consumatoare de resurse). Nu contează tipul și cantitatea de resurse, ci care este raportul dintre resursele consumate și rezultate.
Gradul maxim de eficiență atins de un proiect corespunde situației în care se obțin rezultate foarte bune și durabile, cu un consum redus de resurse.

6) Inovație: se reflectă în soluțiile propuse la problemele și nevoile identificate, în modul de abordare a acestora și în produsele proiectului. Inovația este dată de modul în care proiectul se diferențiază de alte intervenții, ca model și ca soluție socială sau educațională, aducând plus valoare.

7) Sustenabilitate: constituie măsura în care rezultatele, efectele, activitățile sau acțiunile din cadrul unui proiect rezistă în timp, chiar și după încheierea acestuia. Acest criteriu este echivalent cu potențialul de susținere a efectelor proiectului, prin crearea unor comportamente, structuri sau mecanisme funcționale, posibil de extins la nivel mai larg. Un element al sustenabilității îl reprezintă capacitatea de a atrage sau de a mobiliza resurse: comunitate locală, beneficiari, voluntari, persoane care și-au dezvoltat anumite competențe și care pot continua activitățile, etc.

8) Nivelul de impact și potențialul de impact se stabilesc prin analiza gradului în care proiectul a generat schimbări tangibile pentru beneficiari, domeniul de intervenție și societate, dar și a potențialului său de transformare sistemică.
Proiectele pot: Adresa nevoi specifice ale unui individ sau unei comunități restrânse // Influența un grup țintă la nivel regional sau național // Contribui la o schimbare sistemică sau de mentalitate, impactând politici publice, piețe sau norme sociale.

Nivelul de impact crește proporțional cu capacitatea proiectului de a produce o schimbare de paradigmă la nivel societal.


Tipuri de impact:
1. Servicii directe – Proiectul răspunde unor nevoi punctuale ale unui individ sau ale unei comunități restrânse.
2. Servicii directe extinse – Impact la scară mai largă, la nivel regional sau național, cu efecte vizibile asupra unui grup țintă.
3. Schimbare sistemică sau de mentalitate – Proiectul a generat transformări profunde, influențând politici publice, piețe, norme sociale sau contribuind la schimbarea unei paradigme societale Această categorie nu se limitează doar la influențarea legislației, ci poate include inovații în piață, schimbări în comportamentele sociale și dezvoltarea unor noi modele de colaborare.


Dovada Impactului vs. Potențialul de Schimbare
Un aspect esențial al evaluării este diferențierea între:
Impactul demonstrat – rezultate clare și măsurabile deja obținute, susținute prin dovezi.
Potențialul de schimbare – posibilitatea extinderii impactului, dar care necesită o strategie clară și factori favorizanți.