„Aceasta nu trebuie să fie noua normalitate” – 2024, unul dintre cei mai grei ani pentru copiii din zone de conflict din istoria UNICEF

Efectele conflictelor armate asupra copiilor din întreaga lume au atins niveluri devastatoare, probabil record, în 2024, arată o analiză realizată de UNICEF privind cele mai recente date și tendințe globale predominante.

Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în zone de conflict sau sunt strămutați forțat din cauza violenței și a conflictelor este mai mare ca oricând. Un număr record de copii afectați de conflicte se confruntă cu încălcări grave ale drepturilor lor, fiind uciși, răniți[1], privați de educație, lipsiți de vaccinuri esențiale și suferind de malnutriție gravă. Se preconizează că numărul lor va crește. Conflictele sunt principala cauză a aproximativ 80 % din nevoile umanitare globale[2], perturbând accesul la resurse esențiale precum apă potabilă, alimente și servicii medicale.

Mai mult de 473 de milioane de copii (mai mult de unu din șase la nivel mondial) trăiesc în prezent în zone afectate de conflict[3], într-o lume în care se desfășoară cel mai mare număr de conflicte de la cel de-al Doilea Război Mondial[4]. Ponderea copiilor care trăiesc în zone de conflict aproape s-a dublat la nivel mondial, crescând de la circa 10% în anii 1990 la aproape 19% în prezent.[5]

Până la sfârșitul anului 2023, 47,2 milioane de copii au fost strămutați din cauza conflictelor și a violenței[6]. Tendințele pentru 2024 sugerează noi strămutări, pe măsură ce conflictele se intensifică în regiuni precum Haiti, Liban, Myanmar, Statul Palestina și Sudan. Copiii constituie 30% din populația mondială, dar reprezintă în medie 40% dintre persoanele refugiate și 49% dintre persoanele strămutate în interiorul propriilor țări[7]. În țările afectate de conflicte, în medie, peste o treime din populație este săracă (34,8%) comparativ cu puțin peste 10% în statele care nu sunt afectate de conflicte[8].        

„Conform aproape tuturor indicatorilor, 2024 a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria UNICEF pentru copiii afectați de conflicte, atât în ceea ce privește numărul copiilor afectați, cât și nivelul impactului asupra vieții lor”, a spus Catherine Russell, director executiv al UNICEF. „Un copil care crește într-o zonă de conflict se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de a nu merge la școală, de a suferi de malnutriție sau de a fi strămutat cu forța – prea des, în mod repetat - în comparație cu un copil care trăiește într-o zonă de pace. Aceasta nu trebuie să devină noua normalitate. Nu putem permite ca o generație de copii să devină victime colaterale ale războaielor incontrolabile din lume.”

Analizând cele mai recente date disponibile, din 2023, Organizația Națiunilor Unite a confirmat un număr record de 32.990 de încălcări grave ale drepturilor copiilor, comise împotriva a 22.557 de copii[9], cel mai mare număr de la începutul monitorizării mandatate de Consiliul de Securitate. Numărul încălcărilor grave ale drepturilor copiilor este în creștere (de exemplu, mii de copii au fost uciși și răniți în Gaza, iar în Ucraina, ONU a confirmat mai multe victime în rândul copiilor în primele 9 luni ale anului 2024 decât în tot anul 2023[10]), probabilitatea fiind că tendința se va menține anul acesta. 

Situația femeilor și a fetelor este deosebit de îngrijorătoare, fiind raportate numeroase cazuri de viol și violență sexuală în situații de conflict. În Haiti, anul acesta, s-a înregistrat o creștere cu 1.000% a incidentelor raportate de violență sexuală împotriva copiilor[11]. În situații de conflict armat, copiii cu dizabilități tind să fie expuși în mod disproporționat la violență și încălcări ale drepturilor.

Învățământul a fost grav perturbat în zonele de conflict. Se estimează că peste 52 de milioane de copii din țări afectate de conflicte nu merg la școală. Copiii din Fâșia Gaza și o mare parte dintre cei din Sudan au pierdut peste un an de școală. În același timp, în țări precum Ucraina, Republica Democrată Congo și Siria, numeroase școli au fost avariate, distruse sau transformate pentru alte scopuri, privând milioane de copii de accesul la educație. Distrugerea infrastructurii educaționale și lipsa siguranței în apropierea școlilor au exacerbat o situație deja gravă pentru educația copiilor din aceste regiuni.

Malnutriția în rândul copiilor din zonele de conflict a atins niveluri alarmante, conflictele și violența armată rămânând principalele cauze ale foametei în numeroase zone fierbinți și perturbând sistemele alimentare, forțând strămutarea populației și împiedicând eforturile umanitare.  De exemplu, în Sudan, starea de foamete a fost declarată oficial în Darfurul de Nord, pentru prima dată din 2017. Se estimează că în 2024 peste o jumătate de milion de persoane din cinci țări afectate de conflicte trăiesc în condiții IPC* faza 5, cele mai grave niveluri de nesiguranță alimentară[12].

Conflictele au efecte devastatoare și asupra accesului copiilor la servicii medicale esențiale. Circa 40% dintre copiii nevaccinați și vaccinați incomplet trăiesc în țări afectate parțial sau total de conflicte. Acești copii sunt adesea cei mai vulnerabili la epidemii de boli precum rujeola și poliomielita, din cauza întreruperilor sau lipsei siguranței, a alimentației și a serviciilor de sănătate[13].

De asemenea, efectul asupra sănătății mintale a copiilor este uriaș. Expunerea la violență, distrugere și pierderea celor dragi se poate manifesta la copii, printre altele, prin reacții precum depresie, coșmaruri, dificultăți de somn, comportament agresiv sau retras, tristețe și frică.

2024 a devenit cel mai mortal an înregistrat pentru personalul umanitar, cu 281 de decese înregistrate în rândul lucrătorilor umanitari la nivel global, depășind recordurile anterioare.[14]

„Copiii din zonele de război duc o luptă zilnică de supraviețuire care îi privează de copilărie”, a spus Catherine Russell. „Le sunt bombardate școlile, le sunt distruse locuințele, iar familiile destrămate. Copiii își pierd nu doar siguranța și accesul la resurse vitale, ci și șansa de a se juca, de a învăța și de a fi pur și simplu copii. Lumea eșuează îi fața acestor copii. În perspectiva anului 2025, trebuie să facem mai mult pentru a inversa tendința și pentru a salva și îmbunătăți viețile copiilor.”

UNICEF face apel la toate părțile implicate în conflict și la cei care au influență asupra acestora să ia măsuri decisive pentru a pune capăt suferinței copiilor, pentru a se asigura că drepturile acestora sunt respectate și pentru a îndeplini obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar.

Despre UNICEF

UNICEF, Agenția Națiunilor Unite pentru Copii, lucrează pentru a proteja drepturile fiecărui copil, de pretutindeni, acordând o atenție deosebită celor mai dezavantajați copii din zonele cele mai greu accesibile. În peste 190 de țări și teritorii, facem tot ce este necesar pentru a ajuta copiii să supraviețuiască, să se dezvolte și să își realizeze potențialul. 

Pentru mai multe informații despre UNICEF și activitățile sale vizitați: www.unicef.org/romania/ro