În pregătirea Festivității de Premiere Gala Societății Civile 2023, am stat de vorbă cu o parte dintre Jurații GSC despre societatea civilă și implicarea civică, despre colaborare și dialog și despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.

Vă invităm să citiți în rândurile de mai jos un interviu cu Andrada Creață, Events & Corporate Sponsorship Senior Officer - UniCredit Bank.

 

Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?

Experiența ca jurat pentru Gala Societății Civile mi-a plăcut mai mult decât mă așteptam, mai ales că a fost o premieră pentru mine. Surpriza a fost să descopăr în lista mea de jurizare mai degrabă proiecte locale înscrise de organizații mai mici din țoață tara, nu doar din București, decât programe naționale, ample, ale organizațiilor puternice și cu awareness mare. Și acest lucru a fost o bucurie, pentru că am văzut curaj, muncă, mândrie pentru rezultatele obținute și focus pe comunități care ar putea trece neobservate cu ușurință, fară suportul organizațiilor locale. Pe de altă parte, am observat însă că e nevoie de o structura unitară când prezinți un proiect, poate chiar cu ajutorul unor template-uri, în așa fel încât proiectele să fie înțelese ușor și corect de finanțatori, să aibă obiective clare, indicatori de măsurare și un buget bine construit. Cred că este un lucru de care trebuie să ținem cont, pentru că exista riscul de a pierde proiecte bune, cu impact real în comunități, doar pentru modul în care sunt scrise.  

 

Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?

Cu siguranță la acest moment domeniile cel mai bine reprezentate, din perspectiva implicării civice sunt, cam în egala măsură, social, educație și sănătate. Se vede acest lucru și în numărul proiectelor înscrise în aceste categorii la Gala Societății Civile în ultimii ani, se vede în comunicare, dar și în numărul de cereri de sponsorizare pe care noi, companiile, le primim pentru proiecte din aceste categorii.
Schimbările reale, în opinia mea, indiferent de domeniul sau domeniile pe care alegi să le susții, pot veni doar din consecventa, din parteneriate puternice și asumate pe termen lung. Eu lucrez pentru UniCredit care de 20 de ani susține neîntrerupt arta și cultura în Romania, din convingerea că arta și cultura, alături de educație, sunt pilonii de bază ai unei societăți  puternice, educate și sustenabile. E adevărat că, pe lângă artă și cultură, un domeniu pe care aș vrea să-l văd mai des susținut prin programe consistente și cu aceeași consecventa de care vorbeam este cel de mediu.


Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?

Cel mai evident exemplu de mobilizare generală a societății, așa cum ne-o arată și ultimii ani, sunt problemele colective - calamități, pandemii, război. Dincolo de acestea, implicarea civică se poate naște și spontan, atunci când o cauza bine povestită “iți ajunge la suflet” (și aici văd din ce în ce mai multe organizații care au înțeles cât de important e și “cum spui”, nu doar “ce spui” și extind echipele cu oameni de comunicare), sau când ești implicat emoțional printr-o experiență personală. Dar acestea ar trebui să fie excepțiile. 
Spiritul civic este antrenabil, se învață și e molipsitor. În primul rând se învață încă de la vârste fragede, în familie și în scoală. Generația mea făcea educație civică în scoală, dar aceasta se rezuma la măturat curtea scolii, cel mai adesea. Noi am învățat din mers, chinuit, dar cred că generațiile actuale au șansă și deschiderea să facă mult mai mult. Școala este foarte importantă în acest demers educațional, printr-o programa de educație civică bine făcută și integrată alături de alte materii de studiu, dar și prin practică, copiii au nevoie să fie expuși direct la acțiuni de voluntariat încă de mici.
În mediul organizațional am avansat mult și există un sistem bine pus la punct, iar angajații companiilor au un număr de zile dedicate pentru voluntariat. Aici cred că ideal este ca angajatorul nu doar să ofere aceste zile, dar să se și implice direct în parteneriate sau programe cu diferite organizații, pentru a da ocazia angajaților care își doresc să se implice, dar nu știu de unde să o apuce, să o facă mai ușor și mai simplu. E important ca la finalul unui proiect cu toții, companii și angajați să putem vedea un rezultat concret, un impact direct al acțiunilor noastre.

 

Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?

Identificarea obiectivelor comune - e primul pas.  Suprapunerea agendelor bazate pe obiective comune, pe priorități: de exemplu, protecția mediului, reducerea poluării, educație, sănătate, cultură. Cred că, dacă ne organizăm bine și cu obiective clare și comune e imposibil să nu reușim să mobilizăm resurse umane și financiare, să implementam și să executăm bine planul făcut. 

 

Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de acestă nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?

Cred că este o generație a contradicțiilor, foarte dinamică, dar în același timp tinerii sunt foarte conștienți de contextul în care trăiesc. Sunt ghidați de principii clare, știu foarte bine ce își doresc și ce nu. Poate e o generație văzută ca fiind individualistă, dar ei au puterea să schimbe lucruri pentru că au un curaj și o detestare a compromisului pe care nu le regăsim în ceilalți cel mai adesea. 

 

Andrada Creață a fost parte din juriul secțiunii Artă și Cultură.

Câștigătorii ediției cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivității de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.

 

***

 

Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România

O campanie: Gavrilă&Asociaţii