Participanti & Proiecte
Pe urmele abandonului | Un podcast de investigații cu și despre abandon.
|
|
Organizator: Asociația Q-Arts |
|
|
Categorie: Apărarea drepturilor individuale/ colective |
Muzeul Abandonului se află la intersecția a două nevoi culturale și memoriale:
Cultura abandonului în România. Deși decretul 770 / 1966 ce interzicea avorturile a fost abrogat imediat după ‘89, fenomenul abandonului a continuat sa fie endemic în România.
Recuperarea memorială și istorică a căminului-spital Sighet ce a devenit un loc simbolic, după ce imaginile cu copii abandonați aici au făcut înconjurul lumii. Această clădire tulburătoare a rămasă neatinsă din iulie 2003, când instituția a fost închisă definitiv, iar documentarea prin scanare 3D și arhivarea video în regim de urgență a clădirii a fost ultima șansă de a o conserva digital înainte de a fi renovată și amenajată pentru alte scopuri.
MA redă o narațiunie istorică acestui fenomen și creează un spațiu în care această traumă colectivă să fie recunoscută și discutată public.
| Scopul proiectului
Scopul este acela de a cerceta și disemina poveștile abandonului, într-o formă atractivă pentru public, analizând contextele sociale care le-au dat naștere și în care s-au dezvoltat.
Obiective:
• să devină un ghid prietenos ce construiește empatic un univers sonor în jurul rănii colective de abandon
• să pună în valoare consistența cercetărilor din spatele produselor muzeului, discuțiile și dezbaterile echipei de cercetători.
• Să documenteze obiecte, documente și mărturii din Arhiva Muzeului Abandonului, recuperate din căminul-spital de la Sighet, dar și din alte arhive private.
| Aria geografica
Online
| Rezumat
PE URMELE ABANDONULUI este un podcast de investigație cu și despre abandon, construit pe structura unui film documentar sau a unui produs complex de jurnalism narativ, de non-ficțiune, care are ca temă centrală abandonul. Muzeul Abandonului este un proiect digital și participativ în cadrul căruia investigăm abandonul în toate formele sale. Podcastul pune în valoare consistența cercetărilor din spatele produselor Muzeului Abandonului, discuțiile și dezbaterile echipei de cercetători: istorici, sociologi, psihologi, antropologi, muzeografi, arhiviști și oameni de comunicare, dar și interviurile și întâlnirile cu supraviețuitori ai sistemului de protecție a copilului, salvatori, capturi audio din atmosfera Căminului Spital de la Sighet abandonat acum 20 de ani de ani. Mult din munca echipei muzeului este ca partea inferioară a unui aisberg - invizibilă. Uneori, discuțiile din background au consistența și intensitatea unui serial polițist atunci când încercăm să găsim sensul unei cămăși de forță mărimea XS, o inscripție pe un ursuleț de pluș abandonat în holul unui orfelinat, un anume tip de ruptură pe care toate hainele copiilor de la Sighet le au. Podcastul este un ghid blând care construiește empatic un univers sonor în jurul rănii colective a abandonului, acest segment esențial de istorie recentă a României. Scenariul seriei te poartă pe urmele descoperirii acestei istorii și transformării ei într-un muzeu virtual, cu o estetică audio construită din muzică, sunete autentice de pași, cioburi, porți și lacăte (înregistrate în clădirea căminului-spital Sighet) și sunete de arhivă. Fiecare episod reflectă o călătorie de la descoperire la arhivare în Muzeu și povestește efectele pe care obiectele sau mărturiile le-au avut asupra echipei și asupra publicului larg.
| Date beneficiari direcţi
Ne-am propus să ajungem la trei grupuri țintă:
- Publicul din comunitatea Muzeului Abandonului și cei direct afectați de acest fenomen
Aceștia au luat lua contact cu un produs cultural care îi interesează în mod direct, un astfel de material le aduce posibilitatea recuperării unor povești importante pentru comunitate.
- Publicul specializat: cercetători și jurnaliști, în special cei care au mai cercetat fenomenul abandonului în România, dar și profesori și studenți.
Pentru publicul specializat, proiectul oferă acces la materiale de cercetare noi și la o metodă alternativă de prezentare a cercetărilor de care dispun, direcționată către un public mai larg și care implică și comunitățile locale. Pentru profesioniști, proiectul poate fi un exemplu de mediu alternativ la cele clasice (publicații print și online, TV, radio) prin care poți ajunge la o audiență largă.
- Ascultătorii de podcast
Sunt cei care ascultă podcasturi zilnic, în special podcasturi narative produse în străinătate și care își doresc să asculte produse similare și în limba română (unde predomină podcasturile de tip interviu). Accesul la această categorie demonstrează capacitatea podcastului produs în România de a oferi o platformă importantă poveștilor de viață care pot fi astfel auzite de un public anterior neinteresat de subiect.
Beneficiari direcți
• Donatorii de mărturii și de obiecte, specialiștii intervievați cărora li s-a dat o voce
● Curatorii și echipa proiectului, neimplicați direct în povestea abandonului în România, dar implicați direct în construirea acestei narațiuni
● Specialiști din muzee care au urmărit acest experiment muzeal - evoluția unui muzeu-forum digital și participativ.
● Studenți și voluntari implicați în transcrierea interviurilor, cu care ajutorul cărora construim Arhiva Muzeul Abandonului. Aceștia sunt familiarizați cu materialul și procesul de digitizare și pot vedea un alt exemplu de a lucra cu materialele de arhivă.
● Supraviețuitorii sistemului de protecție a copilului.
| Activitati
Cooptarea jurnalistei Ana-Maria Ciobanu (realizatoarea podcastului Obiceiul pământului) în echipa proiectului pentru scenariu și editare sunet. Experiență ei a fost un fundament solid pentru realizarea podcastului MA.
Elaborarea scenariilor și planul de înregistrări. Parte dintre înregistrări au fost realizate la Căminul Spital Sighet – clădirea simbolică a instituției digitale Muzeul Abandonului, în timpul sesiunilor de explorare muzeală, scanare 3D, arhivare și cercetare. Reconstituirile audio le-am realizat chiar cu vocile membrilor din echipa Muzeului, ceea ce dă soundului o nuanță de autenticitate și fragilitate în același timp.
Transcrierile au fost realizate cu suportul studenților și voluntarilor de la Arhiva Muzeului Abandonului. Avem parteneriate cu Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Istorie, Facultatea de Litere și Facultatea de Sociologie și Asistență socială în cadrul cărora studenții sunt implicați în procesul de digitizare și arhivare ca parte din practica lor pentru facultate.
Am realizat o identitatea vizuală a podcastului dedicată, declinată din identitatea vizuală a Muzeului Abandonului.
Coloana sonoră a muzeului a fost creată de muzicianul Zoli Toth. Pentru podcast a fost adaptată această coloană sonoră la fiecare episod, peste care am suprapus o temă muzicală nouă dedicată podcastului.
Podcastul este disponibil pe YouTube, Spotify și Apple Podcasts
| Rezultatele proiectului
Pe urmele abandonului este unul din cele 46 de materiale care au ajuns în finala competiției Premiile Superscrieri #12. El a fost gândit ca o serie de 10 episoade, trei dintre ele fiind lansate până în decembrie 2022 – #1 - Memoria generează speranță / #2 Antifonarea durerii / #3 Muzeul nor “Oana Drăgulinescu este naratorul care te ghidează blând, dar ferm, prin această istorie complicată, dar și cu necesarele scormoniri inconfortabile într-un trecut pe care mulți am vrea să-l uităm. Întreaga experiență sonoră este construită în jurul ideii de a nu uita și de a înțelege de ce este important pentru societate să conservăm această istorie și să o privim direct, oricât de tentați am fi să evităm.” – Ana Maria Ciobanu, scenarist proiect.
Digitizarea este una dintre prioritățile uniunii europene, precum și recuperarea narațiunii istorice a categoriilor defavorizate. Muzeul Abandonului a apărut într-un context în care Europa este din ce în ce mai atentă la tragediile pe care le-am mușamalizat, în istoria noastră recentă. Un proiect similar Muzeului Abandonului a debutat aproape simultan la nivel european. Se intitulează The Justice Initiative și reunește 10 țări europene care au început demersuri legislative pentru ca abuzurile împotriva copiilor să înceteze. România este cuprinsă în această mare inițiativă europeană chiar cu povestea copiilor instituționalizați. Difuzarea celor 10 episoade pe canalul național de radio – Radio România Cultural – parteneriat în curs de semnare, va avea impactul unei largi audiențe naționale și internaționale.
| Bugetul
94500,00 LEI
| Parteneri
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Fundația SERA România, Hope and Homes for Children România, Primăria Municipiului Sighetu-Marmației, Radio România Cultural, IQads, Scena 9, Zile și nopți.
| Despre organizator
Asociația a luat naștere în 2013 ca o extensie culturală a agenției Quartz Records (fondată de Oana Drăgulinescu în 2012)specializată în comunicarea de proiecte sociale și culturale. Agenția deține un portofoliu amplu de comunicare, strategie și creare de evenimente. Asociația a fost creată pentru a sprijini activitatea agenției și pentru a crea proiecte proprii, după interesele specifice ale echipei
proiecte de restituire culturală, integrarea responsabilității sociale în context cultural.
| Website proiect
https://muzeulabandonului.ro