Raport FONPC: Provocări și oportunități cu privire la accesul și integrarea copiilor refugiați din Ucraina în sistemul de educație românesc

Cum reușim să implementăm politici și practici educaționale eficiente?
 

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) vă propune spre informare și analiză raportul „Accesul și integrarea copiilor refugiaților ucraineni în sistemul de educație românesc”. Scopul cercetării efectuate de către Federația „Coaliția pentru educație” în parteneriat cu FONPC a fost acela de a oferi informații relevante cu privire la situația accesului la educație al copiilor strămutați din Ucraina și de a oferi recomandări care să contribuie la dezvoltarea unor politici și practici educaționale eficiente, astfel încât aceștia să beneficieze de dreptul la educație, în cel mai potrivit mod în raport cu nevoile lor și ale familiilor lor. 
 

Acesta este redactat în lb. română, și în engleză, iar un sumar al raportului tradus în ucraineană, poate fi consultat aici.
 

Din cei 45.605 copii ucraineni care au protecție temporară în România, doar 58% au fost înscriși în sistemul de învățământ ca audienți sau elevi. 
 

În același timp, datele arată că în 69 de hub-uri educaționale au participat la activități un număr de 10.067 de copii ucraineni dintre care: 834 au participat la activități dedicate nivelului preșcolar, 4.891 la cele ale ciclului primar, 3.439 la cele ale nivelului gimnazial, iar 903 la cele pentru nivelul liceal.
 

Cercetare

Sondajul în rândul refugiaților ucraineni, realizat de FONPC în perioada mai-iunie 2023, a colectat răspunsuri din partea a 552 de copii și 1284 de adulți. 

• 23% dintre copiii respondenți au spus că nu urmau  nicio formă de învățământ la momentul colectării datelor.
• 33% dintre minorii intervievați spun că urmează cursuri într-o școală din România, din care numai 10% cu predare în limba română și 23% cu predare în limba ucraineană.
• Un procent de 82% dintre copiii respondenți declară că urmează cursurile școlii lor din Ucraina.
• 6% dintre copiii chestionați au indicat că fac cursuri acasă, în regim de homeschooling.
   

Exemple pozitive

Exemple pozitive de integrare socială și educațională a copiilor ucraineni și a părinților lor sunt oferite atât de sistemul public, cât și din partea ONG-urilor respondente.

În multe situații, s-a remarcat că în organizarea activităților educaționale, integrarea copiilor a fost mai ușoară datorită angajării personalului din Ucraina (uneori ca mediatori), ceea ce a facilitat atât comunicarea cu copiii, cât și crearea unui sentiment de siguranță și apartenență la grup. Odată cu includerea copiilor în astfel de procese, părinții și-au putut găsi un loc de muncă și au reușit să se angajeze cu forme legale. Învățarea limbii române și a altor materii, precum geografia și istoria României, a fost promovată pentru a încuraja integrarea copiilor în sistemul educațional românesc. De asemenea, activitățile creative și recreative au fost parte esențială a multora dintre programele propuse.

Liceul Româno-Finlandez din București este un exemplu de bună practică în sine, dat fiind faptul că de la începutul crizei refugiaților ucraineni au lucrat astfel încât, din anul școlar 2022-2023, copiii sunt complet integrați în învățământul de masă. Chiar dacă liceul este privat, copiii nu plătesc nicio taxă, grație unui grant oferit de World Vision, care a asigurat salariile pentru asistenții educaționali, profesorii ucraineni care fac și lecții în limba ucraineană, dar și ajută în demersul de integrare. 
 

Provocări

În ceea ce privește provocările semnificative cu care se confruntă copiii ucraineni în procesul lor de adaptare la sistemul de învățământ românesc, pot fi identificate mai multe planuri, conform reprezentanților autorităților publice și ONG-urilor. 

Lipsa de predictibilitate în ce privește perioada șederii lor în România constituie una dintre barierele în calea integrării copiilor în sistemul de învățământ românesc. Există o lacună în dezvoltarea abilităților de a gestiona diversitatea în clasă, nu numai pentru copiii ucraineni, ci și pentru predarea limbii române ca limbă străină. 

De asemenea, respondenții ucraineni se confruntă cu provocări în ceea ce privește accesul la hub-urile educaționale. Închiderea acestora, lipsa sprijinului și, în unele cazuri, lipsa unor spații adecvate pentru a găzdui astfel de activități reprezintă obstacole majore în furnizarea unei educații corespunzătoare.
 

Propuneri politici publice

Ultimul capitol al studiului este rezervat unor propuneri construite în urma analizei datelor și informațiilor obținute în cadrul cercetării calitative.

Studiul formulează o serie de propuneri de politici publice, pentru care se pot modela scenarii de implementare, precum și câteva soluții practice și recomandări pentru garantarea accesului și optimizarea integrării copiilor ucraineni în sistemul educațional, inclusiv prin analiza rolului complementar pe care îl poate juca societatea civilă în adaptarea sistemului educațional formal și informal.
 

Dezbatere

Evenimentul de lansare al studiului a avut loc la Salonul Albastru de la Hotel Casa Capșa pe 19 octombrie și a inclus o dezbatere pe tema accesului copiilor ucraineni la sistemul de educație.
 

Scopul discuției, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, membrii ai societății civile, profesioniști din domeniul educației și reprezentanți ai instituțiilor europene, a fost acela de a construi un spațiu de dialog pentru a identifica și aborda problemele critice care afectează integrarea copiilor refugiați în sistemul de educație.
 

Florian Lixandru, Secretar de Stat, Ministerul Educației, a precizat în cadrul dezbaterii: „E important ca autoritățile publice, ONG-urile și întreaga comunitatea sa colaboreze și să sprijine familiile din Ucraina să-și înscrie copiii la școală, nu doar ca audienți, ci ca elevi ca să poată beneficia de toate drepturile. Copiii care participă la activitățile derulate de hub-uri pot primi adeverință și dacă Hub-urile educaționale sunt înregistrate la inspectoratele școlare județene, atunci le este recunoscută integrarea în procesul de învățământ.”
 

Pablo Zapata, reprezentant Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați- UNHCR, a vorbit despre studiul pe care l-a realizat agenția Națiunilor Unite cu privire la modul în care se simt refugiații ucraineni în România: „Rezultatele arată ca aceștia nu simt o presiune socială. Fetele sunt cele care au o preocupare mai mare (23%) în ceea ce privește riscul anumitor tensiuni sociale dar nu se referă la mediul școlar, ci mai degrabă la familie, îndepărtarea de casă, societate. Legat de educație părinții din Ucraina sunt îngrijorați să nu încarce prea mult programul copiilor, aceștia având cursuri de învățare în sistemul românesc, apoi școala online în sistemul ucrainean și alte activități extra”, a precizat reprezentantul UNHCR.
 

Bogdan Simion, președinte FONPC și director executiv SERA România, a îndemnat Ministerele sa utilizeze experiența societății civile. În acest sens, a recomandat folosirea bazei de date Primero mai mult de către Ministerul Educației. A vorbit de asemenea despre impactul crizei refugiaților asupra societății: „Această criză a demonstrat că nu putem face nimic unii fără alții și că este nevoie sa fim rezilienți. Adaptabilitatea este acum cel mai important aspect, pentru ca am arătat că știm sa ne mobilizăm, avem empatie și suntem capabili de un efort susținut.”
 

Emmanuelle Grange, Comisia Europeană, șef al Unității pentru România și Bulgaria din cadrul Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, a precizat într-o intervenție online că „provocările umanitare cu care se confruntă milioane de cetățeni ucraineni rămân o provocare zilnică și sumbră”. „Uniunea Europeană rămâne unită în angajamentul de a sprijini Ucraina, oferind sprijin politic și diplomatic, sprijin economic și susținerea eforturilor umanitare pentru toate statele membre. Cu toate acestea, pe lângă măsurile imediate de suport, trebuie să ne concentrăm pe măsuri rapide și eficiente de integrare a refugiaților în societățile noastre pe termen mediu și lung. În ceea ce privește educația, 1.6 miliarde de euro vor fi alocați măsurilor din domeniul educației, prioritizând grupurile dezavantajate. Este vital să ne asigurăm că toți copiii ucraineni sunt incluși în procesul educațional pentru a-și continua învățarea și dezvoltarea, dar și pentru că acest lucru este esențial pentru starea lor de bine”.
 

Studiul „Accesul și integrarea copiilor refugiaților ucraineni în sistemul de educație românesc”  poate fi consultat integral aici și a fost realizat în cadrul programului ”Help to help Ukraine” implementat de FONPC –realizat cu sprijinul CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale, prin programul coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul FONPC.