La fiecare două minute, o femeie moare din cauza sarcinii sau a nașterii, potrivit agențiilor ONU

La fiecare două minute, o femeie moare în timpul sarcinii sau al nașterii, potrivit ultimelor estimări prezentate astăzi într-un raport de către agențiile ONU. Raportul Trends in maternal mortality [Tendințele mortalității materne] semnalează regresul alarmant al sănătății femeilor înregistrat în ultimii ani, observându-se o creștere sau o stagnare a deceselor materne în aproape toate regiunile lumii.

„Cu toate că sarcina ar trebui să reprezinte un moment plin de speranță și o experiență pozitivă pentru toate femeile, în mod tragic, aceasta continuă să fie o experiență extrem de periculoasă pentru milioane de femei din întreaga lume care nu au acces la servicii medicale de calitate, bazate pe respect”, a afirmat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Noile statistici arată nevoia stringentă de a ne asigura că fiecare femeie și fiecare fată are acces la servicii medicale esențiale înaintea nașterii, în timpul nașterii și după naștere și că își poate exercita pe deplin drepturile privind reproducerea”.

Raportul, care analizează decesele materne înregistrate la nivel național, regional și global din anul 2000 până în anul 2020, estimează că, în 2020, s-au înregistrat 287.000 de decese materne la nivel mondial. Aceasta înseamnă doar o ușoară scădere de la 309.000 de decese raportate în 2016 când au intrat în vigoare obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) stabilite de către ONU. Deși raportul prezintă unele progrese semnificative în ceea ce privește reducerea numărului de decese materne între 2000 și 2015, progresele au stagnat în mare parte sau, în unele cazuri, chiar au involuat după 2015.

În două din cele opt regiuni ale ONU – Europa și America de Nord și America Latină și Caraibe – rata mortalității materne a crescut cu 17% și, respectiv, cu 15% în perioada 2016-2020. În alte părți, rata a stagnat. Cu toate acestea, raportul notează faptul că se pot realiza progrese. De exemplu, în aceeași perioadă, două regiuni – Australia și Noua Zeelandă și Asia Centrală și de Sud – au raportat o scădere semnificativă a ratei mortalității materne (cu 35% și, respectiv, cu 16%), lucru valabil și în cazul a 31 de țări din lume.

Potrivit raportului, în România numărul deceselor materne s-a redus de la 50 de decese la 100.000 de nașteri în anul 2000 la 10 decese la un număr de 100.000 de nașteri în anul 2020, variația procentuală pentru această perioadă fiind de 79,8%.

„Pentru milioane de familii, miracolul nașterii este marcat de tragedia decesului matern”, a declarat Directorul executiv al UNICEF Catherine Russell. „Niciunei mame nu ar trebui să-i fie teamă pentru viața ei în momentul în care aduce pe lume un copil, în special atunci când există cunoștințele și instrumentele necesare pentru tratarea complicațiilor întâlnite frecvent. Accesul echitabil la asistență medicală îi oferă fiecărei mame, indiferent de cine este sau unde se află aceasta, șanse egale pentru o naștere fără riscuri și un viitor sănătos alături de familia ei”.

În ceea ce privește numărul total al deceselor materne, acestea continuă să se concentreze în mare parte în zonele cele mai sărace ale lumii și în țările afectate de conflicte. În 2020, aproximativ 70% din totalul deceselor materne s-au înregistrat în Africa Subsahariană. În nouă țări confruntate cu crize umanitare severe, rata mortalității materne a fost de peste două ori mai mare decât media raportată la nivel mondial (551 de decese materne la 100.000 de nașteri de copii vii, comparativ cu 223 la nivel global).

„Acest raport ne amintește încă o dată de nevoia stringentă de a ne întări angajamentul în favoarea sănătății femeii și a adolescentului”, a afirmat Juan Pablo Uribe, Director global pentru sănătate, nutriție și populație în cadrul Băncii Mondiale și directorul Mecanismului Global de Finanțare. „Prin măsuri prompte, prin creșterea investițiilor în asistența medicală primară și prin sisteme de sănătate mai solide și mai reziliente, putem salva vieți, putem asigura o stare de sănătate mai bună și un nivel mai mare de bunăstare și putem promova drepturile și șansele tuturor femeilor și adolescenților”.

Sângerările masive, hipertensiunea arterială, infecțiile din timpul sarcinii, complicațiile apărute în urma unui avort realizat în condiții de nesiguranță și afecțiunile preexistente care pot fi agravate de sarcină (cum ar fi HIV/SIDA și malaria) sunt principalele cauze ale deceselor materne. Toate acestea pot fi prevenite și tratate în mare parte prin acces la servicii medicale de calitate și bazate pe respect.

Serviciile de asistență medicală primară furnizate în cadrul comunității pot răspunde nevoilor femeilor, copiilor și adolescenților și pot asigura un acces echitabil la servicii esențiale, cum ar fi naștere asistată și îngrijiri prenatale și postnatale, vaccinarea copiilor, nutriție și planificare familială. Cu toate acestea, finanțarea insuficientă a sistemelor de asistență medicală primară, lipsa personalului medical calificat și lanțurile deficitare de aprovizionare cu produse medicale împiedică progresele.

În jur de o treime dintre femei nu beneficiază nici măcar de patru dintre cele opt controale prenatale recomandate sau beneficiază doar de îngrijiri postnatale de bază, în timp ce 270 de milioane de femei nu au acces la metode moderne de planificare familială. Este esențial ca femeile să dețină controlul asupra sănătății reproducerii – mai ales să poată decide dacă și când să aibă copii – pentru a putea planifica și lăsa suficient timp între sarcini și pentru a-și proteja sănătatea. Inegalitățile datorate veniturilor, educației, rasei sau apartenenței etnice cresc și mai mult riscurile în cazul femeilor însărcinate marginalizate, care au cel mai redus acces la servicii de maternitate esențiale, deși prezintă cel mai mare risc de a se confrunta și cu alte probleme de sănătate în timpul sarcinii.

„Este inacceptabil că atât de multe femei continuă să moară în mod nejustificat în timpul sarcinii și al nașterii. Un număr de peste 280.000 de decese într-un singur an este inadmisibil”, a declarat Directorul executiv al UNFPA, dr. Natalia Kanem. „Putem și trebuie să facem mai mult, să investim acum în planificarea familială și să acoperim deficitul de 900.000 de moașe raportat la nivel mondial, astfel încât fiecare femeie să poată beneficia de îngrijirile vitale de care are nevoie. Deținem instrumentele, cunoștințele și resursele necesare pentru a pune capăt deceselor materne ce pot fi prevenite; lucrul de care avem nevoie acum este voința politică".

Pandemia de COVID-19 a îngreunat și mai mult progresele în domeniul sănătății materne. Având în vedere că seria actuală de date se încheie în 2020, vor fi necesare mai multe date pentru a identifica impactul real al pandemiei asupra deceselor materne. Infecția cu COVID-19 poate crește riscurile din timpul sarcinii, așadar țările ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că femeile însărcinate și cele care își planifică o sarcină au acces la vaccinuri împotriva COVID-19 și la îngrijiri prenatale eficiente.

„Reducerea ratei mortalității materne rămâne una dintre provocările cele mai stringente în domeniul sănătății la nivel global”, a afirmat John Wilmoth, Directorul Diviziei Populație din cadrul Departamentului pentru Probleme Economice și Sociale. „Eliminarea deceselor materne ce pot fi prevenite și asigurarea accesului universal la servicii medicale de calitate pentru sănătatea mamei necesită eforturi susținute la nivel național și internațional și angajamente ferme, în special când este vorba de populația cea mai vulnerabilă. Ține de responsabilitatea noastră colectivă să ne asigurăm că orice mamă, din orice colț al lumii, supraviețuiește nașterii, astfel încât ea și copiii ei să se poată dezvolta".

Potrivit raportului, este necesară o accelerare semnificativă a progreselor la nivel mondial pentru a atinge țintele globale privind reducerea deceselor materne. În caz contrar, va fi pusă în pericol viața a peste un milion de alte femei până în 2030.

***

Despre raport

Raportul a fost realizat de către OMS în numele Grupului interinstituțional pentru estimarea mortalității materne din cadrul ONU, grup din care fac parte OMS, UNICEF, UNFPA, Grupul Băncii Mondiale și Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Probleme Economice și Sociale al ONU. Raportul folosește datele naționale pentru a estima nivelul și tendințele mortalității materne din perioada 2000-2020. Datele acestei noi publicații înlocuiesc toate estimările publicate anterior de OMS și de Grupul interinstituțional pentru estimarea mortalității materne din cadrul ONU.

Despre date

Ținta ODD privind decesele materne este atingerea unei rate globale a mortalității materne de sub 70 de decese materne la 100.000 de nașteri de copii vii până în 2030. În 2020, potrivit estimărilor, rata globală a mortalității materne era de 223 de decese materne la 100.000 de nașteri de copii vii, în scădere de la 227 în 2015 și de la 339 în 2000. În perioada de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, din 2000 până în 2015, rata globală a scăzut anual cu 2,7%, însă ritmul a încetinit, ajungând la un nivel neglijabil în primii cinci ani ai perioadei ODD (din 2016 până în 2020).

Raportul include datele dezagregate folosite la raportarea ODD-urilor pentru regiunile următoare: Asia Centrală și Asia de Sud; Africa Subsahariană; America de Nord și Europa; America Latină și Caraibe; Asia de Vest și Africa de Nord; Australia și Noua Zeelandă; Asia de Est și Asia de Sud-Est și Oceania, cu excepția Australiei și Noii Zeelande.

Definiția decesului matern este decesul cauzat de complicații datorate sarcinii sau nașterii, survenind în cursul sarcinii sau într-o perioadă de șase săptămâni de la terminarea sarcinii.