Companiile nu trebuie sa se substituie guvernelor in responsabilitatea lor de a asigura serviciile publice de baza, considera Gunnar Walzholz, manager in cadrul departamentului de Sustenabilitate al companiei KPMG, biroul din Amsterdam.
Potrivit acestuia, o strategie 'luminata' de responsabilitate sociala corporatista (CSR) a unei companii se poate fundamenta pe impartasirea cu institutiile publice a experientei, abilitatilor si tehnologiei, pentru servicii mai bune si pe termen lung.
Actiunile de responsabilitatea sociala corporatista nu vor fi niciodata aceleasi dincolo de granitele politice, sociale si culturale ale unei tari. Asta e motivul pentru care o strategie de CSR corecta nu este niciodata statica, ci este o tinta in miscare, care depinde de solicitarile diferite din partea stakeholderilor. Sa luam ca exemplu actiunile de voluntariat ale angajatilor. Intr-o tara cu un trecut socialist, cum este Romania, voluntariatul poate sa aiba o conotatie diferita decat intr-o tara vestica. Aici, unii oameni pot privi voluntariatul cu un anume grad de suspiciune sau ca o diversiune inutila de la obtinerea bunastarii. In tari precum Olanda sau Marea Britanie, oferta de oportunitati de voluntariat a devenit un element vital al strategiilor de resurse umane, care tintesc sa-si pastreze angajatii cu talent, spune Gunnar Walzholz.
Walzholz spune ca actiunile de CSR au evoluat de la raspunsuri ad-hoc ale companiilor la alegatii referitoare la politicile legate de mediu si cele sociale pana la sisteme de management, care identifica si previn diferite riscuri. In prima faza, conducerea
companiei devenea reactiva si, prin comunicate de presa sau prin schimbari bruste in actiuni, incerca sa calmeze criticile, inclusiv mici proiecte filantropice, fara mare legatura cu obiectivele strategice. In faza de prevenire, companiile au rapoarte privind dezvoltarea durabila, recurg la audit de mediu si social.
Actiunile de responsabilitate sociala corporatista nu mai reprezinta teritoriul departamentului de Relatii Publice, ci au fost integrate, intr-o buna masura, in diferite functii ale afacerii: achizitii sau dezvoltarea politicilor de resurse umane. In cele din urma, aceste companii au intrat in faza strategica in care admit ca responsabilitatea sociala este o oportunitate de afacere. Companiile ating o dimensiune a competitivitatii care trece prin inovarea produselor tinand cont de dorintele consumatorului, care devine din ce in ce mai constient de problemele de mediu si sociale, explica el.
Luminita Oprea, initiatoarea conferintei internationale CSR 07 considera ca responsabilitatea sociala trebuie sa depaseasca semnificatia de filantropie corporatista si sa devine o combinatie de promptitudine si de bune servicii. Agenda de CSR face parte acum din constiinta publica. Clientii se asteapta ca magazinele in care isi cheltuiesc banii cu greu castigati, sa le ofere nu doar o valoare in schimbul banilor, ci sa se si potriveasca cu propriile lor valori si aspiratii etic., spune Oprea, directorul de comunicare al Holcim (Romania).
Gunnar Walzholz va sustine prezentari in cadrul workshop-ului KPIs and CSR (Indicatorii de performanta si practicile de responsabilitate sociala corporatista) si in sesiunea Work and Life Balance (Echilibrul intre munca si viata). El a fost votat cel mai bun vorbitor la prima editie a conferintei internationale despre responsabilitatea sociala CSR 06.
