Respectarea drepturilor copiilor – o prioritate pentru Avocatul Poporului si UNICEF Romania

La evenimentul desfasurat la Palatul Parlamentului au participat: Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, Reprezentantul UNICEF Romania, doamna Sandie Blanchet, reprezentanti ai Parlamentului, Guvernului, inclusiv ai sistemului de justitie din Romania, membri ai corpului diplomatic si ai unor organizatii neguvernamentale, alaturi de media.

Raportul special este o initiativa a institutiei Avocatul Poporului din Romania si a fost realizat cu sprijinul tehnic al UNICEF Romania. Studiul isi propune sa determine daca si in ce masura sunt respectate drepturile copiilor privati de libertate in Romania, prin analiza perceptiilor acestora in legatura cu cele mai importante aspecte ale drepturilor lor la siguranta, demnitate umana, acces la asistenta juridica, separarea de adulti, asistenta medicala si servicii pentru promovarea sanatatii, educatiei si mentinerea legaturii cu familia si comunitatea pe perioada detentiei. Raportul analizeaza respectarea drepturilor copiilor pe intregul traseu judiciar, de la arestarea preventiva pana la executarea pedepsei sau a masurii educative dispuse de instanta de judecata.  

 

Totodata, aceasta analiza sprijina imbunatatirea politicilor publice pentru copiii privati de libertate si reintegrarea lor durabila in societate, prin furnizarea de informatii cheie si formularea de recomandari pentru institutiile relevante, in special Ministerul Justitiei – Administratia Nationala a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne si Comisiile Parlamentare cu mandat in acest domeniu.

 

In cadrul aceluiasi eveniment, Avocatul Poporului si UNICEF Romania au incheiat un Memorandum de intelegere pentru perioada 2014-2017, in scopul de a contribui la extinderea si consolidarea respectarii drepturilor copilului in Romania. Prin acest Memorandum, intre altele, UNICEF va sprijini cresterea capacitatii institutiei Avocatul Poporului de a functiona ca un mecanism eficient de monitorizare independenta a drepturilor copilului, respectiv de a identifica, analiza si raporta incalcarile acestor drepturi, precum si de a urmari masurile care sunt luate ca raspuns la demersurile sale. De asemenea, UNICEF sprijina elaborarea de catre Avocatul Poporului a unui raport special privind copiii institutionalizati. 

 

UNICEF este prezent in Romania si in alte 190 de tari si teritorii pentru a promova supravietuirea si dezvoltarea copiilor din perioada copilariei mici pana la adolescenta. In Romania, UNICEF lucreaza  impreuna cu Guvernul, Parlamentul, autoritati locale, societatea civila, sectorul privat, parteneri nationali si internationali si cu mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educatie timpurie de calitate si la scoala, pentru protejarea adolescentilor si monitorizarea drepturilor copilului, pentru protectie sociala si pentru mobilizarea de resurse in beneficiul copiilor.  UNICEF este sustinut financiar integral prin contributiile voluntare ale persoanelor fizice, corporatiilor, fundatiilor si a guvernelor.

 

 

Raportul special privind respectarea drepturilor copiilor privati de libertate in Romania realizat de Avocatul Poporului cu sprijinul UNICEF analizeaza respectarea drepturilor copiilor privati de libertate prin arestarea preventiva, executarea pedepsei inchisorii sau executarea masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare. Studiul pune la dispozitia institutiilor responsabile date si recomandari care pot contribui decisiv la reformarea sistemului de detinere si reeducare a copiilor in conflict cu legea, astfel incat acest sistem sa asigure resocializarea minorilor custodiati, transmiterea valorilor pro-sociale si pregatirea lor pentru o reintegrare durabila in societate. 

 

Aceste obiective nu pot fi atinse altfel decat prin respectarea drepturilor copiilor privati de libertate. In caz contrar, timpul petrecut in unitatile de detinere va ramane in continuare un timp pierdut, atat pentru majoritatea copiilor custodiati, cat si pentru societatea care trebuie sa-i reintegreze. 

 

Asigurarea scolarizarii tuturor copiilor privati de libertate si/sau formarea lor profesionala, fara exceptii, reconstruirea codului etic al acestor copii prin incurajarea si recompensarea comportamentelor pozitive, pro-sociale in timpul detentiei, aplicarea legii si a normelor si standardelor internationale, precum si popularea mediului de recluziune cu modele pozitive – respectiv cu un personal corect, obiectiv, non-violent, motivat de „indreptarea” constienta, prin mijloace pozitive, a copiilor delincventi - sunt masuri esentiale, care pot conduce la scaderea semnificativa a numarului copiilor care revin in sistemul penitenciar ca tineri adulti. 

 

Raportul analizeaza respectarea drepturilor copiilor pe intregul traseu judiciar, de la arestarea preventiva pana la executarea pedepsei sau a masurii educative dispuse de instanta de judecata. Analiza se axeaza in principal pe doua dimensiuni: conditiile materiale de detentie si relatiile inter-umane.

• In momentul realizarii primei anchete a copilului, in doar 2% din cazuri a fost prezent asistentul social si in numai 6% din cazuri a fost prezent un avocat.

• Aproximativ 68% dintre copiii inclusi in esantion au spus ca au fost purtati in catuse in public, dintre care aproximativ 20% au spus ca au fost incatusati alaturi de un adult.

• 57% dintre copiii intervievati au spus ca nu li s-au comunicat drepturile pe care le au, la momentul retinerii; 63% dintre acestia au declarat ca nu li s-a spus ca pot face reclamatii. 

• 42% dintre copii au declarat ca au primit avocat imediat ce au fost adusi la politie, aproximativ 30% ca au primit avocat dupa o perioada de timp, in timp ce aproape 27% ca nu au avut avocat pe perioada desfasurarii anchetei politiei. 

• Aproximativ 30% dintre copii au impartit camera din arestul politiei cu adulti, fapt care contravine Regulilor Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) pentru protectia copiilor privati de libertate (punctul 29, capitolul IV) si Regulilor Minime ale ONU cu privire la Administrarea Justitiei Juvenile (Regulile de la Beijing), punctul 13.4. 

• Aproximativ 22% dintre copii au declarat ca au fost victime ale abuzurilor fizice in arestul politiei, cele mai multe comise de catre ofiteri de politie, procurori sau gardieni.

• Aproximativ 70% dintre copii au discutat cu avocatul inainte de prima infatisare in fata instantei de judecata; jumatate dintre acestia au avut o singura discutie cu avocatul, in sala de judecata, chiar inainte de infatisare. Aproximativ 30% dintre copii spun insa ca nu au avut nicio discutie cu un avocat, nici in sala de judecata, inainte de prima infatisare in fata instantei, fapt care contravine art. 171 alin. 2 din vechiul Cod de Procedura Penala, potrivit caruia asistenta juridica a inculpatului copil era obligatorie.

• 62% dintre copii au declarat ca infatisarea in instanta nu a fost privata, in sala de judecata fiind de fata public, avocati si/sau alti inculpati din alte cauze, fapt care contravine art. 485 alin. 2. din vechiul Cod de Procedura Penala.

• 66% dintre copiii intervievati declara ca au fost informati la depunerea in unitatea de detinere a ANP in legatura cu drepturile si obligatiile pe care le au; 34% afirma ca nu au fost informati. 

• Aproximativ 30% dintre copiii intervievati au declarat ca au fost victime ale abuzurilor fizice (inclusiv viol), cele mai multe comise de ceilalti copii detinuti, situatie care confirma ca violenta intre copiii custodiati continua sa fie tratata cu inacceptabila lejeritate.

• 86% dintre copii afirma ca au putut merge la medic de fiecare data cand au avut nevoie, iar 78% ca au primit medicamente de fiecare data cand au avut nevoie. In acelasi timp, aproape trei sferturi dintre copii (72%) spun ca s-au imbolnavit in timpul detentiei.

• Mai mult de jumatate dintre copii (55%) au declarat ca mancarea este inadecvata.

• Peste 33% dintre copii nu sunt vizitati de membrii familiei, iar 35% nu au primit niciodata pachet. 

• Peste 90% dintre copii declara ca pot vorbi cu un psiholog sau educator oricand au nevoie. 

• 90% dintre copii pot participa zilnic la activitati sportive, insa 54% dintre copiii intervievati sustin ca nu au oportunitatea de a invata o meserie. 

 

 

1. Cresterea alocarii bugetare pentru centrele de retinere si arest preventiv, centrele de reeducare si centrele de detentie, pentru a aduce conditiile de viata si nivelul de ingrijire a sanatatii fizice si psihice la standarde acceptabile. 

2. Alocarea fondurilor pentru asigurarea necesarului optim de resurse umane, in special in domeniul reintegrarii sociale, precum si instruirea adecvata si cresterea nivelului de profesionalizare a persoanelor care desfasoara activitati directe cu minorii.

3. Verificarea modului in care se realizeaza informarea copiilor in custodie, atat in centrele de retinere si arest preventiv, cat si in centrele de reeducare si de detentie, cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au. 

4. Instituirea si punerea in aplicare a unei politici de toleranta zero pentru prevenirea actelor de violenta impotriva copiilor pe parcursul arestarii, procedurilor penale si detentiei. 

5. Verificarea modului in care se asigura prezenta asistentului social si a aparatorului la audierea copiilor si adoptarea masurile necesare pentru aplicarea acestei practici obligatorii, in intregul sistem. 

6. Verificarea modului in care se asigura copiilor asistenta juridica in timpul anchetei si adoptarea si aplicarea masurilor necesare pentru ca toti copiii sa primeasca asistenta juridica. 

7. Verificarea modului in care se organizeaza audierea copiilor in instantele de judecata si adoptarea de urgenta a masurilor organizatorice necesare pentru a asigura ne-expunerea copiilor invinuiti in spatii in care se judeca alte cauze.

8. Instituirea si aplicarea unor masuri de prevenire si descurajare a actelor de violenta intre copii, in timpul custodierii lor in centrele de retinere si arest preventiv, in centrele de reeducare si cele de detentie. 

9. Stabilirea unor protocoale de raportare in siguranta de catre copii a actelor de violenta pe timpul arestarii, a procedurilor penale si a detentiei, inclusiv un protocol pentru asigurarea protectiei de rele tratamente, ca urmare a raportarii.

10. Multiplicarea ofertelor de formare profesionala a copiilor privati de libertate. 

11. Formalizarea cadrului institutional necesar reintegrarii sociale a detinutilor, prin aprobarea Strategiei nationale de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate.

12. Planificarea si alocarea de resurse financiare si materiale pentru multiplicarea si diversificarea oportunitatilor de invatare sociala pentru copiii privati de libertate. 

13. Identificarea si punerea in aplicare de masuri pentru asigurarea accesului la servicii speciale de consiliere interne sau externe, pentru a remedia traumele psihice, si/sau deficientele sociale si profesionale ale copiilor privati de libertate.

14. Infiintarea, organizarea si asigurarea functionarii unor centre de tip rezidential, special destinate copiilor care au executat masuri privative de libertate.

15. Analiza periodica de catre parteneri externi a respectarii drepturilor copiilor aflati in detentie si oportunitatile de socializare si reinsertie sociala pe care sistemul le ofera copiilor custodiati.  

Studiul integral poate fi descarcat de aici.