Participanti & Proiecte
O noua sansa
|
|
Organizator: Hope and Homes for Children Romania |
|
|
Categorie: Impact |
Cea mai mare parte a copiilor aflati in plasament nu sunt orfani, ci au fost separati de parintii lor. Procentul reprezentat de acesti copii este chiar mai mare decat cel al copiilor abandonati in maternitati. Tot ei sunt si cei mai supusi riscului de a ajunge in institutii, unde vor ramane pe o perioada de aproximativ 8 ani (durata medie de sedere in institutiile din Romania).
Daca nu se intervine pentru prevenirea separarii, tiparul este aproape intotdeauna acelasi:
1. Familia risca separarea din motive precum: venit instabil; marginalizare; boala; abilitati parentale limitate.
2. Lipsa interventiei duce la: pierderea venitului; destramarea familiei; neglijarea copiilor.
3. Familia intra in criza: bunastarea copiilor este supusa riscului; capacitatea de interventie este redusa.
4. Institutionalizarea: copiii sunt separati de familie.
| Scopul proiectului
Scopul principal al proiectului a fost prevenirea plasamentului copiilor in urma separarii de familie si, in consecinta, reducerea numarului total de copii aflati in plasament la nivelul judetelor-tinta.
Totodata, am dorit sa utilizam datele rezultate in urma acestui proiect pentru a consolida programul continuu de prevenire a separarii copilului de familie si sa contribuim la dezvoltarea unui cadru legislativ de prevenire la nivel national.
| Aria geografica
Proiectul a fost implementat in judetele Bistrita-Nasaud si Botosani.
| Rezumat
Dreptul copilului de a creste in familie, in cele mai bune conditii posibile, este stipulat in Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului, si trebuie respectat de catre toate statele membre. Ele trebuie sa ia masuri in acest sens si sa integreze prevederile conventiei in legislatia proprie, astfel incat sa creeze premisele legale si politice pentru respectarea drepturilor copilului.
Conform Auditului National al Serviciilor Sociale pentru Copii din Romania, pe care l-am finalizat in 2012, DGASPC-urile inteleg nevoia de a atribui un rol prioritar activitatilor de prevenire, doresc sa fie mai activ implicate, insa in multe cazuri intervin prea tarziu, fiindca SPAS-urile sunt cele mandatate de catre legislatia in vigoare sa intervina in acest sens. Capacitatea SPAS-urilor, insa, este extrem de limitata, iar numarul mare de responsabilitati fata de toate grupurile vulnerabile din comunitate face imposibila plasarea pe primul plan a copiilor.
Proiectul nostru urmareste sa valideze urmatoarea prezumtie:
Implementarea unui program national de prevenire eficient, cu interventii adaptate nevoilor specifice ale familiilor supuse riscului de separare, poate sa:
- Duca la diminuarea numarului de copii din sistemul de protectie;
- Puna bazele reformei nationale a sistemului de protectie a copilului;
- Diminueze costurile din sistemul de protectie a copilului.
Proiectul a fost dezvoltat in doua judete din Romania – Bistrita-Nasaud si Botosani – in care s-au implementat programe de prevenire ca parte a reformei sistemului de protectie a copilului.
Comparand scorurile initiale cu cele finale, am constatat un progres semnificativ. Niciun copil din grupul-tinta nu a intrat in sistemul de protectie pe parcursul desfasurarii interventiilor.
| Date beneficiari
Toate operatiunile noastre urmaresc bunastarea si siguranta copilului in mediul familial, asadar informarea si consilierea parintilor reprezinta una dintre activitatile principale ale procesului de prevenire. Ei sunt implicati in identificarea si evaluare nevoilor copiilor si participa la schitarea planurilor de interventie. In functie de caz, sprijinul pe care il oferim poate fi conditionat de indeplinirea de catre parinti a unor sarcini clar definite.
DGASPC-urile au avut o contributie extrem de semnificativa la implementarea proiectului:
- Identificarea si evaluarea copiilor aflati in situatii de risc;
- Planificarea si implementarea interventiilor;
- Monitorizarea cazurilor;
- Exploatarea intregului sistem de resurse in scopul prevenirii separarii copilului de familie;
- Responsabilizarea autoritatilor locale pentru interventii.
| Rezultatele proiectului
Familiile incluse in proiect prezinta anumite asemanari in ceea ce priveste provocarile cu care se confrunta si interventiile implementate. Desi contextul economic si social din cele doua judete difera, se pot trage o serie de concluzii comune:
1. Numarul copiilor intrati in sistemul de protectie a scazut pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, comparativ cu 2010, de la 111 la 88 in Botosani si de la 55 la 45 in Bistrita-Nasaud.
2. Numarul de copii care au accesat serviciile de prevenire a scazut pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, comparativ cu 2010, de la 457 la 389 in Botosani si de la 536 la 464 in Bistrita-Nasaud. Acest lucru sugereaza ca interventiile locale pot reduce numarul de copii care necesita servicii de prevenire si, asadar, pot evita cronicizarea problemelor din familii.
3. S-au inregistrat progrese in toate domeniile monitorizate si evaluate. Cele 5 domenii sunt interconectate, asadar progresul intr-o anumita zona le influenteaza pozitiv si pe celelalte.
4. Costul mediu de interventie este influentat de mai multi factori, cum ar fi contextul social si economic al judetului, nevoile specifice ale familiei, tipurile de interventie necesare si durata interventiilor. Cu toate acestea, in ambele cazuri, costurile mentinerii copiilor alaturi de familii au fost semnificativ mai mici decat costul institutionalizarii. Acest lucru demonstreaza ca investitia intr-un program de prevenire este avantajoasa si are rezultate imediate in ceea ce priveste dezvoltarea si siguranta copiilor.
| Argument
Prevenirea separarii copilului de familie este cea mai eficienta cale de a crea servicii sociale sustenabile si de a influenta reforma sistemului de protectie a copilului. In prezent, programul de prevenire al HHC Romania este considerat un model in domeniu.
In ambele judete incluse in proiect s-a putut observa o scadere a numarului de copii intrati in sistemul de protectie pe parcursul proiectului: in Botosani, doar 88, comparativ cu 111 in 2010, iar in Bistrita-Nasaud, doar 45, comparativ cu 55 in 2010.
Potrivit evaluarii initiale, statutul financiar s-a dovedit a fi o problema majora, parintii neputand sa acopere nevoile familiilor lor. Problema este influentata de nivelul scazut de educatie al majoritatii parintilor, dar si de criza economica, care a determinat o scadere a numarului de locuri de munca. Interventia a luat forma consilierii si identificarii de locuri de munca. La final, evaluarile au aratat o imbunatatire de 29% in Botosani si de 6% in Bistrita-Nasaud.
Au fost abordate si problemele legate de conditiile de trai. Interventiile implementate (sustinerea familiilor in obtinerea unei locuinte, crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea copiilor) au determinat progrese importante: de la o evaluare initiala de 33% la una finala de 68% in Botosani, si de la o evaluare initiala de 37% la una finala de 75% in Bistrita-Nasaud.
| Bugetul proiectului (in RON)
552480,00
| Parteneri
Parteneri: Fundatia britanica ARK (Absolute Return for Kids), Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) din judetele Bistrita-Nasaud si Botosani; Colaboratori: Serviciile Publice de Asistenta Sociala (SPAS) si autoritatile locale (primarii, scoli, dispensare, servicii de politie, etc.) din judetele Bistrita Nasaud si Botosani.
| Website-ul proiectului
http://www.hhc.ro/proiecte/prevenire-si-reintegrare