Claudia Catana este Vicepresedintele organizatiei MediaOrg, Coordonatorul proiectului "Copacul de Hartie" si Coordonatorul Relatii Publice al Fundatiei Romanian Angel Appeal.
MediaOrg este o organizatie neguvernamentala care dezvolta campanii sociale - de informare si prevenire. Printr-o promovare profesionista, organizatiile isi vor imbunatatii atat imaginea lor ca entitati individuale, cat si perceptia sectorului non-profit de catre comunitatea for-profit, mass-media si populatia generala. Contribuim astfel la cresterea impactului proiectelor si campaniilor sociale derulate de catre societatea civila, actionand mult mai eficient pentru schimbarea atitudinii populatiei fata de anumite probleme si categorii sociale.
Puteti sa ne spuneti mai multe despre proiectul Copacul de Hartie, cum a luat nastere?
Ne-am tot pus intrebari de ce nu se recicleeaza si de ce nu se planteaza. Am observat astfel ca nu exista infrastructura de colectare. Legand lucrurile ne-am dat seama ca hartia poate sa fie exact sursa de finantare pentru plantarea copacilor. Astfel se inchide un cerc: din copaci se produce hartie, din hartie se eplanteaza copaci. Ni s-a parut o idee simpla si relativ usor de implentat. Am incercat sa obtinem finantare initial ca si grup de initiativa apoi ca si organizatie. Cu siguranta faptul ca eram o asociatie nou infiintata a fost un dezavantaj, chiar daca noi ca si echipa aveam experienta.
Care vor fi zonele din Bucuresti si cele forestiere in care vor fi plantati copacii? Va fi un eveniment mediatizat, veti chema si vedete pentru a va ajuta sau va bizuiti doar pe voluntarii care au raspuns apelului de pe site-ul proiectului?
Primele doua sesiuni de plantare vor fi in Bucuresti (toamna 2007 si primavara 2008). Spatiile sunt asigurate de primarie. Din toamna anului viitor dorim sa plantam in alte zone. Vom colabora cu organizatii de mediu care au in custodie rezervatii naturale. Plantarile vor implica pe langa voluntarii din companiile si organizatiile implicate direct in procesul de colectare si personalitati publice. Dorim sa fie un eveniment in sine ziua cand se planteaza copacii.
Am vazut ca aveti de gand sa va extindeti si pe plan local aveti deja un plan/o strategie stabilita? Este cineva interesat, ati primit vreo cerere pana acum de la vreo companie din afara Bucurestiului?
Noile locatii in care vrem sa dezvoltam proiectul sunt alese in functie de numarul solicitarilor primite dina tara (peste 100 pana in prezent). Iasi, Craiova, Cluj si Timisoara sunt orasele cu cele mai multe persoane doritoare.
Cine alcatuieste echipa din spatele proiectului echipa MediaORG?
Echipa de proiect este formata din patru persoane, care asigura coordonarea si preluarea hartiei. Este o echipa relativ mica, pentru dimensiunile actuale ale proiectului.
Ati estimatat ca veti avea 300 de companii partenere in 2 ani de zile, iar dupa 5 luni de zile de activitate deja sunt 330. Care credeti ca este motivul? Ce i-a determinat sa se implice in acest proiect?
Finalitatea verde a proiectului:) Cu siguranta intre optiunea de a nu recicla si aceea de a recicla cu scopul de a planta copaci, alegi a doua varianta. Poate sa fie o actiune motivata de dorinta reala de a contribui sau doar de dorinta de a avea o imagine buna. Important este ca institutiile private si de stat s-au mobilizat. Astfel angajatii au fost impllicati intr-un proces care poate devenii un obicei si acasa. Astfel se creaza un mediu care va favoriza proiectele similare.
Unde vedeti proiectul in viitor in ce punct v-ati propus sa ajungeti?
Dincolo de o extindere geografica, se vor dezvolta noi activitati: proiecte de educare si informare in scoli, promovarea conceptului de produse eco si fair trade. Cu alte cuvinte actionam pentru inducerea unui comportament responsabil la nivel de individ fata de resursele planetei si fata de semeni.
Cat de mult conteaza o cultura a reciclarii? Se poate vorbi despre asa ceva la momentul actual?
Greu de spus. Pe de o parte s-a reciclat "usor": nu s-au aruncat (des) alte deseuri in recipientele pentru hartie. Insa nu se separa capsele, insertiile de plastic, se mai pun cutii de pizza. Si nu exista un simt ergonomic/de eficientizare (hartia sa nu fie mototolita, cutiile de carton sa fie desfacute etc).
Cum este o zi obisnuita de munca pentru Claudia Catana la Copacul de Hartie se intampla des sa fie una calda, una rece?
Trezirea la 6.30. Fac ultimele detalii privind preluarile din zi respectiva. Ma intalnesc cu una dintre echipe care pleaca din Militari pentru a le da lista cu adresele (a doua echipa pleaca din Titan). Uneori merg la companii sa ajut la prelaurea hartiei (primele 3 luni preluarea s-a facut de mine si Oana - o buna prietena si colega de la Romanian Angel Appeal). Cel mai adesea insa merg la intalniri sau la Romanian Angel Appeal pentru proiectele in care sunt implicata acolo.
Ziua de lucru mai inseamna si in jur de 50 de apeluri telefonice si aproximativ 70-100 de mailuri zilnic (la care raspud in general dupa ora 18 pana "la inchidere", undeva dupa ora 1 noaptea:)
Povestiti o intamplare care v-a marcat din activitatea profesionala.
In 2005 am realizat un poster pentru Romanian Angel Appeal care sa marcheze ziua mondiala anti-SIDA. Era un poster in acre un tanar avea pe frunte o eticheta HIV+ si pe el multe etichete cu sentimente si stari prin care poate trece o persoana infectata. Ne-a sunat o mama a uui copi seropozitiv sa ne spuna ca este excat ce simte copilul ei si ne multumeste ca a spus lumii prin ce trece el zi de zi. Asta mi-a intarit convingerea ca atunci cand e a fa vorba de campanii sociale trebuie luat in calcul si cui te adresezi, pe cine reprezinti si in ce alta categorie defarizata poti sa atingi indirect.
Daca ar fi sa o luati de la inceput, din punct de vedere profesional, cum ati face lucrurile ce ati schimba sau ce ati incerca sa evitati?
As lupta mai mult pentru imaginea organizatiilor neguvernamentale. De fapt a oamenilor care lucreaza in organizatii. Dupa 8 ani de munca in domeniul social sunt dezamagita de atitudinea fata ong-isti. Sunt tratati adesea ca niste ciudati care nu au ce face. Probabil ratati profesional care nu ar avea succes in alt domeniu. Cand de fapt este vorba de o optiune personala, in care fara profesionalism si dedicare nu ai rezultate. Nu de putine ori vorbim de o mana de oameni care rezolva probleme pe care altii nici macar nu le vad ca probleme. Si in mod surprizator, de la un punct in colo lumea considera ca esti obligat sa rezolvi tu tot, si este surpinsa ca nu faci mai mult. Pe cat posibil fara sprijin.
Care ar fi primul sfat practic pe care l-ati da unei persoane care intentioneaza sa puna pe picioare un proiect de dimensiunile si cu un impact asemenator Copacului de Hartie?
A fost greu de estimat ce amploare v-a lua proiectul si noi am plecat la drum fara resurse financiare. Lucru care s-a intors impotriva noastra in clipa in care am primit tot mi multe solictari. Prin urmare singurul sfat pe care as putea sa-l dau acum este sa pornesti la drum cu un minim de resurse.
Care este dupa parerea dumneavoastra principalul obstacol cu care se confrunta ONG-urile din Romania in activitatea pe care o desfasoara?
Lipsa de incredere in organizatii. Acest lucru este favorizat de lipsa de promovare a ong-urilor. Atat timp cat nu spun cu voce tare ce realizeaza lumea nu are cum sa stie cat de importanta este munca lor. Asta se reflecta direct asupra procesului de finantare.
Care este cea mai mare reusita din viata profesionala si cea mai regretabila experienta pe care nu ati mai dori sa o retraiti?
Nu pot sa pun in balanta munca de 7 ani la Romanian Angel Appeal cu dezvoltarea proiectului Copacul de Hartie. Am avut multe reusite impreuna cu echipa RAA (din punct de vedere PR-istic premiile primite de campaniile noastre sunt una dintre marturii). In plus nu se compara nici domeniile in care am lucrat: dezvoltarea proiectelor din domeniul HIV/SIDA si a sanatatii publice vs. mediu (problema acuta in momentul de fata din punctul meu de vedere). Voi aseza insa pe acealasi nivel Copacul de Hartie si Festivalul art&AIDS. Doua proiecte in care implicarea personala o depaseste pe cea profesionala.
Cele mai regretabile experiente le traiesc chiar acum cu proiectul Copacul de Hartie: succesul poate sa blocheze un proiect atunci cand infrastructura nu este la nivelul solicitarilor. Prin urmare pe de o parte nu am reusit sa convingem pe toti cei care au vrut sa intre in proiect sa o si faca, si pe de alta parte sunt sincope in preluare hartiei care provoaca nemultumiri. Sunt lucruri de care nu suntem mandrii si care speram sa se rezolve cat mai curand.
Daca ar fi sa va ganditi pentru o clipa ca proiectul Copacul de Hartie" nu ar exista ce proiect ati incepe, in ce domeniu, ce problema ar combate?
Sunt multe probleme sociale pe care le consider importante si care nu sunt in atentia organizatiilor, pentru ca sunt punctuale. De exemplu doresc sa fac o campanie care sa atraga atentia asupra unui comportament foarte riscant indus chiar de parinti: trecerea prin locuri nepermise sau pe culoarea rosie. Mi se pare extrem de grav ca mamele isi trec copiii in drumul spre gradinita/scoala pe culoarea rosie a semaforului. Nu este de mirare ca mai tarziu acesti risca si au accidente.
MediaOrg este o organizatie neguvernamentala care dezvolta campanii sociale - de informare si prevenire. Printr-o promovare profesionista, organizatiile isi vor imbunatatii atat imaginea lor ca entitati individuale, cat si perceptia sectorului non-profit de catre comunitatea for-profit, mass-media si populatia generala. Contribuim astfel la cresterea impactului proiectelor si campaniilor sociale derulate de catre societatea civila, actionand mult mai eficient pentru schimbarea atitudinii populatiei fata de anumite probleme si categorii sociale.
Puteti sa ne spuneti mai multe despre proiectul Copacul de Hartie, cum a luat nastere?
Ne-am tot pus intrebari de ce nu se recicleeaza si de ce nu se planteaza. Am observat astfel ca nu exista infrastructura de colectare. Legand lucrurile ne-am dat seama ca hartia poate sa fie exact sursa de finantare pentru plantarea copacilor. Astfel se inchide un cerc: din copaci se produce hartie, din hartie se eplanteaza copaci. Ni s-a parut o idee simpla si relativ usor de implentat. Am incercat sa obtinem finantare initial ca si grup de initiativa apoi ca si organizatie. Cu siguranta faptul ca eram o asociatie nou infiintata a fost un dezavantaj, chiar daca noi ca si echipa aveam experienta.
Care vor fi zonele din Bucuresti si cele forestiere in care vor fi plantati copacii? Va fi un eveniment mediatizat, veti chema si vedete pentru a va ajuta sau va bizuiti doar pe voluntarii care au raspuns apelului de pe site-ul proiectului?
Primele doua sesiuni de plantare vor fi in Bucuresti (toamna 2007 si primavara 2008). Spatiile sunt asigurate de primarie. Din toamna anului viitor dorim sa plantam in alte zone. Vom colabora cu organizatii de mediu care au in custodie rezervatii naturale. Plantarile vor implica pe langa voluntarii din companiile si organizatiile implicate direct in procesul de colectare si personalitati publice. Dorim sa fie un eveniment in sine ziua cand se planteaza copacii.
Am vazut ca aveti de gand sa va extindeti si pe plan local aveti deja un plan/o strategie stabilita? Este cineva interesat, ati primit vreo cerere pana acum de la vreo companie din afara Bucurestiului?
Noile locatii in care vrem sa dezvoltam proiectul sunt alese in functie de numarul solicitarilor primite dina tara (peste 100 pana in prezent). Iasi, Craiova, Cluj si Timisoara sunt orasele cu cele mai multe persoane doritoare.
Cine alcatuieste echipa din spatele proiectului echipa MediaORG?
Echipa de proiect este formata din patru persoane, care asigura coordonarea si preluarea hartiei. Este o echipa relativ mica, pentru dimensiunile actuale ale proiectului.
Ati estimatat ca veti avea 300 de companii partenere in 2 ani de zile, iar dupa 5 luni de zile de activitate deja sunt 330. Care credeti ca este motivul? Ce i-a determinat sa se implice in acest proiect?
Finalitatea verde a proiectului:) Cu siguranta intre optiunea de a nu recicla si aceea de a recicla cu scopul de a planta copaci, alegi a doua varianta. Poate sa fie o actiune motivata de dorinta reala de a contribui sau doar de dorinta de a avea o imagine buna. Important este ca institutiile private si de stat s-au mobilizat. Astfel angajatii au fost impllicati intr-un proces care poate devenii un obicei si acasa. Astfel se creaza un mediu care va favoriza proiectele similare.
Unde vedeti proiectul in viitor in ce punct v-ati propus sa ajungeti?
Dincolo de o extindere geografica, se vor dezvolta noi activitati: proiecte de educare si informare in scoli, promovarea conceptului de produse eco si fair trade. Cu alte cuvinte actionam pentru inducerea unui comportament responsabil la nivel de individ fata de resursele planetei si fata de semeni.
Cat de mult conteaza o cultura a reciclarii? Se poate vorbi despre asa ceva la momentul actual?
Greu de spus. Pe de o parte s-a reciclat "usor": nu s-au aruncat (des) alte deseuri in recipientele pentru hartie. Insa nu se separa capsele, insertiile de plastic, se mai pun cutii de pizza. Si nu exista un simt ergonomic/de eficientizare (hartia sa nu fie mototolita, cutiile de carton sa fie desfacute etc).
Cum este o zi obisnuita de munca pentru Claudia Catana la Copacul de Hartie se intampla des sa fie una calda, una rece?
Trezirea la 6.30. Fac ultimele detalii privind preluarile din zi respectiva. Ma intalnesc cu una dintre echipe care pleaca din Militari pentru a le da lista cu adresele (a doua echipa pleaca din Titan). Uneori merg la companii sa ajut la prelaurea hartiei (primele 3 luni preluarea s-a facut de mine si Oana - o buna prietena si colega de la Romanian Angel Appeal). Cel mai adesea insa merg la intalniri sau la Romanian Angel Appeal pentru proiectele in care sunt implicata acolo.
Ziua de lucru mai inseamna si in jur de 50 de apeluri telefonice si aproximativ 70-100 de mailuri zilnic (la care raspud in general dupa ora 18 pana "la inchidere", undeva dupa ora 1 noaptea:)
Povestiti o intamplare care v-a marcat din activitatea profesionala.
In 2005 am realizat un poster pentru Romanian Angel Appeal care sa marcheze ziua mondiala anti-SIDA. Era un poster in acre un tanar avea pe frunte o eticheta HIV+ si pe el multe etichete cu sentimente si stari prin care poate trece o persoana infectata. Ne-a sunat o mama a uui copi seropozitiv sa ne spuna ca este excat ce simte copilul ei si ne multumeste ca a spus lumii prin ce trece el zi de zi. Asta mi-a intarit convingerea ca atunci cand e a fa vorba de campanii sociale trebuie luat in calcul si cui te adresezi, pe cine reprezinti si in ce alta categorie defarizata poti sa atingi indirect.
Daca ar fi sa o luati de la inceput, din punct de vedere profesional, cum ati face lucrurile ce ati schimba sau ce ati incerca sa evitati?
As lupta mai mult pentru imaginea organizatiilor neguvernamentale. De fapt a oamenilor care lucreaza in organizatii. Dupa 8 ani de munca in domeniul social sunt dezamagita de atitudinea fata ong-isti. Sunt tratati adesea ca niste ciudati care nu au ce face. Probabil ratati profesional care nu ar avea succes in alt domeniu. Cand de fapt este vorba de o optiune personala, in care fara profesionalism si dedicare nu ai rezultate. Nu de putine ori vorbim de o mana de oameni care rezolva probleme pe care altii nici macar nu le vad ca probleme. Si in mod surprizator, de la un punct in colo lumea considera ca esti obligat sa rezolvi tu tot, si este surpinsa ca nu faci mai mult. Pe cat posibil fara sprijin.
Care ar fi primul sfat practic pe care l-ati da unei persoane care intentioneaza sa puna pe picioare un proiect de dimensiunile si cu un impact asemenator Copacului de Hartie?
A fost greu de estimat ce amploare v-a lua proiectul si noi am plecat la drum fara resurse financiare. Lucru care s-a intors impotriva noastra in clipa in care am primit tot mi multe solictari. Prin urmare singurul sfat pe care as putea sa-l dau acum este sa pornesti la drum cu un minim de resurse.
Care este dupa parerea dumneavoastra principalul obstacol cu care se confrunta ONG-urile din Romania in activitatea pe care o desfasoara?
Lipsa de incredere in organizatii. Acest lucru este favorizat de lipsa de promovare a ong-urilor. Atat timp cat nu spun cu voce tare ce realizeaza lumea nu are cum sa stie cat de importanta este munca lor. Asta se reflecta direct asupra procesului de finantare.
Care este cea mai mare reusita din viata profesionala si cea mai regretabila experienta pe care nu ati mai dori sa o retraiti?
Nu pot sa pun in balanta munca de 7 ani la Romanian Angel Appeal cu dezvoltarea proiectului Copacul de Hartie. Am avut multe reusite impreuna cu echipa RAA (din punct de vedere PR-istic premiile primite de campaniile noastre sunt una dintre marturii). In plus nu se compara nici domeniile in care am lucrat: dezvoltarea proiectelor din domeniul HIV/SIDA si a sanatatii publice vs. mediu (problema acuta in momentul de fata din punctul meu de vedere). Voi aseza insa pe acealasi nivel Copacul de Hartie si Festivalul art&AIDS. Doua proiecte in care implicarea personala o depaseste pe cea profesionala.
Cele mai regretabile experiente le traiesc chiar acum cu proiectul Copacul de Hartie: succesul poate sa blocheze un proiect atunci cand infrastructura nu este la nivelul solicitarilor. Prin urmare pe de o parte nu am reusit sa convingem pe toti cei care au vrut sa intre in proiect sa o si faca, si pe de alta parte sunt sincope in preluare hartiei care provoaca nemultumiri. Sunt lucruri de care nu suntem mandrii si care speram sa se rezolve cat mai curand.
Daca ar fi sa va ganditi pentru o clipa ca proiectul Copacul de Hartie" nu ar exista ce proiect ati incepe, in ce domeniu, ce problema ar combate?
Sunt multe probleme sociale pe care le consider importante si care nu sunt in atentia organizatiilor, pentru ca sunt punctuale. De exemplu doresc sa fac o campanie care sa atraga atentia asupra unui comportament foarte riscant indus chiar de parinti: trecerea prin locuri nepermise sau pe culoarea rosie. Mi se pare extrem de grav ca mamele isi trec copiii in drumul spre gradinita/scoala pe culoarea rosie a semaforului. Nu este de mirare ca mai tarziu acesti risca si au accidente.