Orașele din România trebuie să se dezvolte în concordanță cu nevoile actuale ale locuitorilor, mediului de afaceri, să țină pasul cu tehnologia digitala și să se adapteze noii generații. Orașele inteligente nu înseamnă  doar implementare de soluții tehnologice, înseamnă și colaborare, o colaborare în care sunt implicate comunități si cetățeni, autorități publice si mediul de afaceri.

• Oameni de știință din Europa, experți  și reprezentanți ai autorităților locale s-au reunit la București, la conferința Science meets Regions/ Science builds the future, pentru a discuta despre modul în care deciziile politice pot fi fundamentate pe cercetarea științifică.  
• „Science meets Regions/Science builds the future” face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Joint Research Centre (JRC), serviciul științific și de cercetare intern al Comisiei Europene.
 
• Reprezentanții JRC au subliniat că este nevoie de un efort integrat în dezvoltarea politicilor publice bazate pe fundamente științifice, prin implicarea și colaborarea tuturor – autorități, oameni de știință și cetățeni.
 
• Smart-city înseamnă proiecte de parcări inteligente, un sistem de management al traficului rutier, o rețea de măsurare a calității aerului, stații de încărcare pentru mașini electrice, proiecte de introducere a catalogului electronic și a tabletelor în școli, wi-fi în locuri publice, iluminat stradal cu senzori sau un management inteligent al deșeurilor.
 
• Cosiliul județean Ilfov susține transformarea localității Măgurele într-un smart city, având la bază politici publice fundamentate pe rezultatele cercetării științifice și speră că va fi prima dintr-un lung șir de localități, care va adopta această viziune.
 
În data de 12 iunie, 2019, la Biblioteca Naţională a României, Consiliul Judeţean Ilfov, în colaborare cu Joint Research Centre (Centrul de Cercetare al Comisiei Europene) a organizat conferinţa “Science meets Regions/Science builds the Future” unde peste 150 de oameni de ştiinţă, autorităţi locale şi decidenţi politici europeni au prezentat propria perspectivă asupra dezvoltării economice a orașelor și implementarea proiectelor de politici publice bazate pe fundamentare științifică. 
 
„Este nevoie să fundamentăm politicile publice pe doi piloni: pe randamentul resurselor investite și pe creșterea calității vieții. Cum prioritizezi ca să ai randament maxim?! Ei bine, aici intervin experții care fac analiza lor, fac balanța cost-beneficiu și prioritizează în condițiile resurselor date. Administrația performantă va fi de fapt un trinom – administrația, experții/mediul academic și cetățeanul. Că nu suntem în război. Nu trebuie să trăim în tabere diferite, trebuie să fim în parteneriat. Apoi, Consiliul Județean trebuie să facă politici publice pentru întreaga regiune, nu fiecare pe bucățica lui.” – Marian Petrache, președinte al Consiliului Județean Ilfov.

Transformarea orașului Măgurele în smart-city este un proiect pilot al Consiliului Județean Ilfov, iar în cadrul evenimentului au fost identificate și propuse soluţii pentru ca această localitate să devină un “oraș inteligent”. La bază a stat un studiu realizat de Institutul de Politici Publice.
 
Cu o populație de aproximativ 11.000 de locuitori, aflată pe un trend ascendent, orașul Măgurele este al optulea și cel mai mic centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic, dar cu un potențial ridicat de dezvoltare. Pol internațional de cercetare, situat în apropierea Bucureștiului, orașul Măgurele dispune de o strategie durabilă pentru perioada 2017 - 2022 care acoperă diverse domenii ale comunității locale, de la infrastructură și amenajarea teritoriului, mediu, educație, administrație publică, cultură.

Lista obiectivelor de investiții pe anul 2019 cuprinde o serie de cheltuieli pentru investiții ce includ folosirea noilor tehnologii, cum ar fi: 
Capitolul autorități publice: soft de management al documentelor, sisteme informatice, soft pentru parcări, soft registrul jurnal GDPR, soft bibliotecă online, soft stare civilă, modul de depunere a documentelor pentru contribuabili, hartă interactivă GIS.
O simplă posibilitate de evaluare a serviciilor publice de către cetățeni plasată pe pagina web a primăriei poate reprezenta un prim pas făcut în dialogul cu cetățenii. Un alt exemplu de implicare a cetățenilor în guvernarea comunității respective este oferirea posibilității acestora de a sesiza probleme locale, într-un format accesibil și publicarea în timp real a rezultatelor prin crearea unei hărți a problemelor sesizate.
Capitolul Poliție locală: cheltuieli și pentru sisteme informatice sau alte dotări ale poliției locale (camere video de corp, radiotelefoane portabile).
Capitolul Învățământ: modernizarea și extinderea liceului, modernizarea clădirii școlii Aluniș.
Capitolul Servicii, Dezvoltare Publică și Locuințe: modernizare iluminat public, extindere rețea de iluminat, camere mobile supraveghere localitate, sistem monitorizare video localitate.

Conceptul de locuințe pasive este unul deja testat cu succes, chiar în București fiind în derulare o serie de proiecte în acest sens, acesta presupunând o regenerare urbană bazată pe instalarea de panouri solare pentru respectivele locuințe și a unor noi tehnologii (conducte de aer cald în pereți care asigură păstrarea energiei termine, blocuri de parafină care absorb energia în timpul zilei și o degajă în timpul nopții etc) care să sporească cu mult eficiența energetică a respectivelor locuințe și practic, în unele cazuri chiar să tindă către independență energetică. 

Un sistem inteligent de management al deșeurilor, poate avea și el multiple componente smart, cum ar fi:
• senzori instalați în cadrul punctelor de colectare, care arată în timp real gradul de ocupare a respectivelor pubele. În acest fel, prin agregarea datelor respective și analizarea lor, se pot crea trasee ale utilajelor de colectare ca să eficientizeze cu mult activitatea acestora.
• altă modalitate este cea de a măsura cantitatea și de a înregistra automat respectiva cantitate de deșeuri de la punctele de colectare, optimizând din nou programul de colectare. 
• datele colectate de la senzorii respectivi pot genera o hartă care arată unde sunt prioritățile de colectare cele mai stringente, conducând astfel la economii de resurse considerabile pentru autoritățile locale.
 
Capitolul Protecția Mediului: canalizare cartier Progresu, canalizare Vârteju.
Noile tehnologii pot aduce beneficii importante pentru sănătatea locuitorilor prin simpla măsurare a calității aerului și a furnizării acestor date, a identificării zonelor mai poluate și a informării cetățenilor. Spre exemplu, în Zurich au fost montați senzori de măsurare a calității aerului chiar pe autobuze, datele acelor senzori generând o hartă cu poluarea din oraș și concentrația de particule capabilă să sugereze chiar utilizatorilor cea mai puțin poluată rută pentru a ajunge la destinația dorită de aceștia.

Capitolul Transporturi: asfaltare străzi, amenajare piață centrală, trotuare, podețe, amenajare parcări, pod peste centură. Dezvoltarea unei aplicații mobile a orașului care să arate în timp real o serie de date utile pentru cetățeni poate fi o componentă smart-city pentru Măgurele:
• posibilitatea cetățenilor de a plăti taxe și impozite prin intermediul aplicației, de a plăti pentru parcare;
• afișarea orarelor privind transportul în comun, a timpilor de așteptare;
Pentru investițiile viitoare referitoare la amenajarea de parcări publice, includerea senzorilor de parcare care pot afișa în timp real locurile libere are potențial de a integra tehnologia în descongestionarea traficului.

Având în vedere că infrastructura și conexiunile cu principalele mijloace și căi de transport sunt văzute ca una dintre principalele probleme actuale de la nivelul orașului Măgurele, promovarea transportului alternativ, dar și a transportului ecologic reprezintă un domeniu cu potențial în acest oraș. 
 

„Noi, odată cu discuția pe care o facem cu suportul JRC, a experților, a primarilor, a cetățenilor, naștem discuția. Creăm motivele să vedem cum se vor cheltui banii pe o strategie integrată, care privește tot județul. Iar fundamentarea politicilor publice pe expertiza oamenilor de știință și a cercetătorilor va însemna că nu a luat administratorul o decizie după bunul plac, ci în urma unor analize, iar proiectele alese pentru implementare au fost cele mai bune care puteau fi alese. Să începem de acum și de aici. Din Ilfov. Să facem dezvoltare bazată pe dovezi. Ilfovul e pionier în acest domeniu. În țară, exemplul îl dăm chiar noi. Și sper că după întâlnirea de azi se va lua microbul.” – Marian Petrache, președinte al Consiliului Județean Ilfov

Instituţiile de cercetare şi cele academice pot avea un rol important în dezvoltarea regiunii prin extinderea campusului universitar din Măgurele, construcţia de noi locuinţe pentru studenţi sau dezvoltarea unui centru de transfer tehnologic în cadrul proiectului Măgurele Science Park.
“Cetățenii așteaptă schimbări în, aproape, fiecare zi, iar societatea este dominată de tehnologie. Știința este parte integrantă a societății. Bineînțeles că acest lucru se poate realiza numai prin implicarea administrațiilor publice. Oamenii de știință trebuie să îi convingă pe politicieni.” - Acad. Nicolae Victor Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”

Printre cei prezenţi la eveniment se numără Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, directorul general al Institutului de Cercetare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH), academician Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului pentru Politici Publice, academician Ioanel Sinescu, rector al Universității de Medicină și Farmacie, Giancarlo Caratti, Șef de Unitate, Proprietate Intelectuală și Transfer Tehnologic al Centrului Comun de Cercetare, Paris Kokorotsikos, Director Executiv Euroconsultants SA, Hardy R. Schmitz, Președinte al Consiliului Consultativ, Asociația Internațională a Parcurilor Științifice și a Zonelor de Inovare dar şi alți reprezentanţi ai parcurilor ştiinţifice din Europa şi ai asociaţiilor internaţionale de profil.

Evenimentul Science meets Regions/ Science builds the future organizat de Consiliul Județean Ilfov în parteneriat cu Joint Research Centre (Centrul de Cercetare al Comisiei Europene) reprezintă un un prim pas în stabilirea colaborării dintre autoritățile publice și mediul științific, care poate pune bazele implementării unor politici publice durabile și sustenabile. Odată cu realizarea planului dezvoltarea durabilă inițiat de Banca Mondială, vor rezulta o serie de proiecte pe care Consiliul Județean Ilfov vrea să le pună în dezbatere cu cetățenii, oamenii de știință și reprezentanții autorităților publice locale și centrale următoarele decizii politice care vor impacta comunitățile locale. 
 
„Trebuie să admitem că lipsa de performanță a instituțiilor publice a dus la neîncrederea cetățenilor în administrație și în instituții în general, iar primul lucru pe care trebuie să-l recâștigăm este această încredere – fie că vorbim de primării, de ministere, de guvern, de școli sau de spitale. Iar încrederea nu se poate câștiga decât prin performanță. Din acest motiv, inițiativa JRC vine într-un moment cheie al societății noastre și va fi tratată cu maximă seriozitate așa încât prin aplicarea acestui mod de lucru să reclădim încrederea în instituțiile statului. Este nevoie de mai multă comunicare din partea tuturor.” – Marian Petrache, președinte al Consiliului Județean Ilfov