Agenda liderilor politici diferă de cea a cetățenilor în privința siguranței naționale

*Principalele teme percepute de români ca amenințări la siguranța natională (conform Barometrului siguranței și sustenabilității naționale) - lipsa orașelor și comunităților sustenabile (93%), serviciile precare de sănătate (89%), sistemul de educație (89%) și sărăcia (87%) – lipsesc sau se regăsesc pe plan secundar în Strategia Națională de Apărare a Țării

 

În contextul promulgării recente a Strategiei Naționale de Apărare a Țării (2020-2024), Ambasada Sustenabilității în România (ASR) face publice datele Barometrului siguranței și sustenabilității naționale, un studiu implementat de compania de cercetare Reveal Marketing Research, din care rezultă că principalele amenințări la siguranța națională percepute de români se referă la:

1. Orașe și comunități sustenabile – 93%

2. Sănătate si bunăstare – 89%

3. Educație de calitate – 89%

4. Combaterea sărăciei –  87%

5. Apa potabilă și igienă – 85%

 

 

“Toate aceste probleme sociale au fost identificate de românii chestionați ca fiind urgente, cu un impact personal asupra lor și asupra siguranței naționale. Făcând o analiză comparativă, Ambasada Sustenabilității a sesizat discrepanțele dintre Strategia Națională de Apărare a Țării (SNAT), SNDDR și amenințările percepute de români.  Apreciem că, în bună parte, temele care îi preocupă pe cetățeni, conform barometrului au fost identificate și în SNAT. Cum, însă, cele mai multe sunt tratate doar la nivel secundar, sperăm că autoritățile vor lua în considerare concluziile studiului pentru a le trece pe plan principal și a întreprinde mai departe acțiuni concrete”, declară Dragoș Tuță, inițiator și coordonator al Ambasadei Sustenabilității în România. 

 

„Noi, cei de la Ambasada Sustenabilității în România, prin Coaliția România Sustenabilă, reprezentată de companii responsabile, organizații neguvernamentale și comunități implicate, suntem dispuși să colaborăm cu instituțiile statului pentru realizarea de politici publice, programe și inițiative care să ducă la îndeplinirea punctelor comune din cele două strategii, care sunt la fel de importante pentru România”, mai spune Dragoș Tuță.

 

Conform aceluiași barometru, intră,  în primul rând, în responsabilitatea instituțiilor statului: 

- să asigure un sistem eficient de justiție, instituții puternice și transparente (53%)

- să dezvolte infrastructura, să faciliteze dezvoltarea industriei și să stimuleze inovația (52%)

- să dezvolte orașe și comunităților sustenabile (50%)

- să pună la punct un sistem bazat pe servicii de educație de calitate (48%)

 

Studiul mai menționează că 87% dintre românii din toate mediile consideră că sărăcia este o amenințare reală la adresa siguranței naționale și că 70% dintre români așteaptă soluții din partea instituțiilor statului (studiu pe care ASR l-a semnalat presei în luna mai). Aproape toți (95%) cred că se pot găsi soluții convenabile. Studiul arată, de asemenea, o altfel de ”normalitate” decât cea menționată de strategie: unul din trei români trăiește în sărăcie, unul din șase trăiește în sărăcie extremă, cu familia afectată de foamete. Mai mult, cei care nu sunt victimele acestor probleme sociale nici nu-i condamnă pe cei care recurg la gesturi anti-sociale de disperare sau pentru a-și hrăni familia. 

 

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 pune un accent important pe a transforma România într-un stat care are o credibilitate ridicată la nivel internațional, prin continuitate, adaptabilitate, predictibilitate, reziliență și transparență decizională. 

 

Poate nu au anvergura amenințărilor teroriste sau potențialul de a cauza pagube comparabile cu atacurile cibernetice sau armate, însă sărăcia și foametea sunt amenințări, în sensul definit de Strategia de apărare: stări de fapt, care pot afecta interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea vieții și integrității fizice a cetățenilor și a organizării comunităților umane. 

 

La punctul 56 din Strategia de aparare se discută despre coeziune civică, un scop nobil, însă greu de implementat când 15% dintre români au un venit zilnic sub 10 lei. În aceste condiții, predictibilitatea socială devine aproape imposibil de atins. 

 

Dezideratele discutate la punctele 59 (drepturi și libertăți fundamentale, bunăstare, reducerea decalajelor), respectiv 61 (prevenirea și combaterea infracționalității) sunt mai greu de atins în lipsa unor măsuri clare de eradicare a foametei și sărăciei. Într-un climat economic în care oamenii nu sunt puși forțat în modul de supraviețuire, acestea sunt consecințe naturale ale bunei organizări sociale și economice. 

 

Cu ocazia lansării Barometrului siguranței și sustenabilității naționale, Ambasada Sustenabilității în România a realizat o analiză comparativă între agenda cetățenilor privind siguranța și sustenabilitatea (rezultatele barometrului) și strategia de apărare a țării 2020-2024. 

Puteți vedea documentul complet de analiză comparativă aici.

 

• Barometrul siguranței și sustenabilității naționale este un studiu anual realizat de Ambasada Sustenabilității. O ediție specială urmează să fie realizată având în vedere contextul COVID-19

 

• Ambasada Sustenabilității în România (ASR) este arbitrul (corect) și antrenorul (performant) ce promovează colaborarea între companiile responsabile, comunitățile implicate și instituțiile statului pentru o Românie sustenabilă

 

1) Barometrul siguranței și sustenabilității naționale

2) Analiza comparativă Barometru – Strategia Națională de Apărare a Țării 2020 – 2024 

3) Strategia Națională de Apărare a Țării 2020 – 2024 

4) Strategia Națională pentru dezvoltarea Durabilă a României 2030