În pregătirea Festivității de Premiere Gala Societății Civile 2023, am stat de vorbă cu o parte dintre Jurații GSC despre societatea civilă și implicarea civică, despre colaborare și dialog și despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.
Vă invităm să citiți în rândurile de mai jos un interviu cu Alexandra Zbuchea, Prodecan, Profesor universitar dr. și coordonator de doctorat, Facultatea de Management – SNSPA.
Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?
Sunt onorată că am fost din nou membru al juriului GSC. Experiența din acest an, ca și din anii trecuți, a fost foarte bună atât în ceea ce privește interacțiunea cu organizatorii, cât și cu alți jurați. Am simțit, din nou, dorința și implicarea pentru dezvoltarea societății civile și multă responsabilizare.
În ceea ce privește proiectele, am observat o creștere a numărului lor (cel puțin la secțiunea unde am fost implicată) și o profesionalizare a modului de scriere a lor. Mai este însă loc de îmbunătățiri, în special în zona de evaluare a rezultatelor și a sustenabilității acestora. Ca și în trecut, apreciez extrem de mult implicarea sufletistă a atât de multor persoane pentru a soluționa o parte din problemele extrem de grave cu care se confruntă societatea românească. Din nou, m-am întrebat unde este guvernul și administrația locală în aceste procese.
Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?
De mai mulți ani sunt membru al juriului numai pentru secțiunile Educație și Cultură. Deci nu am o privire de ansamblu asupra tuturor domeniilor. Senzația mea este că cea mai intensă implicare a reprezentanților societății civile este în zona educație și în cea socială, cu numeroase proiecte care combină cele două. Această focalizare este absolut justificată dacă ne uităm la situația problematică și la evoluțiile nu tocmai pozitive din ultimii ani în aceste domenii. Mă întreb cât de gravă ar fi situația dacă ONG-urile nu ar sprijini, în diverse forme, sute de mii de persoane – în special copii, se pare – din medii defavorizate. Și chiar și așa, datele statistice nu arată o îmbunătățire substanțială, globală, în ciuda multor proiecte punctuale sau anuale raportate cu succes…
Trebuie investit mult mai mult decât până acum, atât în ceea ce privește domeniul public cât și cel privat aducător de profit, în educație și cultură. Ele pot constitui bază de dezvoltare atât la nivel personal cât și de comunități. Din păcate exact aceste două domenii sunt cele mai văduvite, par cele mai lipsite de importanță atât în ochii „guvernanților” cât și al publicului larg în general.
Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?
Cred că implicarea civică ține tot de educație. De mici trebuie să fim educați în acest spirit. De asemenea, exemplele contează – oferirea de modele umane. Există astfel de modele, unele relativ vizibile, dar totuși sunt puține dacă ne raportăm la marea masă de „influenceri” la care se uită cu respect și admirație tinerii în mod special sau dacă ne gândim la „vedetele” invitate pe platourile de televiziune sau care sunt prezentate prin alte canale media. Deci este un proces anevoios, complex, care durează și care trebuie susținut intens o perioadă lungă de timp.
Dar în România asistăm la un fenomen contrar – scăderea implicării civice și a spiritului civic în general. Explicațiile sunt multiple – iată câteva dintre ele: evoluțiile politice și economice care sunt mai mult decât dezamăgitoare; atitudinea clasei politice și a reprezentanților instituțiilor publice în general față de responsabilitățile pe care ar trebui să și le asume, față de binele public; faptul că deși Educația civică este materie școlară ea nu se face cu seriozitate și nici nu este privită de elevi și familiile lor ca având relevanță etc. În România ONG-urile par niște insule, unele conectate cu altele în diverse moduri, dar cumva separate de restul societății…
Este importantă și o mai bună comunicare a activității ONG-urilor. Predau la nivelul anului 3 universitar un curs de Management al ONG-urilor. Studenții nu știu la începutul cursului decât câteva nume de organizații (dintre cele foarte mari) și nu pot spune precis ce fac de fapt aceste organizații. Mi se pare și că tot mai puțini dintre ei voluntariază în timpul liceului sau al anilor de facultate. În trecut erau relativ frecvente situațiile în care profesori din liceu sau chiar din școala generală își implicau elevii în diverse activități (majoritatea legate de mediu) – în ultimii ani mi se relatează tot mai puține astfel de situații.
Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?
În prezent sunt destul de sceptică cu privire la puterea acestei colaborări. Mi se pare că eficiența proiectelor comune depinde mai mult de buna credință și implicarea personală a membrilor echipelor diverselor proiecte, nu de existența unor mecanisme de cooperare sistemice și sistematice. De asemenea, poate cu excepția ONG-urilor, pare că aceste colaborări sunt de interes secundar pentru organizațiile implicate și cum toți sunt tot mai ocupați și chiar stresați nu plasează aceste colaborări pe liste de priorități… Rezultatele deci sunt mai slabe decât ar putea să fie. Totuși, având în vedere contextul din România, respectiv implicarea scăzută și deficitară acolo unde este a factorilor publici responsabili, tot înseamnă ceva…
Știu de numeroase proiecte în care administrația publică a fost mai degrabă un obstacol, încercând să obțină vizibilitate mai mult decât rezultate concrete pentru beneficiari. De asemenea, interesele locale sau centrale, rețelele de privilegii par de multe ori mai importante decât impactul la nivel de comunități. Colaborarea cu mediul educațional poate fi și ea problematică. În școli, licee și universități se dorește, evident, stabilirea de relații și implicarea pentru un bine colectiv, sunt susținute diverse inițiative dar la nivel practic apar tot felul de blocaje legate de reglementările și prioritățile administrative, de suprasolicitarea cadrelor didactice și chiar de unele elemente subiective. Presa pare să trateze aceste proiecte și colaborări cu superficialitate, de cele mai multe ori limitându-se la preluarea informațiilor din eventualele comunicate de presă și câte un interviu scurt. Senzația mea este că presa locală este mai activă când vine vorba de proiecte ale societății civile.
În ceea ce privește colaborarea dintre sectorul neguvernamental și firme, este greu de făcut o evaluare. Sunt foarte multe proiecte absolut minunate, necesare și cu impact susținute consistent de firme. Totuși, de multe ori este evident că preocuparea principală este profitul/vizibilitatea firmelor nu impactul social. Proiectele lansate sau susținute în cadrul politicilor de CSR ale companiilor par să depindă de implicarea personală a membrilor acestor departamente, de cum colaborează ei cu partenerii și beneficiarii. Punerea accentului pe ESG nu pare să fie chiar o veste bună pentru colaborarea cu ONG-uri. Pare că în prezent proiectele de CSR sunt tot mai mult cantonate în zona de marketing, iar ESG-ul este folosit ca instrument de optimizare financiară mai mult decât optimizare socială a proiectelor non-financiare ale companiilor. Paradoxal, asistăm la o profesionalizare a activității non-financiare și de responsabilitate a corporațiilor, care duce la o oarecare golire de conținut pe dimensiunea non-financiară, respectiv impactul asupra mediului și a societății. Dar lucrurile sunt în reașezare, deci e posibil ca să se meargă totuși pe o direcție care să nu fie „cu plus” numai pentru corporații ci și pentru ONG-urile cu care colaborează, pentru mediu și societate în general.
Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de acestă nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?
Nu pare că vocea tinerilor a fost prea puternică în proiectele din acest an – nu mai mult ca în anii anteriori. Sunt cam aceleași organizații care participă activ la Gală – ceea ce poate însemna și o creștere a profesionalismului, respectiv o consolidare a sectorului de la an la an. Totuși, ar fi de dorit să apară și organizații și personalități noi, tinere, care să contribuie relevant la dezvoltarea societății civile în România.
Alexandra Zbuchea a fost parte din juriul secțiunii Educație și Învățământ, secțiune susținută de BCR.
Câștigătorii ediției cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivității de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.
***
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România
O campanie: Gavrilă&Asociaţii