Lumea afectată de schimbările climatice - cu rezerve de apă din ce în ce mai reduse și servicii de aprovizionare cu apă inadecvate - îi schimbă și pe copii, afectându-le sănătatea mentală și fizică, avertizează un nou raport

 

Unu din trei copii– sau 739 de milioane în lume – trăiesc deja în zone expuse la penurie mare sau foarte mare de apă, schimbările climatice amenințând să înrăutățească situația, arată un nou raport UNICEF.

 

În plus, dubla povară a disponibilității tot mai reduse a apei și a serviciilor inadecvate de aprovizionare cu apă potabilă și de salubritate agravează provocarea, expunând copiii la un risc și mai mare.

 

Raportul The Climate Changed Child (Copilul schimbat de climă) - lansat înainte de summitul COP28 privind schimbările climatice – se concentrează pe amenințarea la care sunt supuși copiii ca urmare a vulnerabilității hidrice, unul dintre modurile în care se resimt efectele schimbărilor climatice. Acesta oferă o analiză a impactului celor trei niveluri de securitate a apei la nivel global - penuria de apă, vulnerabilitatea hidrică și stresul hidric*.

 

Documentul, un supliment la Raportul UNICEF privind riscurile climatice la care sunt expuși copiii (2021), subliniază, de asemenea, multitudinea de alte moduri în care copiii suportă impactul crizei climatice, inclusiv bolile, poluarea aerului și fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și secetele. Din momentul conceperii și până la vârsta adultă, sănătatea și dezvoltarea creierului, a plămânilor, a sistemului imunitar și a altor funcții esențiale ale copiilor sunt afectate de mediul în care cresc. De exemplu, copiii sunt mai susceptibili de a suferi de poluarea aerului decât adulții. În general, ei respiră mai repede decât adulții, iar creierul, plămânii și alte organe ale acestora sunt încă în curs de dezvoltare.

 

„Consecințele schimbărilor climatice sunt devastatoare pentru copii”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell. „Corpul și mintea lor sunt deosebit de vulnerabile la aerul poluat, la alimentația precară și la căldura extremă. Nu numai că lumea lor se schimbă – prin secarea surselor de apă și evenimente meteorologice înspăimântătoare care devin mai puternice și mai frecvente - ci și bunăstarea lor, deoarece schimbările climatice le afectează sănătatea mintală și fizică. Copiii cer schimbări, dar nevoile lor sunt mult prea des trecute pe planul doi”.

 

Conform concluziilor raportului, cea mai mare parte a copiilor sunt expuși în regiunile Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Asia de Sud - ceea ce înseamnă că trăiesc în locuri cu resurse limitate de apă și niveluri ridicate de variabilitate sezonieră și interanuală, de scădere a nivelului pânzei freatice sau de risc de secetă.

 

Un număr mult prea mare de copii - 436 de milioane - se confruntă cu o dublă povară: o penurie mare sau foarte mare de apă și un nivel scăzut sau foarte scăzut al serviciilor de apă potabilă - cunoscută sub numele de vulnerabilitate hidrică extremă - ceea ce le pune în pericol viața, sănătatea și bunăstarea. Este unul dintre factorii cheie care determină decesele în rândul copiilor sub cinci ani din cauza unor boli care pot fi prevenite.

 

Raportul arată că cei mai afectați trăiesc în țările cu venituri mici și medii din Africa Subsahariană, Asia Centrală și de Sud, precum și din Asia de Est și de Sud-Est. În 2022, 436 de milioane de copii trăiau în zone care se confruntau cu o vulnerabilitate hidrică extremă. Printre țările cele mai afectate se numără Niger, Iordania, Burkina Faso, Yemen, Ciad și Namibia, unde opt din zece copii sunt expuși.

 

În aceste circumstanțe, investițiile în apă potabilă și în servicii de salubritate reprezintă o primă linie de apărare esențială pentru a proteja copiii de efectele schimbărilor climatice. Schimbările climatice conduc, de asemenea, la creșterea stresului hidric - raportul dintre cererea de apă și rezervele regenerabile disponibile - avertizează raportul. Până în 2050, se preconizează că 35 de milioane de copii în plus vor fi expuși la niveluri ridicate sau foarte ridicate de stres hidric, iar Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Asia de Sud se confruntă în prezent cu cele mai mari schimbări.

 

În ciuda vulnerabilității lor unice, copiii au fost fie ignorați, fie neglijați în mare măsură în discuțiile despre schimbările climatice. De exemplu, doar 2,4% din finanțarea pentru climă din fondurile multilaterale cheie pentru climă sprijină proiecte care includ activități care țin cont de copii.

 

La COP28, UNICEF face apel la liderii mondiali și la comunitatea internațională să ia măsuri esențiale cu și pentru copii pentru a asigura o planetă locuibilă, inclusiv:

 

  • Includerea copiilor ca părți interesate cu drepturi depline în decizia finală comună a COP28 și convocarea unui dialog al experților privind copiii și schimbările climatice.
  • Integrarea copiilor și a echității inter-generaționale în Bilanțul global.
  • Includerea copiilor și a serviciilor esențiale rezistente la schimbările climatice în decizia finală privind Obiectivul global în materie de adaptare.
  • Asigurarea că Fondul pentru pierderi și daune și mecanismele de finanțare răspund nevoilor copiilor și că drepturile copiilor sunt integrate în procesele de guvernanță și de luare a deciziilor în cadrul Fondului.

 

După desfășurarea COP28, UNICEF solicită părților să ia măsuri pentru a proteja viața, sănătatea și bunăstarea copiilor, inclusiv prin adaptarea serviciilor sociale esențiale, pentru a da fiecărui copil posibilitatea de a fi un apărător al mediului și pentru a respecta acordurile internaționale privind dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, inclusiv reducerea rapidă a emisiilor.

 

„Copiii și tinerii au lansat în mod constant apeluri urgente pentru ca vocile lor să fie auzite în ceea ce privește criza climatică, dar ei nu au aproape niciun rol oficial în politica climatică și în procesul decizional. Ei sunt rareori luați în considerare în planurile și acțiunile existente de adaptare la schimbările climatice, de atenuare a efectelor sau de finanțare”, a declarat Russell. „Este responsabilitatea noastră colectivă să punem fiecare copil în centrul acțiunii globale urgente privind clima”.

 

* Stresul hidric: Raportul dintre cererea totală de apă și rezervele regenerabile de apă de suprafață și subterană disponibile. Cererea de apă include utilizările în scopuri casnice, industriale, de irigații și pentru creșterea animalelor. Valorile mai mari indică o concurență mai mare între utilizatori.

 

Penuria de apă: Indicele de risc climatic pentru copii al UNICEF definește deficitul de apă pe baza unei măsurători compozite a stresului hidric de bază, a variabilității sezoniere, a variabilității interanuale, a declinului pânzei freatice și a riscului de secetă. Valorile mai mari indică o expunere mai mare la riscurile de penurie de apă.

 

Vulnerabilitatea hidrică: UNICEF calculează indicele de vulnerabilitate hidrică pe baza unei măsuri compozite a penuriei de apă (vezi mai sus) și a nivelului serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă. Valorile mai mari indică niveluri ridicate de penurie de apă și niveluri scăzute ale serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă.

 

***

 

Despre UNICEF


UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează  împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informații despre UNICEF și activitatea sa, vizitați https://www.unicef.org/romania/ro.

 

Urmăriți UNICEF în România pe Facebook și Instagram.