Ati condus timp de aproape cinci ani Departamentul de Comunicare al Televiziunii Romane, iar mai tarziu ati preluat functia de Director de Comunicare al Citibank. Care ar fi diferentele notabile intre PR-ul in cadrul unei televiziuni publice si Relatiile Publice corporatiste?

Diversitatea, domeniul, cultura organizationala, contextul economic, social si politic.

Evident ca acestea sunt diferente la modul foarte general si firesc intre cele doua companii. Cred insa ca nu se poate face o comparatie corecta si rezonabila intre cele doua. TVR este o organizatie relativ tanara ce a luat nastere si si-a derulat cea mai lunga parte a activitatii in Romania, intr-un context politic nefericit. Citi este parte dintr-o organizatie globala cu o traditie de aproape 200 de ani in peste 140 de tari.

Deci dincolo de diferentele punctuale de natura profesionala (domeniu de activitate, produse diferite) vorbim de o cultura organizationala diferita care la randul ei genereaza medii de lucru si relationare diferite.
Depasind aceste precizari, pot spune ca principiile de functionare sunt aceleasi: experienta. seriozitate, cunoasterea aprofundata a sectorului in care activezi, o buna informare in legatura cu ceea ce se intampla pe plan economic, social, politic; crearea unei relatii bazate pe incredere si respect reciproc cu toti cei cu care interactionezi (colegi, telespectatori/clienti, jurnalisti, autoritati); promptitudine si mult bun-simt.

Citi Foundation a oferit pana in prezent sprijin unor organizatii non-guvernamentale precum: Junior Achievement, Asociatia Ovidiu Rom si United Way Romania, Habitat for Humanity si Mihai Eminescu Trust. Cum reusiti sa corelati strategia de CSR a fundatiei cu domeniile de activitate ale ONG-urilor selectate?

La nivel global, Citi Foundation urmareste cateva directii strategice de finantare si anume microfinante si microintreprinderi, afaceri mici si afaceri in dezvoltare, educatie financiara si protectia mediului. ONG-urile cu care colaboram activeaza in zone foarte diferite, unele in  domenii de activitate specifice, cum este de exemplu Ovidiu Rom care implementeaza programe de educatie pentru rromi. Pe de alta parte, exista si ONG-uri ce acopera o zona foarte larga, cum este United Way, care sprijina in fiecare an cateva zeci de proiecte ale unor ONG-uri mai mici. Indiferent de profilul lor, pentru a putea primi o finantare din partea Citi Foundation ONG-urile trebuie sa propuna proiecte foarte bune si sa respecte indeaproape directiile strategice ale fundatiei. Exista cateva criterii dupa care evaluam calitatea unui proiect: inovatie, impact, capacitatea de a educa, eficienta, sustenabilitatea, capacitatea de a furniza rezultate masurabile. Inainte ca organizatiile sa depuna proiectele finale pentru acordarea granturilor, eu lucrez in postura de interfata intre ONG-uri si aprobatorii finali de la Londra si New York, iar aceasta este o munca ce necesita timp si multa rabdare. Intotdeauna discut cu ONG-urile si le fac sugestii despre ce modificari ar putea aduce proiectelor pentru a fi compatibile cu cerintele Citi Foundation.

In plina criza economica, resursele alocate programelor de CSR si donatie s-au redus simtitor. Cum reuseste Citibank sa asigure continuitatea programelor de CSR in aceasta perioada dificila?

De-a lungul timpului am lucrat foarte bine cu toate ONG-urile pe care le sustinem in mod constant, am creat legaturi cu multi oameni, am fost o echipa ce impartasea obiective si valori comune. S-a creat un fel de atasament ce transcede zona de business, pentru ca nu cred ca poti activa cu adevarat in zona de CSR fara sa te implici personal, chiar si intr-o mica masura. Atat eu, cat si cei de la Fundatie stim acest lucru, si am facut tot posibilul sa nu fim pusi in situatia de a pune capat vreunei colaborari.

Contrar trendului general de reducere a bugetelor de CSR ale companiilor, pot spune ca bugetul nostru a crescut. In afara de ONG-urile cu care colaboram an de an, anul acesta sustinem o noua fundatie, cu care derulam un proiect foarte important, finantat de Citi Foundation cu 100.000 $. Proiectul, „Sprijin pentru intreprinzatorii din mediul rural”, se deruleaza pe parcursul a doi ani si cuprinde un set de masuri menite sa contribuie la dezvoltarea economica durabila a comunitatilor rurale din zona de sud-est a Transilvaniei.

Dincolo de fondurile provenite de la Fundatie, exista un numar mare de angajati din cadrul bancii care fac donatii lunare din salariile lor sau voluntariaza fie in nume propriu fie in proiectele organizate de catre Citibank.  

Ce avantaje ofera parteneriatele cu ONG-urile fata de proiectele de CSR derulate exclusiv de catre corporatie?

Proiectele realizate in colaborare cu ONG-urile sunt, in primul rand, mai usor de controlat si de evaluat. Noi nu avem un departament separat de CSR, insa avem un club al voluntarilor care se implica in diverse activitati si proiecte de responsabilitate sociala. Dar in acest caz nu vorbim despre un proiect conceput in prealabil, cu un impact pe termen lung, ci despre actiuni mai mici, adesea spontane. Astfel, avantajul colaborarii cu un ONG este siguranta ca donatiile ajung unde trebuie, ca vor urmari exact indeplinirea scopurilor stabilite in proiect si, nu in ultimul rand, divizarea sarcinilor. Volumul de munca este impartit, si astfel putem fi mai eficienti, mai atenti la detalii. Mai mult, este vorba despre doua viziuni diferite – cea a ONG-ului care vede lucrurile punctual, de aproape si viziunea noastra, care vede proiectele in ansamblu. Din interactiunea acestor viziuni iau nastere solutiile cele mai eficiente.


Citi alege sa isi implice angajatii in comunitate si in proiectele desfasurate in beneficiul acesteia. Care sunt, concret, activitatile in care va implicati angajatii?

In compania noastra exista un fel de cult pentru voluntariat. Sunt unii colegi care prefera sa voluntarieze in timpul liber pentru tot felul de activitati. Spre exemplu, inainte de Paste ne-am mobilizat pentru o actiune caritabila in satul Valea Plopului, unde un preot a pus bazele unei asociatii de ocrotire a copiilor. Am ramas profund impresionati de ce a reusit sa realizeze acest preot, fara niciun fel de ajutor din partea autoritatilor, ci numai din donatii individuale si colective. A construit cateva case si biserici pentru copiii fara posibilitati si a reusit sa puna bazele unei comunitati cu valori morale solide. Noi ne-am deplasat cu cateva microbuze si le-am dus produse alimentare, de menaj, materiale de constructie si o suma de bani, am stat de vorba cu ei, ne-am jucat.

Cu alte ocazii, am participat la tot felul de activitati: am plantat si am adoptat copaci, am vopsit si varuit case pentru copii, am predat ore de educatie financiara in scoli si licee, am gazduit in sediul companiei expozitii cu vanzare de obiecte decorative realizate manual de copii din orfelinate si multe altele.

Junior Achievement Romania, organizatie non-profit fondata in anul 1993, propune comunitatii de afaceri din Romania un altfel de voluntariat: voluntariatul la clasa. Astfel, peste 280,000 de voluntari din comunitatea de afaceri fac diferenta, anual, in lumea intreaga, prin programele JA. Mesajul nostru catre consultantii voluntarii JA este: Investeste in educatie, impartasind tinerilor din experienta ta profesioanala!"

Citi a sprijinit JA Romania inca din anul 2000, iar in prezent finanteaza doua proiecte nationale: "Banii si Bugetul" si "Banci in Actiune".

Cititi continuarea interviului pe www.pr-romania.ro.