Începând de vineri, 7 decembrie, până duminică, 9 decembrie 2018, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara, la Muzeul Național al Țăranului Român, 120 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari, cioplitori... vin din toate zonele țării cu lucruri frumoase, numai bune de târguit.
La târgul Cadouri de Crăciun, puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi, dar și turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, cofeturi, plante medicinale, țuică... și câte și mai câte.
Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).
Intrarea la târg se face prin strada Monetăriei.
***
De la Nașterea lui Iisus Hristos, ca eveniment biblic, la sărbătorile populare legate de această naștere este același drum ca acela de la dogmă la poveștile calde și pline de imaginație născocite de un popor blând care leagă Nașterea Mântuitorului de bucuria zilei ce crește aducând lumină și anunțând sfârșitul gerurilor.
Românii au zeci de povești despre Crăciun. În toate este vorba despre Fecioara Maria, alungată în drum și prigonită, găsindu-și loc pentru nașterea Fiului Său într-un staul al lui Moș Crăciun. Soția acestuia (Baba Iova, Crăciuneasa) o asistă la naștere și din această cauză este pedepsită de soțul ei prin tăierea mâinilor de la coate. Se spune că Maica Domnului i-a dat în schimb mâini de aur cu care să-i învelească pruncul. Văzând mâinile de aur ale Crăciunesei, Moș Crăciun înțelege minunea Nașterii Mântuitorului și o acceptă. În majoritatea poveștilor se vorbește de boii blânzi, binecuvântați de Fecioară să mănânce puțin și să fie sătui, și de caii care au îndrăznit să mănânce fânul de pe trupul gol al Copilului Sfânt, fiind blestemați să nu se sature niciodată și să aibă carnea tare și ațoasă.
În unele povești se spune că primul animal care a vestit Sfânta Naștere a fost o broască. Maica Domnului a binecuvântat-o să vestească întotdeauna ploile și să trăiască cu trupul veșnic. De aceea trupul de broască moartă nu face niciodată viermi, ci se usucă și se „pomăiește”. Dacă omori o broască se mânie Dumnezeu și îți mor vitele, iar anul aduce ploi și inundații.
Vlad Manoliu – Sărbători românești
Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.