Ultima zi de pace, întâia noapte de război | Instalație digitală participativă

La un an de la izbucnirea războiului, echipa Muzeului Abandonului lansează o nouă campanie publică participativă - Ultima zi de pace, întâia noapte de război.

Hai să ridicăm împreună, în memoria unui an de război, un zid digital de imagini din cutia neagră a telefoanelor noastre mobile, o instalație a vieții domestice stând cu spatele la război, în acele ultime zile în care nu aveam nici cea mai vagă presimțire că a doua zi totul se va schimba. Cum arăta viața în intimitatea blândă din albumele de familie din telefoanele ucrainenilor și românilor în ziua dinainte ca haosul și ireversibilul războiului să se instaleze?

Uite-te în telefon și alege o fotografie de anul trecut din perioada 20-23 februarie 2022. Trimite pe mail, până la data de 28 februarie 2023, la adresa muzeulabandonului@gmail.com amintirea ultimei zile de pace din telefonul tău și agaț-o astfel în instalația digitală. Spune povestea ei domestică și în ce fel reculul războiului din Ucraina ți-a dat ție viața peste cap, iar noi o vom face parte din muzeu.

Donația ta cu ultima zi de pace din telefonul tău va fi inclusă în colecția muzeului, nu înainte de a face parte dintr-o instalație digitală ce se va construi live, sub ochii noștri, prin puterea comunității MA, pe pagina dedicată Bagajelor Abandonului.

Pe data de 1 martie 2023 vom dezvălui pe pagina muzeului instalația participativă Ultima zi de pace, întâia noapte de război – în care, în semn de solidaritate, se vor găsi amestecate ultimele zile de pace din telefoanelor românilor și ucrainenilor.

„În telefonul meu, pe 24 dimineață există o fotografie cu fetița mea, Vera. Mergeam cu ea la dans, de două ori pe săptămână. Era o piață centrală în Harkov, unde era patinoarul și bradul mare de Crăciun, care tocmai se strângea. Apoi, a doua fotografie este cu băiatul meu, care lipea benzi adezive pe geamuri, ca în caz de bombardament geamurile să nu se transforme în proiectile. Iar următoarea este cu copiii dormind în subsolul blocului, pentru că deja bombele erau asupra noastră.” Olga Grebennik, ilustratoare din Ucraina, prima donatoare de mărturii în campania publică Bagajele Abandonului.

Olga Grebennik este autoarea cărții Jurnal de război, lansată și în România de Editura Seneca. Olga a desenat ca să poată respira, în cele 8 zile petrecute în subsolul din Harkov împreună cu copiii și cățelul în martie 2022. Deasupra țipau sirenele și pământul se cutremura de explozii. Bloggerița, ilustratoarea și autoarea din Ucraina a trebuit să facă bagajul pentru ea, cei doi copii și câinele lor, să își abandoneze - în 10 minute - orașul cuprins de război. Și-a lăsat în urmă soțul și părinții, planurile și întreaga ei viață de până atunci.

Campania instalație face parte din BAGAJELE ABANDONULUI, un proiect de comunicare și mediere emoțională care vorbește despre cele mai dramatice momente dintr-o existență, cele în care forțe exterioare și imposibil de controlat te duc în situația de a abandona totul: familia, prietenii, casa, locul în care trăiești sau lucrezi, comunitatea, micile tabieturi, existența așa cum o știi... și să pui în grabă, într-un bagaj, ceea ce pare că poți salva.

Bagajele Abandonului, proiect finanțat de CARE prin Fundația SERA România, Care Franța și FONPC, este un demers inițiat de Muzeul Abandonului, la puțin timp după izbucnirea războiului. Proiectul și-a propus să arhiveze istorii și emoții ale unuia dintre cele mai dramatice evenimente din istoria recentă a Europei - conflictul din Ucraina. Anul trecut am strâns și am arhivat 50 de istorii ale refugiaților, care mapează emoțional traseul lor din ultimul an. Colecția poate fi vizitată pe site-ul muzeului, la un etaj special dedicat bagajelor abandonului.

Aceasta este a doua instalație colectivă marca Muzeul Abandonului. Prima instalație memorială colectivă – NUME CUSUTE - s-a construit live de Noaptea Muzeului în 2022, când vizitatorii expoziției Sighet. Cămin-Spital de la Seneca Anticafe au cusut (așa cum ne coseau părinții nouă numele pe hăinuțe ca să nu le încurcăm la grădiniță sau la joacă) numele unui copil care a trăit și a suferit la Cămin Spital Sighet.

Pe www.muzeulabandonului.ro se află deja zeci de donații de povești ale abandonului, sute de mărturii și documente ce au fost integrate în demersuri curatoriale complexe, cum este prima expoziție imersivă din România intitulată Sighet. Cămin Spital sau proiectul Mărturii 21, pe care le puteți oricând explora gratuit pe platforma muzeului. Mărturiile primite vor intra în arhiva muzeului și vor fi împărtășite cu comunitatea consistentă de pe facebook.com/muzeulabandonului.

Campania este parte din proiectul CARE for Ukraine - Intervenție umanitară finanțat de CARE prin Fundația SERA România, Care Franța și FONPC.

***

DESPRE MUZEUL ABANDONULUI

Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent ce și-a propus maparea culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului copiilor în România. Este prima instituție muzeală digitală din România ce oferă publicului un muzeu virtual și prezintă povestea Căminului Spital pentru copii irecuperabili de la Sighet. Experiență exploratorie este creată într-un format tridimensional și interactiv ce împrumută limbaje specifice noilor media, jocurilor video și realității virtuale. Conținutul muzeal virtual utilizează metode mixte de documentare (cercetarea de arhivă, interviuri, mărturii, documentare foto-video, fotografie 360 și scanare 3D) și este accesibil publicului atât online într-un format web 3D cât și VR într-un context expozițional.

Muzeul Abandonului a fost distins în anul 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural și la Gala Societății Civile cu trei Premii I la secțiunile: Artă și Cultură, Impact social, Campanii de comunicare pe teme sociale.