Abecedarul campaniilor de crowdfunding

Fără a fi deloc un fenomen nou, crowdfunding-ul nu pare a fi un mod familiar de strângere de fonduri pentru ONG-urile românești, deși la cea mai simplă căutare pe internet, tastând cuvinte magice, putem afla că unul dintre scriitori iluștri, Auguste Comte, de exemplu, și-a finanțat publicarea propriilor cărți, apelând la această metodă.

Poate că nu este o întâmplare locul pe care îl ocupă crowdfunding-ul în topul surselor de finanțare, înaintea sa stând alte surse de finanțare cum sunt fondurile europene, redirecționarea a 2% din impozit, venituri din activități economice sau sponsorizările (1), dar o investigație care să ne spună cu precizie care sunt motivele unei asemenea stări de fapt este departe de a fi fost realizată. Ceea ce rămâne de făcut este să discutăm această metodă de colectare de fonduri și să urmărim argumentele pentru care se poate face apel la crowdfunding sau care sunt argumentele contra.

După ce am stat de vorbă cu mai mulți reprezentanți ai unor platforme care găzduiesc proiecte ce caută susținere pe această cale, și considerând că am realizat o investigație potrivită în privința argumentele pro și contra crowdfunding-ului, balanța înclinând către primele, vom prezenta pe scurt platformele românești cele mai reprezentative, urmărind metodologiile lor și specificitatea fiecăreia.

La final, vom pune pe masă, pornind de la  sfaturile, observațiile și sugestiile celor care s-au angajat la deschiderea platformelor de crowdfunding, câteva dintre punctele cheie ce trebuie avute în vedere înainte de publicarea unui proiect și pașii ce trebuie urmați în vederea strângerii fondurilor. 

Cea mai comună definiție a crowdfunding-ului este aceea că reprezintă o practică prin care un proiect este finanțat, adunând contribuții financiare mai mari sau mai mici de la un număr mare de persoane. În consecință, platformele sunt cadrele care reunesc potențialii donatori cu proiectele de care ar putea fi interesați. În cele mai multe dintre țările în care această practică este una obișnuită, activitatea de strângere de fonduri este reglementată clar.

În România încă se lucrează la un proiect de lege(2) care urmează să specifice cadrele activității acestor platforme de crowdfunding, astfel încât spațiul și principiile în care funcționează acestea să fie mai clare și să ofere mai multă certitudine asupra direcționării banilor. Unul dintre consultanții care s-au implicat în realizarea acestei legi este Mirel Borodi care a și inițiat  una dintre primele platforme românești de crowdfunding, iar acest lucru nu arată altceva decât că înșiși cei care contribuie la deschiderea acestui spațiu de finanțare caută așezarea pe baze cât mai transparente a fenomenului(3). 

Paragraful anterior contribuie deja la profilarea unui prim argument pentru care merită ca platformele de crowdfunding să se regăsească în setul de instrumente al ONG-urilor pentru atragerea fondurilor, care alimentează motoarele proiectelor. De foarte multă vreme, pentru ONG-urile din alte țări, întâlnirea cu potențialii donatori este intermediată de către platformele de crowdfunding, existând deja o tradiție puternică a acestui fenomen. În Statele Unite(4), numai anul  acesta au fost atrase peste șapte miliarde de dolari pentru proiectele înscrise pe platforme, sumă care contribuie la cele peste 300 de miliarde de dolari strânse anual pentru cauze sociale(5). În Germania au fost atrase 192 milioane de euro, iar într-una dintre comunitățile europene care este recunoscută pentru solidaritatea sa socială, Marea Britanie, a fost strâns peste un miliard de lire prin intermediul platformelor de strângere de fonduri.

Evident, tradiția celorlalte țări nu garantează reușita pentru proiectele înscrise pe platformele românești. Totuși, dacă nu apelează la platformele din străinătate, căci poate fi făcut și acest lucru, ONG-urile pot lua în considerare exemplul descris de Arielu(6), care a reușit să-și finanțeze apariția cărții prin înscrierea proiectului pe o platformă românească. De asemenea, sunt o mulțime de proiecte finanțate care au fost înscrise pe platformele românești și stau mărturie că acest instrument este unul care contribuie decisiv la strângerea fondurilor necesare. 

Ceea ce se poate imputa acestor platforme este faptul că în mod genuin cele mai multe sunt concepute în vederea finanțărilor proiectelor de afaceri, iar finanțarea pentru proiecte sociale este adăugată extra-opțional. Mai mult, structura crowdfunding-ul de acest tip este concepută nu pentru donații, ci pentru acele proiecte în care inițiatorii au de oferit acțiuni, obligațiuni sau părți sociale de la companie. Astfel, ONG-urile, neavând ce să ofere la schimb, sunt excluse de la circuitul finanțării. Argumentul acesta funcționează, însă pe jumătate, ignorând aspecte importante care țin de natura crowdfunding-ului românesc, parțial modelată de modul în care sunt concepute aceste platforme, parțial de spațiul public și parțial de situația socială din România. Cele mai multe dintre platformele românești sunt orientate mai degrabă în zona donațiilor pentru proiecte sociale, iar această misiune este una clar și explicit asumată. Pe de altă parte, cazurile sociale sunt cele care au atras cele mai multe fonduri plecând de la agregarea corectă a unor comunități. Un alt fapt cu o contribuție majoră în vederea susținerii implementării acestui instrument este acela că platformele de acest tip pun față în față categorii de publicuri cu cauzele; actori individuali sau Corporate.

Aceste publicuri nu au  în mod obișnuit în zona lor de atenție proiectele și problemele pe care încearcă să le rezolve acestea, dar pe platforme cele două „lumi” se întâlnesc. Totodată, înscrierea unui proiect pe aceste platforme nu înseamnă substituirea eforturilor organizației tale. Nu este nimic miraculos în ele, doar că pe o piață a resurselor limitate platformele de atragere de fonduri îți pot crește  șansele ca tu să duci proiectul mai departe, implicând categorii sociale semnificative care pot populariza cauza și pot contribui financiar la aceasta. Eforturile în vederea popularizării pot fi minime, publicând pe pagina ta de facebook, rugând prietenii să contribuie, de asemenea, la cauză cu un gest minim expunerea  pe paginile personale. 

Contribuția acestor categorii poate fi esențială și deloc secvențială. În România, în medie, aproximativ 20% din populația angajată completează formularul de redirecționare a celor 2% din impozit, ceea ce înseamnă că numărul donațiilor individuale nu este unul foarte ridicat. Aceste platforme creează premisele unei creșteri a implicării cetățenești prin creșterea numărului celor familiarizați cu problemele sociale și mai important creșterea gradului de conștientizare a faptului că sunt organizații care se implică în rezolvarea acestor probleme, iar fiecare cetățean poate schimba ceva prin cea mai mică contribuție posibilă. Dacă declarația 230 este completată o dată pe an, donațiile pe platforme pot fi făcut frecvent și astfel ratarea unei ocazii nu este echivalentă cu omiterea completării unei declarații anuale. 

Totodată, costul strângerii de fonduri prin platformele de crowdfunding este redus. Spre deosebire de metodele tradiționale de promovare și strângere de fonduri, site-urile de crowdfunding solicită doar un procent foarte mic din suma strânsă pentru găzduirea proiectului, așa cum vom vedea în continuare în discuția despre platformele românești, și nu sunt necesare sume suplimentare pentru lansarea unei campanii sau investiții preliminare lansării proiectului. 

 

 

Așa cum aminteam la începutul, fundamentele acestui articol și argumentele pentru includerea platformelor în arsenalul de instrumente ale ONG-urilor au încolțit stând de vorbă cu reprezentanții platformelor românești de strângere de fonduri. Iar pentru a fi mai ușor de accesat pentru cei interesați le vom numi în continuare aici, ordinea fiind aleatorie: Creștemidei.ro; Multifinanțare.ro; Potșieu.ro; platforma UBB Cluj, wearehere.ro, kazuu.ro, doneazăcuavon.ro, Galantom, Sprijină.ro.

O platformă aparte, care nu intră la categoria platformelor de crowdfunding, este platforma de donații necomisionate BursaBinelui.ro.

Deși fiecare dintre aceste platforme găzduiește proiecte cu tematică socială, în procesul de ordonare pe domenii, am luat în considerare modul în care se autodefinesc și se poziționează acestea. În urma răspunsurilor oferite de reprezentanții platformelor de crowdfunding, se reliefează trei categorii mari: platformele care urmăresc promovarea proiectelor de business, platformele care și propun să susțină proiecte educaționale și platformele orientate spre înlesnirea finanțării proiectelor cu teme sociale. Un alt element care ajută la o nouă categorizare a platformelor de strângere de fonduri, care merită menționat, dar fără a aprofunda aici implicațiile sale, este dat de natura celui care administrează paginile respective: avem astfel, platforme administrate de ONG-uri și cele care sunt susținute de companii private. 

Astfel, Multifinanțare.ro și Sprijină.ro se autopoziționează ca aparținând primei categorii menționate. ”Sprijina.ro pune la dispoziția antreprenorilor cu inițiativă o modalitate de strângere de fonduri unică” (Remus Pakei), la fel și multifinanțare.ro, care prin reprezentantul său Mirel Borodi, susține că prin platforma aceasta au dorit să ofere „(…) un instrument facil de utilizat și transparent acelor entități care vor să-și finanțeze business-ul. Pre-vânzarea și equity crowdfunding-ul sunt modelele pe care noi suntem focusați”. Ceea ce face diferența între cele două platforme, urmărind mecanismele și serviciile oferite de către cele două platforme este deschiderea Sprijină.ro către „oferirea produselor dezvoltate drept recompense, funcționând ca o platformă integrată de e-commerce, mobile-friendly, cu gestiunea stocului și un sistem de plată flexibil”.

Cea de a doua categorie de platforme este reprezentată de acelea care vin să susțină proiectele educaționale, iar după cum susține Anca Ghingheli, reprezentant al UBB Cluj, platforma universității se înscrie aici, fiind și singura care face acest lucru. UBB „este prima universitate din România care folosește o platformă de crowdfunding pentru finanțarea proiectelor sale universitare, proiecte de interes pentru întreaga comunitate academică clujeană. Această platformă pune foarte mult accent pe proiectele care vin din interiorul universității, fie din partea studenților, a doctoranzilor, a cercetătorilor sau a cadrelor didactice, aceștia fiind încurajați să vină cu proiecte cât mai diferite și cât mai inedite”. Cea de a treia categorie enunțată mai devreme, include toate acele platforme care găzduiesc proiecte sociale.

Dacă pentru prima categorie de platforme factorul care marca diferența era dat de posibilitatea de a desfășura activități de e-commerce, în cazul platformelor orientate spre zona socială, aspectele care le individualizează sunt determinate de alegerea pentru susținerea unor proiecte care vizează doar anumite categorii sociale - Doneazăcuavon.ro susține, de pildă, cauzele care au ca obiective lupta împotriva cancerului la sân și împotriva violenței domestice - sau sunt acele platforme care sunt deschise tuturor cauzelor și proiectelor, ca de exemplu, Creștem idei.ro, Galantom.ro sau BursaBinelui.ro.

În plus, aceste platforme se individualizează și prin atenția acordată aspectelor ce țin de reglementarea internă și a modul în care concep activitatea de strângere de fonduri. În această direcție se înscrie Galantom care „încurajează implicarea individuală a persoanelor care vor să devină fundraiseri voluntari. Aceștia își asumă o provocare personală (fie participa la un eveniment sportiv, fie își dăruiesc ziua de naștere, fie renunță la fumat 30 de zile etc.) pe care o folosesc ca “mobil” de comunicare pentru a promova un proiect social pentru care strâng fonduri individual, prin intermediul unei pagini personale de fundraising creată pe platformă”, Andrei Chirtoc. La rândul său, așa cum menționează Alexandra Maier, Corporate Social Responsibility Specialist , Doneazăcuavon.ro se înscrie pe aceeași linie „(…)echipele locale de vânzări Avon care se transforma de fiecare data când un caz din proximitatea lor e înscris in platforma în adevărate echipe de voluntari. Astfel, ei sunt cei care de multe ori preiau responsabilitatea de a promova proiectele in comunitatea lor”. 

Un alt tip de suport pentru organizațiile aplicante, care individualizează de această dată Bursa Binelui, este faptul că pe această platformă donațiile nu sunt comisionate. Oricine dorește să se implice financiar în susținerea unui proiect poate dona sumele de bani online fără ca nici un leu să nu fie perceput pentru tranzacția efectuată, nici la donator, nici la beneficiar. 

***

Odată prezentate caracteristicile fundamentale ale platformelor românești de crowdfunding, ne vom întoarce către unul dintre argumentele enunțate anterior în favoarea înscrierii proiectelor pe platformele de crowdfunding, acesta era construit pornind de la premisa posibilității deschiderii către noi publicuri ce pot contribui financiar pentru punerea în practică a acestora, pentru a acorda atenție unui aspect important și una dintre preocupările principale privind aplicarea pe platforme: astfel, preocuparea principală pentru organizații ar fi aici dacă proiectele prezente pe platformele au o marjă rezonabilă de reușită în vederea strângerii fondurilor pentru proiectele înscrise. Și o simplă privire asupra procentelor de reușită a propunerilor care au obținut finanțarea arată încurajator(7). Dar, aici, problema trebuie abordată din mai multe perspective, evaluând și acordând atenție variabilelor care condiționează pozitiv sau negativ strângerea fondurilor. Putem sistematiza aceste variabile în două categorii: prima le cuprinde pe cele considerate obiective, modul de organizare al unei platforme și regulile sale de afișare a proiectelor cad în această categorie, adică trec dincolo de limitele a ceea ce pot face ONG-urile și țin, mai degrabă, de constituția sistemului, iar cea de a doua categorie le are în vedere pe cele subiective, adică ceea ce poate face organizația aplicantă și lucrurile care țin de puterile ei; factorii care includ, de exemplu, dimensiunea eforturilor pe care le face organizația, care se află în căutarea fondurilor, pot fi ușor încadrați celei de a doua categorii. Decizia de a înscrie un proiect pe oricare dintre platforme presupune o cunoaștere a acestor factori.

Unul dintre principalii factori obiectivi este cel care vizează perioada de găzduire a proiectului pe site; prin aceasta se înțelege existența sau absența unei perioade limită de timp pentru atingerea sumei necesare pentru desfășurarea proiectului. Consecința directă a existenței unei perioade limită de timp ar fi că toate eforturile pentru strângerea fondurilor ar trebuie să se concentreze într-o perioadă dată de timp, altfel, în funcție de politica platformei, banii pot fi returnați donatorilor sau redistribuiți către alte proiecte de pe platforma respectivă.  Platformele cum sunt Multifinanțare.ro, Creștemidei.ro susțin și varianta în care banii se întorc la susținători dacă în perioada de timp asumată nu sunt strânși banii suficienți.  Alături de această variantă, mai există posibilitatea de a redistribui banii către alte cauze, așa cum fac platformele Donează cuavon.ro și, din nou, Creștemidei.ro. La rândul său, Sprijină.ro, deși aplică aceeași regulă a perioadei limitate de timp pentru strângerea fondurilor, propune varianta în care aplicanții se bucură de suma strânsă până la termenul limită.

În celălalt capăt al spectrului, sunt platformele de tipul Galantom sau Bursa Binelui care nu impun o perioadă limită de timp pentru strângerea fondurilor necesare unui proiect. Riscul asociat acestui tip de platformă este că nu stimulează prea mult eforturile aplicanților, neexistând penalizări pentru neatingerea plafonului impus. Se cere în aceste condiții implicare și determinare din partea aplicantului sau a fundraiser-ilor  pentru strângerea fondurilor. 

Un alt factor obiectiv determinant este transparența, care vine atât din partea platformelor de crowdfunding, dar și din partea aplicanților. Am putea formula chiar o lege a crowdfundigului eficient: cu cât este o platformă mai deschisă și un proiect mai explicit, cu atât mai mult crește probabilitatea finanțării unui proiect. De asemenea, așa cum menționează Mirel Borodi, nu putem ignora aspectele ce țin „cultura investițională și colaborativă, nivelul capitalului deținut de mase, reglementarea si nivelul de dezvoltare tehnologic”. Starea societății în întregul său este un factor care poate condiționa negativ efortul ONG-urilor; nu este însă unul suficient pentru a justifica un eventual eșec. 

De cealaltă parte, factorii subiectivi sunt și ei cei care determină succesul, iar aceștia sunt mai aproape ceea ce face fiecare organizație care propune un proiect. Efortul depus de organizație, capacitatea sa de a construi comunități, modul de prezentare a proiectului, chiar și tematica abordată sunt factori care pot fi în bună măsură controlați.  

Remus Pakei subliniază extrem de clar importanța pe care o are „capacitatea de a atrage, sau de a forma, o comunitate consistentă în jurul proiectului. Totodată, pentru ca un proiect să aibă succesul scontat, inițiatorii lui trebuie să comunice permanent cu comunitatea pentru a oferi rapid răspunsuri la orice întrebări sau nelămuriri”.

În același timp, amintește Remus Pakei, „proiectele care au primit cele mai multe contribuții din partea susținătorilor au avut, de regulă, elemente comune, respectiv titlu și subtitlu scurte, de impact, cu mesaj puternic, exprimat clar și o prezentare convingătoare a beneficiarilor cauzei”.

Angajarea comunicativă este la fel de importantă și pentru reprezentanții Galantom. Aceștia susțin că există o cheie a succesului în fundraising „strategia de fundraising trebuie să fie foarte bine integrată cu strategia de comunicare a unei organizații, într-un plan construit pe termen lung care să aibă în vedere să crească notorietatea brandului şi să creeze în jurul acestuia un climat de transparentă şi încredere. Dacă fundraiserii tăi sunt oameni dedicaţi cauzei care au şi ceva skill-uri de vânzări, vor avea, astfel, baze solide de a atrage şi a construi relaţii pe termen lung cu partenerii". 

Fie că proiectul publicat este mare sau mic, fie că vizează cauze care se circumscriu temei sănătății, a sărăciei sau a învățământului, secretul finanțării sale pe platformele de crowdfunding este la îndemâna organizațiilor: efortul susținut pentru atingerea scopului stabilit. Pentru că așa cum spune Oana Man de la Creștemidei.ro „(…) pot fi proiecte mari care strâng bani ușor datorita greutății sau importantei pentru comunitate pe care o are respectivul proiect (vezi Ultima Transhumanta). Pot fi proiecte mai mici care au o comunitate închegată si se finanțează mai ușor (vezi Cutting Edge Research)”.

Deschiderea porților platformelor de crowdfunding, cu grija și determinare, urmând observațiile din interior ale reprezentanților platformelor de crowdfunding, citați pe parcursul acestei analize, permite accesul la noi oameni care s-ar implica în scopuri caritabile. Faceți-vă cunoscuți!, angajați-vă în dialog! Și așa veți reuși să aduceți schimbările pe care le visați. Platformele de atragere de fonduri stau drept soluție viabilă pentru finanțarea proiectelor pe care vreți să le puneți în practică și, după cum spuneam, aportul lor nu ar trebui să fie deloc neglijat în economia activităților unui ONG. Sunt multe proiecte finanțate cu ajutorul acestor platforme și pot fi luate ca exemplu de bune practici, nu ezitați să învățați, urmărindu-le. Așa se poate ajunge la o societate mai dreaptă și mai bună. 

 

 
___________________________
Note:
(1) Pentru un index al surselor de finanțare și o ierarhie a acestora poate fi consultat studiul FDSC http://www.fdsc.ro/library/conferinta%20vio%207%20oct/Romania%202010_Sectorul%20neguvernamental1.pdf 
(2) Documentul elaborat de Departamentul pentru IMM-uri în scopul de a reglementa domeniul în luna septembrie 2014 prevedea  printre altele că un investitor nu poate investi mai mult de 1.000 de euro într-un proiect, mai mult de 5.000 de euro cumulat în proiectele de pe o singură plat¬formă, iar suma maximă obținută de un proiect prin crowd¬sourcing nu poate depăși 1 milion de euro, echivalent în lei la cursul BNR al zilei de postare a proiectului.