Interviu acordat de Gala Societății Civile pentru revista digitală CTRL-D.


Ce ai observat că au în comun inițiativele civice de succes, din punct de vedere al comunicării?
 
Coerența, frecvența, cauza, modul în care și-au construit comunitatea din jurul organizației, cum și cât de des comunică, cum mențin acea comunitate fidelă cauzei.
 
Prin intermediul Galei Societății Civile (GSC) avem ocazia să cunoaștem și să recunoaștem, an de an, proiecte care sunt mai mult sau mai puțin cunoscute publicului larg.
 
Prin competiția GSC, cele mai bune proiecte se cern în fața unui juriu mare și a unei comunități interesate de campanii sociale și de noutățile din domeniul sectorului non profit. Nucleul dur al acestei comunități sunt oamenii care participă la festivitatea de premiere Gala Societății Civile în luna iunie a fiecărui an.
 
Cu siguranță, marile proiecte au în spate câte o comunitate care le susține - și nu neapărat financiar, ci oameni care conștientizează că undeva, mai aproape sau mai departe de ei, există o problemă care influențează foarte mulți oameni. 
 
Iar această problemă este nevoia identificată de organizație și cauza de la care pornesc toate eforturile ONG-ului de a schimba o situație dată.
 
În demersul lor de comunicare, fie că este pentru a răspândi cât mai mult mesajul sau pentru a atrage finanțări, organizațiile se luptă cel mai mult cu faptul că oamenii nu conștientizează.

Nu conștientizează că: există încă oameni care nu au curent electric acasă sau că mulți copiii nu au o carte de povești acasă, că nu avem condiții care să ne permită un tratament adecvat în spitalele din marile orașe sau că se taie necontrolat copaci din pădurile virgine ale țării etc.
 

Cum ar trebui să se completeze misiunea și activitatea unui ONG?
 
Cu mult focus/accent pus pe impact și schimbările generate pe termen lung.
 
Dar, până atunci, este importantă relevanța proiectelor (activităților) pe care ONG-ul și le propune pentru a rezolva nevoile identificate, raportat, desigur, la resursele pe care aceasta le depune sau consumă pentru a-și duce la bun sfârșit proiectul.
 
Cred că uneori, însă, se pierde din vedere măsurarea impactului sau evaluarea lui, înainte de a începe proiectul, acel timp de respiro, în care se trage linie și poate efectiv cerceta ce efecte a avut proiectul. 
 
 
Care sunt principalele criterii pe care le luați în considerare în evaluarea impactului unui proiect social?
 
În ceea ce privește partea socială, cele mai importante sunt schimbările generate pe termen mediu și lung. Mă refer aici la schimbări tangibile, la plus valoarea adusă în comunitate.
 
Ele pot fi observate poate chiar imediat după finalizarea proiectului, însă o măsurare a lor se poate face în timp pentru a sesiza efectele intenționate, dar și pe cele neintenționate. 
 
În ceea ce privește comunicarea, credem că nu este doar plus valoare, ci este un instrument vital, esențial pentru scopul fiecărui proiect. Din păcate, de cele mai multe ori este lăsată chiar pe ultimul loc - o activitate care se întâmplă, doar dacă organizația mai are resurse să o ”bifeze”. 
 
Doar organizațiile cu o capacitate organizațională mai mare conștientizează rolul vital al comunicării pentru proiectele sociale, iar  în cele mai multe organizații nu există resursele umane și timpul necesare pentru o comunicare profesionistă. 
 

Ce ar trebui să cunoască un “Comunicator pentru Societatea Civilă” înainte de a trece la treabă?
 
Daca este un profesionist care comunică pentru sector, ar trebui să cunoască foarte bine sectorul asociativ și problemele cu care acesta se confruntă. Fără aceste cunoștințe, chiar și o strategie bine pusă la punct poate fi lipsită de rezultate vizibile din lipsa de poziționare în sector.
 

Cum a evoluat relaţia sector privat - sector asociativ în ultimii 10 ani?
 
Evoluția a fost de ambele părți: companiile au dezvoltat mai multe proiecte de implicare în comunitate, iar organizațiile au învățat cum să atragă fonduri și cum să construiască proiecte alături de partenerul din sectorul privat.
 
În anul 2011 am introdus în cadrul competiției Gala Societății Civile secțiunea de Proiecte și campanii de Responsabilitate Socială, o secțiune în care pot fi înscrise proiecte inițiate și implementate în egală măsură de organizație, alături de companie. 
 
Este modalitatea prin care susținem acest demers, ca proiectele să fie realizate împreună, cu același grad de implicare, atât al organizației, cât și al companiei. Ne dorim foarte mult să trecem de nivelul sponsorizărilor.
 

Dacă timp de un minut ai avea atenția tuturor persoanelor de decizie din marile companii, ce le-ai spune legat de implicarea socială?
 
Ar trebui să ia întotdeauna în calcul faptul că organizațiile cunosc cel mai bine și centralizează problemele comunității.
 
Ei sunt un stakeholder al comunității la care pot apela întotdeauna cu încredere. Și orice program sau proiect de responsabilitate socială și-ar propune compania, planificarea, inițierea și implementarea acestuia cu un ONG, le-ar ușura cu mult treaba.


Citește interviul integral Branding for Good - despre nevoia de a vedea dincolo de binele companiei:
# Ce înseamnă branding for good 
[Adriana Liuţe - Managing Partner @Storience]
# Cum abordezi o campanie de branding for good 
[Cora Diaconescu - Head of Digital @Tribal Worldwide Romania]
# Cum se poate implica un brand în viaţa comunităţii 
[Vica Schipor - Social Media Manager @Bitdefender]
# Cum poate ajuta un ONG în procesul de branding for good
[Florentina Loloiu - Director de programe @Gala Societății Civile]