Patrimoniul cultural, văzut ca obiectiv de interes național

• Patrimoniul este o cauză de interes național ce trebuie tratată ca atare la toate nivelurile de decizie și în toate segmentele societății și trebuie adusă în atenția publică, în corelare cu dezbaterea europeană pe acest subiect. • Este evidentă necesitatea abordării coerente a tuturor componentelor sistemului de protecție a patrimoniului, de la cadrul legislativ la instrumente fiscale și financiare, creșterea capacității administrative și profesionale, activarea comunităților și educația pentru patrimoniu. • În 2018 organizații nonguvernamentale, instituții publice, muzee și autorități locale au derulat sub egida „Anului european al patrimoniului” peste 150 de proiecte și acțiuni care au adus în prim plan patrimoniul cultural din România în context european. 

 

Patrimoniul cultural a fost în centrul discuțiilor care au avut loc în cadrul Forumului Anului European al Patrimoniului Cultural în România, un spațiu creat special pentru dezbatere și dialog dedicat tuturor operatorilor culturali activi cu proiecte incluse în calendarul oficial al Anului. Evenimentul, care a reunit peste 300 de participanți atât din România, cât și din străinătate, cercetători, specialiști în domeniu, personalități din lumea culturală și formatori de opinie, a fost organizat de Institutul Național al Patrimoniului în 28-29 noiembrie 2018. Reuniunea s-a desfășurat cu sprijinul Administrației Prezidențiale, sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene în România și cu susținerea Ministerului Culturii și Identității Naționale prin Programul Centenarul Marii Uniri (1918-2018) și al Primului Război Mondial.

Agenda forumului a cuprins dezbateri și ateliere despre patrimoniu și societate, patrimoniu și democrație, calitate în restaurare, cultură și natură, patrimoniu și comunități, desfășurate într-o serie de spații culturale reper: Biblioteca Centrală Universitară; Palatul Cotroceni; NOD Makerspace, Mater, La firul ierbii – amenajate în fostul complex Industria Bumbacului. Spațiul AWE - Adaptive Work Environment, amenajat în Palatul Universul - a găzduit expoziția și lansarea catalogului proiectelor și evenimentelor desfășurate în România sub egida Anului european al patrimoniului cultural. 

La eveniment au participat numeroase personalități culturale, reprezentanți ai unor organizații nonguvernamentale, membri ai administrației centrale și locale, cercetători și inițiatori de politici, atât din țară cât și din Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Franța, Spania și Grecia. 

Michel Magnier, directorul general pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură (DG EAC), în cadrul Comisiei Europene, a fost cel care a deschis lucrările forumului. Reuniunea a început cu un bilanț preliminar în care au fost discutate concluziile parțiale care au reieșit din dezbaterile care au avut loc pe parcursul anului 2018 și care se doresc a fi potențiale direcții de acțiune în anul 2019. S-a accentuat ideea că patrimoniul este o cauză de interes național ce trebuie tratată ca atare la toate nivelurile de decizie și  în toate segmentele societății și trebuie adusă în atenția publică, în corelare cu dezbaterea europeană pe acest subiect. 

Calitatea în restaurare a reprezentat una dintre temele importante ale forumului, dacă privim prin prisma numeroaselor cazuri recente de eșecuri ale restaurării. Dezbaterile au subliniat cauzele multiple și interconectate ale acestei probleme, pornind de la lipsa specialiștilor, corelat cu cvasi-absența programelor de formare specializate,  la toate nivelurile – pentru meșteri, pentru arhitecți, pentru ingineri, pentru arheologi, continuând cu neadecvarea (sau inexistența) mecanismelor de control al calității în procesele administrative. În sesiunea dedicată categoriei particulare a ruinei arheologice s-a pus accentul în mod deosebit pe relația dintre calitatea cercetării și calitatea intervențiilor de conservare și restaurare, precum și pe respingerea reconstrucției, considerată o practică neadecvată, inacceptabilă.

Un exemplu de măsuri concrete propuse sunt cele de ordin fiscal ce pot determina un bun management al patrimoniului, convingând proprietarii și administratorii să procedeze corect în protejarea lui. Vorbim aici, în special, de cota de TVA redusă și subvenții din fonduri speciale pentru intervenția și reabilitarea de calitate a clădirilor de patrimoniu. Astfel, investițiile în patrimoniu nu vor avea un impact pozitiv doar pentru mediul construit, ci și pentru patrimoniul imaterial, reprezentat de meșteșuguri tradiționale și comunități periclitate.

 

„Forumul pe care l-am deschis cu prilejul Anului european al patrimoniului cultural este dedicat discuției, reflecției și analizei privitoare la patrimoniul nostru, începând de la întrebările de bază – ce accepțiune îi dăm astăzi noțiunii de patrimoniu cultural și ce implicații are această accepțiune – și continuând cu dezbaterea îndreptată către identificarea de soluții. Toate acestea au ocupat timpul celor două zile ale Forumului, pentru că doar așa putem stabili împreună care sunt problemele și prioritățile, iar apoi putem identifica cele mai bune soluții, care să poată fi larg acceptate. Concluziile formulate în această primă etapă vor fi integrate în demersurile administrative și legislative în curs – în primul rând elaborarea Codului patrimoniului cultural”, a declarat Ștefan Bâlici, managerul Institutului Național al Patrimoniului. 

 

INP și-a propus ca prin aceste discuții și analize cu toți actorii importanți ai societății să prezinte starea actuală și problemele pe care le întâmpină acest domeniu, dar și strategii și modalități prin care patrimoniul poate să fie valorificat ca resursă în diverse forme inovatoare. Concluziile dezbaterilor vor fi publicate în curând. Anul acesta s-a organizat prima ediție a forumului, iar dorința organizatorilor este ca reuniunea să devină o tradiție și să fie organizată în fiecare an. Anul 2018 a fost desemnat de către Comisia Europeană „Anul european al patrimoniului cultural”, iar principalele obiective sunt încurajarea prețuirii patrimoniului cultural al Europei ca resursă comună, conștientizarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la istoria și la valorile comune, precum și consolidarea sentimentului de apartenență la un spațiu european comun.  

În 2018 organizații nonguvernamentale, instituții publice, muzee, autorități locale au derulat sub egida „Anului european al patrimoniului” peste 150 de proiecte și acțiuni care au adus în prim plan patrimoniul cultural din România în context european. 

 

Institutul Național al Patrimoniului (INP) este principala instituție publică de specialitate responsabilă cu gestiunea patrimoniului cultural din România. Institutul coordonează activitatea de inventariere, protejare, consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, activitatea de gestiune și punere în valoare a patrimoniului cultural mobil, digital și imaterial. În domeniul patrimoniului mondial, INP este responsabil de monitorizarea monumentelor și siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și, de asemenea, de elaborarea dosarelor de nominalizare a monumentelor și siturilor României pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.