Încrederea în organizaţiile neguvernamentale a crescut în 2015

Astăzi, la Bucureşti, au fost prezentate rezultatele studiului Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile 2015. Experţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor publice au dezbătut tendinţele, succesele şi obstacolele societăţii civile din România şi regiune. Studiul urmăreşte contextul general propice pentru societatea civilă, cu accent pe cadrul legal, capacitatea organizaţională, sustenabilitatea financiară, pe advocacy, furnizarea de servicii, pe infrastructură şi imaginea publică.

Studiul arata ca organizaţiile neguvernamentale contestă transparenţa instituţiilor publice. Violeta Alexandru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, prezentă la dezbatere, a declară “În anul 2015 societatea civilă simţea că nu prea comunică suficient cu guvernarea, indiferent de ce culoare politică era, între instituţiile publice şi societatea civilă nu exista încredere sau încredere în pricipiile bunei guvernări. Sperăm ca la sfârşitul anului curent şi în raportul de anul viitor, această observaţie referitoare la transparenţă, dacă nu va fi eliminată complet, pentru că deşi facem toate eforturile , nu avem pretenţia să ajungem în toată ţara, nu avem pretenţia să ajungem la acelaşi nivel de 100% transparenţă. Sper totuşi ca raportul de anul viitor să arate un progres şi o încredereacă se lucrează la transparenţă.”

Potrivit Agerpres, Ministrul a propus o soluţie pentru susţinerea demersurilor de transparentizare şi  anti-corupţie:  "Am propus Ministerului Fondurilor Europene să ia în considerare alocarea unui procent din fondurile aferente asistenţei tehnice pentru programul operaţional 2014-2020 pentru organizaţii neguvernamentale specializate în activităţi de transparenţă, integritate publică şi anticorupţie. Cred că alocarea unui procent din asistenţa tehnică pentru organizaţiile specializate în acest domeniu la dimensiunea capacităţii sectorului neguvernamental va aduce un beneficiu enorm României, în sensul că organizaţiile, având expertiză, se vor uita la integritatea alocării fondurilor, la modul în care realmente cheltuim pentru a produce nişte rezultate, vor avea grijă să vegheze ca aceste rezultate să fie durabile".

Sustenabilitatea OSC a rămas constantă pe parcursul anului. Stimulentele fiscale pentru sponsorizări s-au îmbunătățit, organizațiile și-au diversificat serviciile oferite și grupurile civice informale s-au consolidat. OSC s-au angajat în campanii de lobby și advocacy foarte eficiente, dar cooperarea dintre sectoare a fost limitată de lipsa de transparență a guvernului. Susținerea guvernamentală pentru serviciile sociale furnizate de OSC a scăzut. În plus, inițiativele organizațiilor au fost descurajate și de două situații de abuz al instituțiilor statului, iar acuzațiile că OSC acționează ca agenți străini s-au îndesit în media la finalul anului.

Un nou cod fiscal a fost realizat în 2015, intrând în vigoare la începutul anului următor. Acesta mărește sumele pe care companiile le pot scădea din taxele datorate în cazul în care fac sponsorizări: până la 20% din impozitul pe profit datorat, maxim 0,5% din cifra de afaceri. În varianta anterioară a codului, această valoare era limitată la 0,3% din cifra de afaceri.

Grupurile civice informale devin actori foarte vizibili în societatea civilă românească. Protestele din noiembrie au scos în evidență o distincție din ce în ce mai clară între societatea civilă instituționalizată și grupurile informale de cetățeni cu atitudini civice. Un studiu realizat în 2015 de către Fundația pentru o Societate Deschisă a identificat cel puțin 513 grupuri civice informale care au acționat pentru schimbare socială în ultimii opt ani.

În timp ce sprijinul statului pentru societatea civilă este foarte variabil, OSC încearcă să se bazeze pe atragerea de finanțări private. În urma reducerilor bugetare din anii anteriori, în 2015 companiile private și-au mărit bugetele de CSR.

Și donațiile individuale au crescut. Peste 2,5 milioane de dolari au fost strânși prin donații SMS gestionate de donatie.ro, o platformă online de strângere de fonduri pentru OSC, între mai 2014 și finele lui 2015. Potrivit World Giving Index 2015, 24% dintre respondenții români au făcut donații în 2014, comparativ cu 21% în anul anterior. În general, organizațiile care activează în domeniile social, educațional sau sănătate atrag donații mai ușor decât organizațiile watchdog sau cele din zona drepturilor omului, democrație sau participare civică.

Indexul pentru Europa Centrală şi de Est şi Eurasia urmăreşte progresul societăţii civile în 24 de ţări din regiune, fiind realizat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite împreună cu parteneri din fiecare ţară analizată. În România, studiul este coordonat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Acum, la a nouăsprezecea ediţie, raportul descrie şi evaluează dezvoltarea societăţii civile din fiecare ţară şi la nivelul regiunii ca întreg. 

Versiunea în limba engleză a Indexului Sustenabilității Organizaţiilor Societăţii Civile 2015 pentru Europa Centrală şi de Est şi Eurasia poate fi accesată la adresa: http://www.usaid.gov/europe-eurasia-civil-society. Versiunea in limba romana a raportului este disponibilă pe www.fdsc.ro. 

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile este o organizaţie neguvernamentală, independentă, înfiinţată în anul 1994, în cadrul unei iniţiative a Comisiei Europene. FDSC este o organizaţie pentru organizaţii, ce consideră că dezvoltarea sectorului neguvernamental reprezintă în sine un indicator pentru starea comunităţii în care cetăţenii trăiesc. Fundaţia dezvoltă proiecte în domenii cum sunt educaţie, economie socială, cooperare pentru dezvoltare, incluziune socială; dezvoltă şi administrează programe de finanţare, campanii de promovare şi advocacy pentru organizaţiile neguvernamentale. Mai multe detalii se găsesc pe  www.fdsc.ro.

Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile este un instrument analitic care măsoara progresul sectorului societății civile din regiunile Europa Centrală şi de Est şi Eurasia. Indexul urmăreşte evoluţia sectorului civil în douăzeci şi nouă de ţări în ultimii nouăsprezece ani. Indexul examinează mediul general propice pentru societatea civilă, cu accent pe dimensiunile juridică, de capacitate organizațională, sustenabilitate financiară, de advocacy, furnizare de servicii, infrastructură şi imagine publică ale organizaţiilor societaţii civile. Fiecare dimensiune este evaluată pe baza unei scale de şapte puncte, unde 1 indică un nivel foarte avansat de dezvoltare şi 7 indică un nivel scăzut de dezvoltare. Indexul este dezvoltat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, în parteneriat cu organizaţii locale din fiecare dintre ţările analizate.