Participanti & Proiecte

Mărturii 21 | Muzeul Abandonului

| Organizator:     Quartz Records SRL

| Categorie:     Campanii de comunicare pe teme sociale

| Problema de fond
    În cei 30 de ani care s-au scurs de la schimbarea regimului politic, nu a existat nicio acțiune oficială din partea Statului Român care să recunoască public trauma supraviețuitorilor sistemului de protecție a copilul. Pentru ca o traumă colectivă să înceapă drumul către vindecare, trebuie în primul rând să fie acceptată social. Lipsa acestui subiect de pe agenda publică, timp de trei decenii, are cel puțin două consecințe majore:
- societatea românească nu s-a confruntat conștient cu fenomenul abandonului, deci nu l-a putut combate și nici nu i-a anticipat efectele profunde cu care se confruntă astăzi.
- sute de mii de supraviețuitori (care trăiesc în toate colțurile lumii) așteaptă încă recunoașterea traumei prin care au trecut. Pentru ca ei să nu mai fie invizibili, este esențial să existe public. Noi trebuie să fim acolo. Să-i vedem.

| Scopul campaniei
    - Redarea unei narațiuni istorice fenomenului abandonului extrem în România și punerea în lumină a unor povești nespuse ale comunității niciodată asumate de către societatea românească - cea a copiilor care au trecut prin sistemul de protecție a copilului din România.
- Includerea istoriei abandonului extrem în povestea mai amplă a traumei abandonului ca fenomen generalizat, trăit la nivelul întregii societăți românești (generația cu cheia de gât, copiii crescuți până la șapte ani de bunici, copiii abandonați în familia extinsă, de către părinții plecați în străinătate la lucru)



| Client campanie
    Muzeul Abandonului

| Autor campanie
    Quartz Records

| Acoperire campanie
    Campania a avut o acoperire națională on-line și o acoperire locală off-line în București • Platforma dedicată – muzeulabandonului.ro – un proiect amplu de muzeu virtual participativ, care a inclus o secțiunea specială dedicată celor 21 de episoade tip scurt-metraj, intitulată – MĂRTURII 21. • Canalele social media ale proiectului – pagini dedicate de Facebook și Instagram Acoperire locală off-line în București • Sala MOZART a Operei Comice pentru Copii din București - unde s-a desfășura conferința finală a proiectului, dedicată temei abandonului. • Campanie outdoor în București – pentru activarea locuitorilor orașului • Campanie de comunicare centrată pe presa locală, Bucureșteană (publicații, radio, TV).

| Descriere campanie
    MUZEUL ABANDONULUI – MĂRTURII 21 – este o campanie participativă, derulată în spațiul public ca un experiment social de trezire a empatiei sociale, colective, printr-un apel la propriile abandonuri, mai mici, mai puțin extreme, dar care au lăsat răni adânci. Am adus astfel împreună publicul larg, care a demonstrat în ultimii 30 de ani o lipsă de empatie pe subiectul copiilor abandonați – nu am crescut în sistemul de protecție, nu mi-am abandonat copiii – și comunitatea copiilor care au crescut în sistemul de protecție. La umbra marilor abandonuri din orfelinate, au existat mereu micile abandonuri ale copiilor care au avut o familie. Vorbind despre rănile istoriilor noastre mici și foarte personale am reușit să ne conectăm mai puternic și mai real la rana mare a unei întregi societăți. În afara ei, nu poate începe nici vindecarea traumei copiilor care au reușit să scape vii din orfelinate, nici vindecarea noastră.

În cadrul proiectului am produs o serie de 21 de mărturii dedicate fenomenului de abandon și manierei profunde în care acest fenomen ne-a marcat și modelat ca societate, seria fiind o extensie și dezvoltare valoroasă a proiectului Muzeul Abandonului, un muzeu-forum digital și participativ, un loc de întâlnire dintre publicul larg și comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România, în care expunem fenomenul abandonului copiilor în sistemul de protecție moștenit din trecut, despre care încă nu s-a vorbit cu adevărat în România.

MA este un proiect cultural, dar cu un impact social semnificativ. În numai 9 luni am reușit un paradox muzeal - am construit o comunitate consistentă în jurul unui muzeu care nu exista încă - pagina de FB a proiectului ajungând la un reach de peste 700.000 de users și 80.000 de interacțiuni.

| Date beneficiari direcţi
    - Publicul din București – prin campania dedicată, atât outdoor cât și în presa scrisă
- Publicul larg din România (în mod special cel peste 40 de ani) care are un rol esențial în recunoașterea publică a acestei traume colective
- Organizații neguvernamentale implicate în problema abandonului copiilor
- Specialiști din muzee și alte instituții culturale interesate de schimbarea definiției și a rolurilor muzeelor în lume.
- Autorități locale din domeniul protecției copilului
- Comunitatea copiilor adoptați internațional între 1990 și 2003 (când adopțiile internaționale au fost interzise) - comunitatea „Copiii niciodată uitați ai României”, urmărită de peste 100.000 de oameni.
- Supraviețuitorii sistemului de protecție a copilului.
- Formatori de opinie și autorități implicate în realizarea de politici publice

| Strategia și implementarea campaniei
    CERCETARE: Au fost parcurse studii, analize, documente referitoare la abandon și instituționalizare și s-a realizat - alături de echipa de specialiști din domeniile istorie, psihologie, arhivistică, protecția copilului și comunicare – o direcție de abordare a subiectelor și mai ales a subiecților cu care aveam să interacționăm.

EXPOZIȚIE | MĂRTURII 21: o serie de 21 de scurt-metraje dedicate fenomenului abandonului; primul proiect de mapare a multiplelor forme de abandon care s-au extins endemic în societatea românească, atât la nivel individual, cât și colectiv. O parte importantă a filmărilor s-a desfășurat la Sighetul Marmației, în clădirea fostului Cămin Spital pentru Irecuperabili – polul extrem al abandonului în România - , unde am filmat mare parte din ilustrație.

CAMPANIE PUBLICĂ | Donează o amintire despre ABANDON. Muzeul Abandonului a realizat campania publică de colectare a poveștilor ce au intra în colecția muzeului. Am invitat oamenii la un proces de explorare a propriilor abandonuri din copilărie. Prin acest demers am încercat să apropiem comunitatea celor care au trăit abandonul în formă extremă - a copiilor și tinerilor care și-au pornit viața în instituțiile statului - de cei care au trăit frânturi ale abandonului, fațete diverse, dar care generează traume și cicatrici deopotrivă.

COLOANA SONORĂ: Muzicianul Zoli Toth a crea muzici originale, fiecare pe altă tematică emoțională afiliată abandonului, care ilustrează sonor cele 21 de scurt-metraje și mai ales platforma muzeului și aplicația, care este însoțită de aceste scenografii sonore.

FOCUS GRUPURI pe tema traumei abandonului în rândul locuitorilor din București sub coordonarea unor specialiști psihologi, care au evidențiat indicatori comparativi între diversele tipuri de impact pe care formele abandonului le au asupra victimelor sale – un focus grup dedicat abandonului cotidian, coordonat de psihologul Simona Tache, un focus grup cu specialiștii și lucrătorii din sistemul de protecție a copilului, coordonat de Daniela Boșca, psiholog specializat pe trauma abandonului și director executiv al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, și un focus-grup cu câțiva dintre cercetătorii acestui subiect (specialiști IICMER, cercetători și istorici).

CONFERINȚĂ DEZBATERE: Conferința finală de tip dezbatere, care a pus în dialog deschis protagoniști proiectului Mărturii 21, a adus concluzii și o viziune nouă asupra istoriei recente a abandonului în România.

| Impactul campaniei
    Pagina de FB dedicată proiectului, alimentată constant cu povești și imagini de obiecte, cu mici texte despre istoria fenomenului abandonului a depășit deja 7300 de followeri likes și un reach de peste 700.000, ceea ce constituie o dovadă a faptului că am reușit generarea unei comunități relevante pentru acest subiect.

Deși apelul public s-a încheiat în septembrie, mărturiile continuă să vină pe adresa muzeului, impactul acestora fiind dincolo de așteptări – avem postări cu peste 800 de likes, 80 de share și impact de peste 30.000 de utilizatori.

La fel s-a întâmplat și cu impactul proiectului în presă, comunicatele având de două ori mai multe preluări decât ne-am propus, iar interviurile radio și TV au depășit deja 20 de apariții. Multe dintre ele sunt extrem de consistente – cum ar fi seria realizată de Radio România Cultural – în care subiectul nostru a fost tratat de-a lungul a trei săptămâni la rubrica Dimensiunea Științifică a Artei, într-un serial de 4 episoade. Apoi o emisiune de 25 de minute la Europa FM, o emisiune integrală la TVR1 pe tema Muzeul Abandonului și o înregistrare radio de 90 de minute, realizată de echipa editorială VICE, în colaborare cu Kiss FM.

Am realizat o galerie cu cele 21 de Mărturii video pe platforma muzeulabandonului.ro. Subiectele abordate au fost diverse, de la interviuri cu supraviețuitori al Căminului Spital de la Sighet la abordarea unor subiecte variate precum: comunități abandonate, vindecători de abandon (asistenți sociali, coordonatori de proiecte sociale), abandonul din perspectivă artistică (interviul cu primul fotograf american – Thomas Szalay, care a documentat spațiul de la Sighet), mame care au abandonat, terapia abandonului (psihologi care vorbesc despre maniera în care se poate aborda trauma abandonului), etc.

Din pricina limitărilor COVID, conferința finală a avut formatul unei dezbateri televizate, în care am strâns laolaltă concluziile studiilor realizat în cele 9 luni de desfășurare a proiectului, în care am adus persectivele și concluziile consultanțiulor Muzeului Abandonului: Simina Bădică (istoric, curator al House of European History), Simona Tache (psiho-terapeut), Daniela Boșca (Director Executiv al FONPC), Ioana Călinescu (co-fondator al M.A) și Oana Drăgulinescu (fondator M.A). Concluziile acestei dezbateri s-au referit la complexitatea fenomenului de abandon în România, soluții viabile, informații noi pe care le-am putut extrage în urma campaniei publice.

| Buget
    25.000 - 50.000 Euro

| Partenerii campaniei
    

| Website campanie