Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si in angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea Europeana. Legea 27 din 2007 este actul normativ care obliga romanii sa sorteze deseurile. Problema este ca, deocamdata, nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectiva pe intreg teritoriul tarii. Toate autoritatile publice locale au obligatia sa infiinteze, cat mai rapid, un sistem de colectare a deseurilor sortate unde populatia sa poata depozita deseurile menajere.
Ultimele statistici oficiale, incluzand datele inregistrate in 2004, arata ca in Romania au fost generate circa 363.315.000 de tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase si 0,6% deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva - 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei il au deseurile municipale care, in 2004, au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor.
In Romania 1.300.000 tone de ambalaje au fost introduse pe piata in 2007. Din acestea, jumatate sunt incluse in sistemul "Punctul verde", si au inregistrat o rata de reciclare de circa 36%.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a stabilit un obiectiv de 35% rata de reciclare a deseurilor municipale in 2008, si de 40% pana in anul 2011.
Noile state membre trebuie sa ajunga la minim 55% reciclare in 2012, cu cateva exceptii: Letonia are cea mai importanta derogare, pana in anul 2015, Polonia si Bulgaria - pana in 2014 iar Romania si Malta - pana in 2013.
Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze 33% din deseurile de ambalaje generate in anul 2008 si 55% din cele generate in anul 2013.
Potrivit studiului de piata realizat de Paper Plus, 65% dintre romani ar fi dispusi sa consume mai putina hartie sau sa refoloseasca pungile din plastic, mai putini insa ar planta copaci sau arbusti, iar proportia celor care ar strange hartie pentru reciclare este, practic, zero.
Etapa 2007 - 2017 este perioada in care extinderea colectarii selective trebuie sa se realizeze la nivel national, iar in intervalul 2017 - 2022 se va realiza implementarea colectarii selective in zone mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat si zonele montane.
Fiecare roman genereaza cam 5 kilograme de deseuri pe saptamina
"Anual, Romania trebuie sa gestioneze eficient, in medie, 36,7 milioane de tone de deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de deseuri pe zi. Aceasta cantitate, ne plaseaza intr-o pozitie de mijloc, daca e sa ne raportam la statele UE. 71% din totalul deseurilor provin la ora actuala din activitati de productie, in timp ce restul de 29% reprezinta deseuri municipale. Conform estimarilor noastre, aceste cifre vor creste in anii urmatori, cel putin in cazul deseurilor municipale", a declarat ministrul mediului, Attila Korodi. Potrivit acestuia, Planul National de Gestiune a Deseurilor estimeaza o crestere medie de 0,8% pe an a cantitatii acestor tipuri de deseuri, generate pana in 2013. Din totalul deseurilor municipale, aproximativ 40% reprezinta materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate.
In urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total generate sunt valorificate la ora actuala in Romania. "Cum arata, insa, "cosul saptaminal cu deseuri menajere" al romanilor? In primul rind, generam, fiecare dintre noi, acasa, cam 5 kilograme de deseuri pe saptamina. Jumatate dintre ele (2,5 kilograme/saptamina) sunt deseuri biodegradabile; apoi, o jumatate de kilogram o reprezinta sticla, iar o alta jumatate de kilogram, hirtia si cartoanele. Restul de aproape doua kilograme se imparte pe alte tipuri de deseuri, din care textilele reprezinta cam 250 de grame pe saptamina, iar materialele plastice, incluzind celebrele peturi, circa 200 de grame – o cantitate importanta, tinind cont de greutatea lor redusa", a mai spus Korodi. El a precizat ca in ultimii ani, agentii economici privati au demarat actiuni sustinute de colectare a cartonului si a PET-urilor. In unele localitati s-au amplasat centre de colectare la care populatia poate depune (cu sau fara remunerare) maculatura, carton, sticle, plastic.
In Romania, institutiile din industria sticlei, hartiei si cartonului si maselor plastice suntautorizate si au inceput sa preia aceste deseuri de la centrele de colectare in vederea reciclarii si/sau valorificarii. "Cu alte cuvinte, lucrurile se misca in acest sector, desi mai avem multe de facut! De pilda, avem de gasit solutii pentru deseurile provenite din constructii si demolari. Cantitatea acestui tip de deseuri generata in Romania este relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarata. Strategiile regionale de gestiune a deseurilor trebuie sa prezinte solutii care sa vizeze si aceasta categorie de deseuri, avand in vedere ca acestea devin o problema stringenta", a afirmat ministrul mediului.
Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor
Din luna aprilie a anului trecut, Romania dispune de un instrument pentru reducerea poluarii mediului, pentru imbunatatirea sanatatii publice, si pentru promovarea dezvoltarii durabile - Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD).
Romania are opt planuri regionale pentru gestionarea deseurilor, fiecare intocmit pentru o regiune de dezvoltare a tarii. In afara de ministerele mediului si integrarii europene, la elaborarea Planurilor a contribuit si consortiul international Fichtner-Ramboll-Sweco, in cadrul proiectului PHARE "Asistenta tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor", al Uniunii Europene. Planurile vor fi reactualizate periodic, la interval de cel mult cinci ani.
Ca parte a procesului integrator, planurile de gestionare a deseurilor promoveaza cooperarea dintre autoritatile regionale si cele locale, cetateni si mediul de afaceri. Aceasta cooperare creeaza baza necesara pentru ca regiunile de dezvoltare sa se incadreze in cerintele pentru obtinerea de finantare nerambursabila din partea fondurilor structurale ale UE.
Planurile Regionale vor deveni un mecanism util si pentru absorbtia Fondurilor structurale europene pe axa II a Programului Operational Sectorial Mediu – "dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate".
Participarea publica la elaborarea Planurilor a avut si scopul de a mari gradul de constientizare al publicului asupra necesitatii existentei acestor planuri, ceea ce va usura punerea lor ulterioara in aplicare.
Populatia va fi instruita cum sa separe la sursa diferitele categorii de deseuri. De asemenea, se va urmari colectarea intregii cantitati de deseuri generate, fluxul deseurilor colectate separat va fi eficientizat, toate depozitele necontrolate vor fi inchise si ecologizate, si se vor construi noi depozite controlate, statii de sortare si de compostare, si instalatii de reciclare.
In Romania, autoritatile publice locale trebuie sa asigure colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje prin serviciile publice de salubrizare, precum si prin amenajarea de spatii adecvate si amplasarea de containere pentru gunoiul diferentiat.
In Romania exista operatori economici reciclatori de deseuri de hartie si carton, materiale plastice, sticla, lemn materiale feroase si neferoase. Acestia preiau deseurile de la colectorii autorizati.
Punctul verde
Dupa modelul european, a fost adoptat si la noi sistemul "Punctul Verde" (DER GRÜNE PUNKT), a carui marca prezenta pe un ambalaj certifica faptul ca producatorul a platit o taxa, pentru acel tip de ambalaj, unei organizatii nationale de recuperare a ambalajelor, in concordanta cu Directiva Europeana privind deseurile de ambalaje. "Punctul Verde" este un simbol care ii arata cumparatorului ca firma producatoare sau importatoare a produselor respective este o companie care s-a angajat ca ambalajele produselor sale, colectate de la populatie in containere separate, sa fie reciclate sau valorificate.
In Romania, organizatia care implementeaza sistemul "Punctul Verde" la nivel national este ECO – ROM AMBALAJE S.A, membra PRO EUROPE din anul 2004. Organizatia a fost infiintata prin asocierea mai multor companii mari, precum Coca-Cola, Brau-Union, Tetra Pak sau Unilever, care pun in circulatie mii de tone de ambalaje in fiecare an. Acest grup se ocupa de recuperarea si reciclarea deseurilor dupa modelul din UE, unde pe ambalajele produselor de baza este imprimata bulina verde - simbolul firmei care se ocupa de reciclare.
Sistemul "Punctul Verde" ii implica pe toti cei care au responsabilitati in circuitul ambalajalelor: producatori, importatori, imbuteliatori, pe de o parte, autoritati locale si cetateni, pe de alta parte. Prin sistemul "Punctul Verde", agentii economici pot transfera, prin contract, responsabilitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje catre organizatia Eco-Rom Ambalaje SA, care, la randul sau, incheie parteneriate cu autoritati locale, firme private sau municipale de salubritate si cu companii care, ulterior, valorifica sau recicleaza ambalajele colectate si sortate.
ECO-ROM AMBALAJE S.A., reprezentantul marcii Der Grüne Punkt" - Punctul Verde, a integrat la sfirsitul anului 2007, 917 companii care au pus pe piata 661.000 tone de ambalaje, cu urmatoarea structura: 19,4 % sticla, 30,9% plastic, 25,2% hartie-carton, 4,6% metal, si 19,8% lemn. Cantitatea de ambalaje valorificate de ECO-ROM AMBALAJE S.A. pentru membrii sistemului a fost de aproximativ 240.000 tone. Eforturile de dezvoltare a sistemului au avut ca scop intimpinarea anului 2008, cind agentii economici se vor confrunta, conform legislatiei, cu cea mai mare crestere a obiectivelor de reciclare pe fiecare tip de material inregistrata pina in 2013. "Anul 2008 este marcat de crestere cu 300% a obiectivului de reciclare la hirtie si metal, si de 50% la sticla si lemn". Eco Rom Ambalaje SA este pregatit sa indeplineasca aceste cerinte pentru operatorii economici din Romania la cresteri de costuri minime si multiplicarea serviciilor oferite gratuit", a declarat Mugurel Radulescu, Presedintele Consiliului de Administratie al ECO-ROM AMBALAJE SA.
Marea Debarasare
O problema este si reciclarea deseurilor electrice, electronice si electrocasnice. De altfel, autoritatile au inceput sa se implice in ample campanii de colectare a acestor deseuri. Pana acum. au avut loc doua campanii de tip "Marea Debarasare. In aprilie, au fost adunate de la populatie peste 646 de tone de deseuri electrice, electronice si electrocasnice, dupa ce anul trecut, pe 3 noiembrie, bilantul a fost de peste 600 de tone. Actiunea de colectare a deseurilor, organizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, s-a desfasurat in 110 orase cu mai mult de 20.000 de locuitori. In clasamentul pe judete, cea mai mare cantitate de DEEE, aproximativ 71 de tone, a fost colectata in Suceava, in timp ce in Valcea nu s-a strans nici macar o tona de deseuri, potrivit datelor Agentiei Nationale de Protectie a Mediului.
In Capitala au fost colectate 100 de tone, jumatate din aceasta cantitate numai din sectorul 1.Campania "Marea debarasare" va continua in toamna, cand, tot timp de o zi, vor fi colectate DEEE din orase, dar si din mediul rural. De asemenea, in perioada 30 aprilie 2007-31 martie 2008, ECO TIC a reusit sa colecteze aproximativ 800 tone de deseuri electrice si electronice, din care peste 420 t au fost colectate in primele trei luni ale acestui an. Eco Tic este asociatia non-profit a producatorilor si a distribuitorilor de echipamente electrice si electronice, care preia de la membrii sai responsabilitatile legale privind colectarea, reutilizarea, reciclarea si valorificarea DEEE. In Romania, pentru fiecare produs IT&C, se aplica "timbrul verde" de 5 lei pentru EEE mari cum ar fi LCD, televizoare, copiatoare, calculatoare, monitoare, centrale telefonice, de 1 leu pentru EEE mici ca telefoane mobile, DVD playere, PDA, detectoare radar, etc. Pentru echipamentele industriale de tipul aparaturii de supraveghere, antene, emitatoare, este colectata o valoare neta de 2 lei pe kilogram. Exista si electronice de consum cum sunt aparatele radio sau CD playerele portabile, care sunt scutite de plata "timbrului verde".
Acest timbru reprezinta contributia consumatorilor la costurile implicate de colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente. Colectarea si reciclarea DEEE este o obligatie legala a tuturor producatorilor, distribuitorilor si importatorilor de EEE, potrivit Directivei europene 96/2002.
40% sunt doar deseuri de hartie
In urma activitatilor umane rezulta o cantitate enorma de deseuri, din care 40% sunt doar deseuri de hartie. Prin deseu se intelege orice obiect, produs, material care nu mai este folosit, fiind aruncat. Toata aceasta cantitate de deseuri de hartie poate fi reutilizata/reciclata pentru producerea altor produse din hartie. Atunci de ce sa nu o folosim, astfel salvand o parte din padurile planetei?
Celuloza este substanta naturala care sta la baza producerii hartiei. Celuloza este elementul de baza al peretilor celulelor tuturor plantelor. Toate plantele contin tesuturi care, corect procesate, vor produce celuloza. Bumbacul in stare bruta contine aprox. 91% celuloza naturala in cea mai pura forma. Alte surse de fabricare a hartiei sunt canepa (77%), lemnul de esenta moale sau tare (57% pana la 65%). Pentru fabricarea unei tone de hartie obisnuite se folosesc intre 2 si 3,5 tone de lemn, adica sunt taiati aproximativ 20 de copaci. Din fibrele de celuloza din lemn, rezultate dintr-un proces de fierbere chimica, se obtine hartia. Prin reciclarea a unei tone de hartie sunt salvati 17 copaci.
Din punct de vedere al poluarii mediului inconjurator si al consumului de energie, hartia reciclata este mai avantajoasa decat hartia obisnuita. Prin reciclarea unei tone de deseuri de hartie se economisesc 30.000 l apa, se foloseste intre 28% si 80% mai putina energie electrica si se reduce poluarea aerului cu 95%.
Situatia gestionarii deseurilor in Europa
Pana in 2010, Uniunea Europeana tinteste o cota de reciclare a hartiei de 66%. Potrivit studiului european Paper Plus, 58,2 milioane de tone de hartie au fost reciclate in 2006 in Europa, cu o crestere de 9,8% fata de 2004. Atingerea targetului de hartie reciclata de 66% pana in 2010 inseamna ca doua tone de hartie vor fi reciclate in fiecare secunda.
La nivel european exista o Strategie privind Gestionarea Deseurilor, domeniu reglementat de acquis prin Directiva 12CE din 2006, deja transpusa in legislatia romaneasca. Sistemele de colectare selectiva difera de la stat la stat in Uniunea Europeana.
De exemplu, in Belgia, agentii economici platesc toate costurile reale de colectare selectiva, sortare, precum si reciclare. Municipalitatile asigura insa colectarea, selectarea si sortarea, si coopereaza la informarea si educarea cetatenilor. Agentii economici au chiar o cota de colectare pe care trebuie sa o realizeze pe an. Cum numai 5% din operatorii economici isi ating individual aceasta tinta, se formeaza organisme acreditate, care trebuie sa fie autorizati de Comisia interregionala pentru ambalaje.
In Belgia exista doua organisme acreditate care acopera intreg teritoriul tarii: Fost Plus pentru deseurile menajere si Val I Pac pentru deseurile industriale si comerciale. Prin lege s-au stabilit doua fluxuri de deseuri de ambalaje menajere si industriale (responsabilitatea este dubla). Cele doua organisme acreditate sunt supuse controlului guvernului federal belgian. Sunt companii pe actiuni, non profit.
Separarea deseurilor menajere este obligatorie. In unele zone ale Bruxelles-ului compania de colectare a gunoiului nu iti ridica resturile menajere daca acestea nu sunt sortate in pungi speciale, de culori diferite, care se vand in supermarketuri.
Si in Portugalia sortarea deseurilor si depunerea lor in containerele puse la dispozitie de municipalitati este o obligatie a cetatenilor. Municipalitatea colecteaza deseurile deja sortate si le livreaza catre Sociedade Ponto Verde, care le recicleaza contra unei plati prestabilite pentru fiecare material. Aceasta societate asigura un tarif unic si constant pentru reciclare, in toata tara si finanteaza, impreuna cu municipalitatea, programe de informare a publicului. Comerciantii au dreptul sa comercializeze produse in ambalaje de unica folosinta, numai daca aceste ambalaje au "punctul verde", care marcheaza posibilitatea reciclarii materialului. Ambalatorii si importatorii de produse ambalate suporta costurile suplimentare generate de colectarea selectiva si sortarea deseurilor de ambalaje. Producatorii de ambalaje raspund pentru recuperarea/reciclarea deseurilor de ambalaje.
Impactul deseurilor asupra mediului in Romania
In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
-modificari de peisaj si disconfort vizual;
-poluarea aerului;
-poluarea apelor de suprafata;
-modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de "dezvoltare durabila", se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca: in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate, iar unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:
- depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;
- depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;
- depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.
- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
Ultimele statistici oficiale, incluzand datele inregistrate in 2004, arata ca in Romania au fost generate circa 363.315.000 de tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase si 0,6% deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva - 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei il au deseurile municipale care, in 2004, au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor.
In Romania 1.300.000 tone de ambalaje au fost introduse pe piata in 2007. Din acestea, jumatate sunt incluse in sistemul "Punctul verde", si au inregistrat o rata de reciclare de circa 36%.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a stabilit un obiectiv de 35% rata de reciclare a deseurilor municipale in 2008, si de 40% pana in anul 2011.
Noile state membre trebuie sa ajunga la minim 55% reciclare in 2012, cu cateva exceptii: Letonia are cea mai importanta derogare, pana in anul 2015, Polonia si Bulgaria - pana in 2014 iar Romania si Malta - pana in 2013.
Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze 33% din deseurile de ambalaje generate in anul 2008 si 55% din cele generate in anul 2013.
Potrivit studiului de piata realizat de Paper Plus, 65% dintre romani ar fi dispusi sa consume mai putina hartie sau sa refoloseasca pungile din plastic, mai putini insa ar planta copaci sau arbusti, iar proportia celor care ar strange hartie pentru reciclare este, practic, zero.
Etapa 2007 - 2017 este perioada in care extinderea colectarii selective trebuie sa se realizeze la nivel national, iar in intervalul 2017 - 2022 se va realiza implementarea colectarii selective in zone mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat si zonele montane.
Fiecare roman genereaza cam 5 kilograme de deseuri pe saptamina
"Anual, Romania trebuie sa gestioneze eficient, in medie, 36,7 milioane de tone de deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de deseuri pe zi. Aceasta cantitate, ne plaseaza intr-o pozitie de mijloc, daca e sa ne raportam la statele UE. 71% din totalul deseurilor provin la ora actuala din activitati de productie, in timp ce restul de 29% reprezinta deseuri municipale. Conform estimarilor noastre, aceste cifre vor creste in anii urmatori, cel putin in cazul deseurilor municipale", a declarat ministrul mediului, Attila Korodi. Potrivit acestuia, Planul National de Gestiune a Deseurilor estimeaza o crestere medie de 0,8% pe an a cantitatii acestor tipuri de deseuri, generate pana in 2013. Din totalul deseurilor municipale, aproximativ 40% reprezinta materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate.
In urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total generate sunt valorificate la ora actuala in Romania. "Cum arata, insa, "cosul saptaminal cu deseuri menajere" al romanilor? In primul rind, generam, fiecare dintre noi, acasa, cam 5 kilograme de deseuri pe saptamina. Jumatate dintre ele (2,5 kilograme/saptamina) sunt deseuri biodegradabile; apoi, o jumatate de kilogram o reprezinta sticla, iar o alta jumatate de kilogram, hirtia si cartoanele. Restul de aproape doua kilograme se imparte pe alte tipuri de deseuri, din care textilele reprezinta cam 250 de grame pe saptamina, iar materialele plastice, incluzind celebrele peturi, circa 200 de grame – o cantitate importanta, tinind cont de greutatea lor redusa", a mai spus Korodi. El a precizat ca in ultimii ani, agentii economici privati au demarat actiuni sustinute de colectare a cartonului si a PET-urilor. In unele localitati s-au amplasat centre de colectare la care populatia poate depune (cu sau fara remunerare) maculatura, carton, sticle, plastic.
In Romania, institutiile din industria sticlei, hartiei si cartonului si maselor plastice suntautorizate si au inceput sa preia aceste deseuri de la centrele de colectare in vederea reciclarii si/sau valorificarii. "Cu alte cuvinte, lucrurile se misca in acest sector, desi mai avem multe de facut! De pilda, avem de gasit solutii pentru deseurile provenite din constructii si demolari. Cantitatea acestui tip de deseuri generata in Romania este relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarata. Strategiile regionale de gestiune a deseurilor trebuie sa prezinte solutii care sa vizeze si aceasta categorie de deseuri, avand in vedere ca acestea devin o problema stringenta", a afirmat ministrul mediului.
Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor
Din luna aprilie a anului trecut, Romania dispune de un instrument pentru reducerea poluarii mediului, pentru imbunatatirea sanatatii publice, si pentru promovarea dezvoltarii durabile - Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD).
Romania are opt planuri regionale pentru gestionarea deseurilor, fiecare intocmit pentru o regiune de dezvoltare a tarii. In afara de ministerele mediului si integrarii europene, la elaborarea Planurilor a contribuit si consortiul international Fichtner-Ramboll-Sweco, in cadrul proiectului PHARE "Asistenta tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor", al Uniunii Europene. Planurile vor fi reactualizate periodic, la interval de cel mult cinci ani.
Ca parte a procesului integrator, planurile de gestionare a deseurilor promoveaza cooperarea dintre autoritatile regionale si cele locale, cetateni si mediul de afaceri. Aceasta cooperare creeaza baza necesara pentru ca regiunile de dezvoltare sa se incadreze in cerintele pentru obtinerea de finantare nerambursabila din partea fondurilor structurale ale UE.
Planurile Regionale vor deveni un mecanism util si pentru absorbtia Fondurilor structurale europene pe axa II a Programului Operational Sectorial Mediu – "dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate".
Participarea publica la elaborarea Planurilor a avut si scopul de a mari gradul de constientizare al publicului asupra necesitatii existentei acestor planuri, ceea ce va usura punerea lor ulterioara in aplicare.
Populatia va fi instruita cum sa separe la sursa diferitele categorii de deseuri. De asemenea, se va urmari colectarea intregii cantitati de deseuri generate, fluxul deseurilor colectate separat va fi eficientizat, toate depozitele necontrolate vor fi inchise si ecologizate, si se vor construi noi depozite controlate, statii de sortare si de compostare, si instalatii de reciclare.
In Romania, autoritatile publice locale trebuie sa asigure colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje prin serviciile publice de salubrizare, precum si prin amenajarea de spatii adecvate si amplasarea de containere pentru gunoiul diferentiat.
In Romania exista operatori economici reciclatori de deseuri de hartie si carton, materiale plastice, sticla, lemn materiale feroase si neferoase. Acestia preiau deseurile de la colectorii autorizati.
Punctul verde
Dupa modelul european, a fost adoptat si la noi sistemul "Punctul Verde" (DER GRÜNE PUNKT), a carui marca prezenta pe un ambalaj certifica faptul ca producatorul a platit o taxa, pentru acel tip de ambalaj, unei organizatii nationale de recuperare a ambalajelor, in concordanta cu Directiva Europeana privind deseurile de ambalaje. "Punctul Verde" este un simbol care ii arata cumparatorului ca firma producatoare sau importatoare a produselor respective este o companie care s-a angajat ca ambalajele produselor sale, colectate de la populatie in containere separate, sa fie reciclate sau valorificate.
In Romania, organizatia care implementeaza sistemul "Punctul Verde" la nivel national este ECO – ROM AMBALAJE S.A, membra PRO EUROPE din anul 2004. Organizatia a fost infiintata prin asocierea mai multor companii mari, precum Coca-Cola, Brau-Union, Tetra Pak sau Unilever, care pun in circulatie mii de tone de ambalaje in fiecare an. Acest grup se ocupa de recuperarea si reciclarea deseurilor dupa modelul din UE, unde pe ambalajele produselor de baza este imprimata bulina verde - simbolul firmei care se ocupa de reciclare.
Sistemul "Punctul Verde" ii implica pe toti cei care au responsabilitati in circuitul ambalajalelor: producatori, importatori, imbuteliatori, pe de o parte, autoritati locale si cetateni, pe de alta parte. Prin sistemul "Punctul Verde", agentii economici pot transfera, prin contract, responsabilitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje catre organizatia Eco-Rom Ambalaje SA, care, la randul sau, incheie parteneriate cu autoritati locale, firme private sau municipale de salubritate si cu companii care, ulterior, valorifica sau recicleaza ambalajele colectate si sortate.
ECO-ROM AMBALAJE S.A., reprezentantul marcii Der Grüne Punkt" - Punctul Verde, a integrat la sfirsitul anului 2007, 917 companii care au pus pe piata 661.000 tone de ambalaje, cu urmatoarea structura: 19,4 % sticla, 30,9% plastic, 25,2% hartie-carton, 4,6% metal, si 19,8% lemn. Cantitatea de ambalaje valorificate de ECO-ROM AMBALAJE S.A. pentru membrii sistemului a fost de aproximativ 240.000 tone. Eforturile de dezvoltare a sistemului au avut ca scop intimpinarea anului 2008, cind agentii economici se vor confrunta, conform legislatiei, cu cea mai mare crestere a obiectivelor de reciclare pe fiecare tip de material inregistrata pina in 2013. "Anul 2008 este marcat de crestere cu 300% a obiectivului de reciclare la hirtie si metal, si de 50% la sticla si lemn". Eco Rom Ambalaje SA este pregatit sa indeplineasca aceste cerinte pentru operatorii economici din Romania la cresteri de costuri minime si multiplicarea serviciilor oferite gratuit", a declarat Mugurel Radulescu, Presedintele Consiliului de Administratie al ECO-ROM AMBALAJE SA.
Marea Debarasare
O problema este si reciclarea deseurilor electrice, electronice si electrocasnice. De altfel, autoritatile au inceput sa se implice in ample campanii de colectare a acestor deseuri. Pana acum. au avut loc doua campanii de tip "Marea Debarasare. In aprilie, au fost adunate de la populatie peste 646 de tone de deseuri electrice, electronice si electrocasnice, dupa ce anul trecut, pe 3 noiembrie, bilantul a fost de peste 600 de tone. Actiunea de colectare a deseurilor, organizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, s-a desfasurat in 110 orase cu mai mult de 20.000 de locuitori. In clasamentul pe judete, cea mai mare cantitate de DEEE, aproximativ 71 de tone, a fost colectata in Suceava, in timp ce in Valcea nu s-a strans nici macar o tona de deseuri, potrivit datelor Agentiei Nationale de Protectie a Mediului.
In Capitala au fost colectate 100 de tone, jumatate din aceasta cantitate numai din sectorul 1.Campania "Marea debarasare" va continua in toamna, cand, tot timp de o zi, vor fi colectate DEEE din orase, dar si din mediul rural. De asemenea, in perioada 30 aprilie 2007-31 martie 2008, ECO TIC a reusit sa colecteze aproximativ 800 tone de deseuri electrice si electronice, din care peste 420 t au fost colectate in primele trei luni ale acestui an. Eco Tic este asociatia non-profit a producatorilor si a distribuitorilor de echipamente electrice si electronice, care preia de la membrii sai responsabilitatile legale privind colectarea, reutilizarea, reciclarea si valorificarea DEEE. In Romania, pentru fiecare produs IT&C, se aplica "timbrul verde" de 5 lei pentru EEE mari cum ar fi LCD, televizoare, copiatoare, calculatoare, monitoare, centrale telefonice, de 1 leu pentru EEE mici ca telefoane mobile, DVD playere, PDA, detectoare radar, etc. Pentru echipamentele industriale de tipul aparaturii de supraveghere, antene, emitatoare, este colectata o valoare neta de 2 lei pe kilogram. Exista si electronice de consum cum sunt aparatele radio sau CD playerele portabile, care sunt scutite de plata "timbrului verde".
Acest timbru reprezinta contributia consumatorilor la costurile implicate de colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente. Colectarea si reciclarea DEEE este o obligatie legala a tuturor producatorilor, distribuitorilor si importatorilor de EEE, potrivit Directivei europene 96/2002.
40% sunt doar deseuri de hartie
In urma activitatilor umane rezulta o cantitate enorma de deseuri, din care 40% sunt doar deseuri de hartie. Prin deseu se intelege orice obiect, produs, material care nu mai este folosit, fiind aruncat. Toata aceasta cantitate de deseuri de hartie poate fi reutilizata/reciclata pentru producerea altor produse din hartie. Atunci de ce sa nu o folosim, astfel salvand o parte din padurile planetei?
Celuloza este substanta naturala care sta la baza producerii hartiei. Celuloza este elementul de baza al peretilor celulelor tuturor plantelor. Toate plantele contin tesuturi care, corect procesate, vor produce celuloza. Bumbacul in stare bruta contine aprox. 91% celuloza naturala in cea mai pura forma. Alte surse de fabricare a hartiei sunt canepa (77%), lemnul de esenta moale sau tare (57% pana la 65%). Pentru fabricarea unei tone de hartie obisnuite se folosesc intre 2 si 3,5 tone de lemn, adica sunt taiati aproximativ 20 de copaci. Din fibrele de celuloza din lemn, rezultate dintr-un proces de fierbere chimica, se obtine hartia. Prin reciclarea a unei tone de hartie sunt salvati 17 copaci.
Din punct de vedere al poluarii mediului inconjurator si al consumului de energie, hartia reciclata este mai avantajoasa decat hartia obisnuita. Prin reciclarea unei tone de deseuri de hartie se economisesc 30.000 l apa, se foloseste intre 28% si 80% mai putina energie electrica si se reduce poluarea aerului cu 95%.
Situatia gestionarii deseurilor in Europa
Pana in 2010, Uniunea Europeana tinteste o cota de reciclare a hartiei de 66%. Potrivit studiului european Paper Plus, 58,2 milioane de tone de hartie au fost reciclate in 2006 in Europa, cu o crestere de 9,8% fata de 2004. Atingerea targetului de hartie reciclata de 66% pana in 2010 inseamna ca doua tone de hartie vor fi reciclate in fiecare secunda.
La nivel european exista o Strategie privind Gestionarea Deseurilor, domeniu reglementat de acquis prin Directiva 12CE din 2006, deja transpusa in legislatia romaneasca. Sistemele de colectare selectiva difera de la stat la stat in Uniunea Europeana.
De exemplu, in Belgia, agentii economici platesc toate costurile reale de colectare selectiva, sortare, precum si reciclare. Municipalitatile asigura insa colectarea, selectarea si sortarea, si coopereaza la informarea si educarea cetatenilor. Agentii economici au chiar o cota de colectare pe care trebuie sa o realizeze pe an. Cum numai 5% din operatorii economici isi ating individual aceasta tinta, se formeaza organisme acreditate, care trebuie sa fie autorizati de Comisia interregionala pentru ambalaje.
In Belgia exista doua organisme acreditate care acopera intreg teritoriul tarii: Fost Plus pentru deseurile menajere si Val I Pac pentru deseurile industriale si comerciale. Prin lege s-au stabilit doua fluxuri de deseuri de ambalaje menajere si industriale (responsabilitatea este dubla). Cele doua organisme acreditate sunt supuse controlului guvernului federal belgian. Sunt companii pe actiuni, non profit.
Separarea deseurilor menajere este obligatorie. In unele zone ale Bruxelles-ului compania de colectare a gunoiului nu iti ridica resturile menajere daca acestea nu sunt sortate in pungi speciale, de culori diferite, care se vand in supermarketuri.
Si in Portugalia sortarea deseurilor si depunerea lor in containerele puse la dispozitie de municipalitati este o obligatie a cetatenilor. Municipalitatea colecteaza deseurile deja sortate si le livreaza catre Sociedade Ponto Verde, care le recicleaza contra unei plati prestabilite pentru fiecare material. Aceasta societate asigura un tarif unic si constant pentru reciclare, in toata tara si finanteaza, impreuna cu municipalitatea, programe de informare a publicului. Comerciantii au dreptul sa comercializeze produse in ambalaje de unica folosinta, numai daca aceste ambalaje au "punctul verde", care marcheaza posibilitatea reciclarii materialului. Ambalatorii si importatorii de produse ambalate suporta costurile suplimentare generate de colectarea selectiva si sortarea deseurilor de ambalaje. Producatorii de ambalaje raspund pentru recuperarea/reciclarea deseurilor de ambalaje.
Impactul deseurilor asupra mediului in Romania
In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
-modificari de peisaj si disconfort vizual;
-poluarea aerului;
-poluarea apelor de suprafata;
-modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de "dezvoltare durabila", se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca: in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate, iar unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:
- depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;
- depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;
- depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.
- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.