ÎN PREMIERĂ: Prima cercetare care analizează DORUL, ca afecțiune de care suferă peste 10 milioane de români

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA a lansat un demers de cercetare referitor la efectele psihosomatice ale dorului asupra comunităților afectate de migrație. Rezultatele expun cele mai frecvente simptome ale dorului, singura afecțiune transmisă la distanță, precum: scăderea calității somnului, pulsul crescut, tensiunea musculară sau stări de anxietate intensă. 
 

Inițiativa de investigare a dorului vine în completarea acțiunilor de a pune la dispoziția pacienților români plecați în străinătate primul abonament medical dedicat lor prin care REGINA MARIA susține, chiar si peste granițe, grija pentru sănătate și accesul la servicii medicale de calitate. 
 

„La inițiativa REGINA MARIA, am demarat un amplu demers de cercetare ce aduce în discuție simptomatologia dorului, a impactului pe care acesta îl are în viața celor de peste hotare și al comunităților rămase în urmă. Am ajuns la concluzia că dorul este o suferință cu sens, care apare în urma unei îndepărtări bruște de lumea trăită a persoanei în cauză, dar care poate distruge sensul celorlalte lucruri din viață, conduce uneori la somatizare și chiar favorizează apariția sau dezvoltarea unor dureri sau boli. Putem, așadar, să ne uitam la dor ca la cea mai tăcută afecțiune. E cu atât mai important să înțelegem ce se întâmplă în contextul de acum, în care sănătatea a devenit o preocupare esențială și în care relațiile s-au reconfigurat, uneori în mod radical. Până la urmă, grija pentru sănătate, din toate punctele de vedere, a devenit importantă pentru stabilitatea acestor două lumi - diaspora și cei lăsați în urmă, într-un context din ce în ce mai incert și precar.” explică Alexandru Dincovici, antropolog și lector S.N.S.P.A.
 

Afecțiunile și simptomatologia lor evoluează odată cu oamenii și timpurile pe care le trăiesc. De la primele valuri de emigrări și până în acest moment, peste 5 milioane de români au plecat peste hotare, lasând în urmă cel puțin la fel de multe persoane afectate de dor. Astfel, amploarea fenomenului migrației din România atrage atenția asupra unor simptome psihosomatice ale dorului, analizate și definite în colaborare cu antropologul Alexandru Dincovici. 
 

Deși fiecare persoană definește și resimte dorul în mod diferit, pentru majoritatea respondenților, dorul este un sentiment pe care îl atribuie aproape constant celorlalți, resimțit diferit în funcție de calitatea și intensitatea relațiilor familiale ale celor plecați, însă și în funcție de modul în care se reconfigurează familia datorită plecării din țară.
 

Studiul se bazează pe două metode principale de analiză: cercetarea cantitativă, realizată prin intermediul unui chestionar online, alături de o importantă componentă calitativă, reprezentată prin interviuri cu români ce trăiesc în afară. Rezultatele demersului explorează în detaliu somatizarea dorului resimțit de românii plecați în străinătate și grija pentru cei rămași acasă. 
 

Cercetarea cantitativă a constat într-un chestionar online la care au participat 733 de persoane, dintre care peste jumătate au părăsit România de mai bine de 10 ani și locuiesc la 2.500 de km distanță de “acasă”. Simptomele asociate dorului, apreciate ca fiind foarte des întâmpinate sunt: gol în stomac (54%), nod în gât (51%), probleme cu somnul (50%), urmate de puls crescut (49%) și tensiune musculară (48%). În ceea ce privește intensitatea dorului și modul în care acesta este definit de respondenți, 49% susțin că nu se simt întregi fără persoana sau persoanele dragi. De asemenea, 20% dintre respondenți percep dorul ca fiind senzația permanentă de tristețe sau de singurătate. 
 

„Îmi vine să iau primul avion spre casă, după care îmi dau seama că nu pot face asta și urmează câteva zile cu depresie și atacuri de panică.”, povestește un participant la cercetarea calitativă, în cadrul interviurilor în profunzime. 
 

Conform raportului, starea de dor conduce frecvent la neglijarea sănătății prin alimentație necorespunzătoare sau influențarea în mod negativ a stilului de viață, obiceiuri care, în timp, pot avea urmări concrete asupra organismului.

 

„Dorul se poate manifesta printr-o tristețe de moment, ce scade în intensitate odată cu timpul sau se poate transforma în simptome directe, în somatizări reale ce au un impact major din punct de vedere al sănătății. O astfel de manifestare a dorului este resimțită concret, exact la fel ca în cazul unei oricare alte boli.” – Dan Dimitriu, Director Medical Policlinici REGINA MARIA București. 

O altă manifestare importantă a dorului îndeamnă la grija pentru cei rămași în țară. Principalul argument este acela că cei aflați la distanță simt deseori responsabilitate față de destinul celorlalți membri ai familiei. Un incident de sănătate, în acest context, este principala îngrijorare a celor care pleacă peste hotare și provoacă sentimentul de vină. Cu atât mai mult în contextul actual, al blocajelor provocate de situația pandemică, la nivel global. 
 

De asemenea, migrația complică accesul la sănătate al oamenilor, atât din motive evidente precum limitarea accesului la servicii medicale în lipsa cetățeniei sau a asigurărilor medicale, însă și din cauza barierelor de limbaj, concluzie validată de declarațiile respondenților. 
 

„Nu am stat în spital cât nu am știut limba. Ca atunci când nu ai acte și nu te înscrii la medicul de familie. Dar până la urmă găsești cale de înțelegere. Ori iei pe cineva cu tine care știe limba, ori te înțelegi prin semne. Dar nu este deloc confortabil.” – declară un alt respondent al demersului. 
 

Atât în cazul necunoașterii limbii țării de rezidență sau o cunoaștere insuficientă a termenilor de specialitate, dar și pentru că majoritatea celor intervievați recunosc faptul că în intimitatea sănătății lor preferă să comunice în limba maternă, interacțiunea cu cadrele medicale este percepută ca fiind mult mai facilă prin intermediul limbii cu care se identifică cel mai bine. 
 

„Chiar dacă dorul nu se vede, adesea se transpune în simptome clare, cu posibil impact la nivel psihic și fizic. Am ales să investigăm, pentru a alina. Prin abonamentul medical DOR, asigurăm accesul pacienților români din afara țării la servicii medicale de cea mai înaltă calitate și la medici bine pregătiți, oriunde s-ar afla.”, a declarat Andreea Minuță, Director Divizia Abonamente REGINA MARIA.

 

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA a lansat în mai 2021 primul abonament medical dedicat pacienților din afara țării, susținând și întărind accesul la servicii medicale de calitate și la medicii din România. Abonamentele DOR oferă servicii de prevenție prin consultații și controale online gratuite, în Clinica Virtuală, dar pot fi utilizate și cu ocazia revenirii românilor în țară, în locațiile REGINA MARIA, pentru o serie de analize sau investigații la preț redus. De asemenea, abonații DOR pot achiziționa pachetul DOR pentru ai tăi, pentru ca cei rămași acasă să aibă acces la instrumente de prevenție. 

 

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA este liderul serviciilor medicale private din România. 

Recunoscută pentru calitatea serviciilor medicale, REGINA MARIA este singurul operator care deține trei spitale cu acreditări internaționale. Prin cele 13 acreditări deținute – o performanță unică în Europa Centrală și de Est, REGINA MARIA demonstrează constant angajamentul său pentru excelența medicală și siguranța îngrijirii pacienților.

 

Totodată, REGINA MARIA a inovat și segmentul serviciilor medicale pentru companii, lansând în premieră în România conceptul de abonamente corporate, în urmă cu 25 de ani. Mai recent, compania a dezvoltat și pachete medicale specializate pentru IMM și persoane fizice, gestionând în prezent un portofoliu de peste 670.000 de abonamente. În plus, în ultimii 10 ani, REGINA MARIA a investit peste 160 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical din România, prin modernizarea sau deschiderea de noi locații, achiziția de aparatură performantă și pregătirea echipelor medicale.

 

REGINA MARIA este singura companie de servicii medicale din România care a preluat în totalitate și a integrat cu succes peste 30 de alți jucători de pe piață, având o prezență proprie în 20 de județe și acoperire națională prin intermediul celor peste 310 clinici partenere. Compania reunește aproape 7.000 de angajați și colaboratori și oferă servicii complete de spitalizare și chirurgie, maternitate, policlinică, imagistică, laborator și stocare de celule stem, unui număr de peste 5 milioane de pacienți.

 

În timpul pandemiei COVID-19, REGINA MARIA a implicat în testare 9 laboratoare de biologie moleculară din Rețea, atingând o capacitate de prelucrare de peste 4.000 teste RT-PCR/zi.