În pregătirea Festivității de Premiere Gala Societății Civile 2023, am stat de vorbă cu o parte dintre Jurații GSC despre societatea civilă și implicarea civică, despre colaborare și dialog și despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.

Vă invităm să citiți în rândurile de mai jos un interviu cu Denise Matu, Fundraising Manager - Clubul Regal al Medicilor.

 

Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?

Sunt la a doua participare ca jurat în cadrul Galei Societății Civile și m-am bucurat tare să fiu parte din această ediție. Anul trecut am făcut parte din juriul secțiunii de Impact și am putut să am o privire un pic mai de ansamblu asupra proiectelor înscrise deoarece am jurizat primele 5 proiecte din fiecare secțiune principală. În acest am jurizat proiectele din secțiunea Artă și Cultură și deși am fost foarte anxioasă când am primit invitația din partea GSC, mă bucur tare că am avut ocazia să repet această experiență de jurat. Pot spune că am fost surprinsă de numărul relativ mic de proiecte înscrise la această categorie. În momentul când a fost anunțat anul cu cele mai multe înscrieri mă gândeam că o să avem mult de treabă, dar nu a fost chiar așa. Simt nevoia de vedea mai mult și simt că proiectele culturale trebuie să fie mai bine reprezentate în cadrul GSC. Cultura poate lua foarte multe forme și e important să continuăm procesul de democratizare al culturii. Arta poate să fie frumoasă, poate să fie urâtă, poate să fie politică, poate să fie estetică, poate să fie autentică, poate să fie în toate formele în care poate fi și un om și e important să celebrăm și să recunoaștem arta în toate formele ei. 

 

Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?

Dacă ne referim la proiectele înscrise în acest an la Gala Societății Civile probabil aș lăsa cifrele să vorbească de la sine. Iar domeniul Educație și Învățământ are cea mai bună reprezentare având cele mai multe proiecte înscrise. Personal, îmi este extrem de greu să răspund la această întrebare pentru că ne putem uita la implicare civică în foarte multe feluri. Ne interesează să știm care este domeniul cu cele mai multe ONG-uri active? Ne interesează să vedem care este domeniul care produce cele mai multe mișcări de stradă/sociale? Vrem să vedem care este domeniul care atrage cele mai multe fonduri și deservește cei mai mulți oameni? Eu mă raportez la societatea civilă ca la întregul grup de oameni ce se află în opoziție cu puterile legislativă și executivă. Acest grup este foarte divers, intersecțional, împărțit sub umbrele mai mari sau mai mici, divizat de valori și viziuni. Nu am ajuns în momentul în care să avem nișe foarte bine stabilite așa că am să îndrăznesc să spun că și după părerea mea tot educația este cel mai bine reprezentat domeniu. Dar spun asta pentru că educația este în tot, iar în momentul de față multe dintre intervențiile pe care le avem includ și o latură puternică de educație sau awareness. În ce cred eu că trebuie să investim puternic? Clar, în educație sexuală și educație de gen. Cred că avem nevoie să învățăm să ne respectăm pe noi, să nu ne mai lăsăm îngrăditi de constructe sociale, de păreri, de așteptări nerealiste. În același timp este extrem, extrem de important să învățăm să îi respectăm pe cei din jurul nostru, să învățăm să respectăm consimțământul, să recunoaștem abuzul, atunci când ni se întâmplă sau când îl putem produce. Să învățăm cum putem să ne protejăm și unde putem să cerem ajutor. Asta e important pentru mine acum și asta cred că e nevoie să transmit.

 

Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?

Implicarea civică se naște în momentul în care ne coalizăm. Și din câte vedem ne coalizăm atunci când suntem mânați de emoții puternice. ONG-urile s-au născut pentru a răspunde la probleme pe care administrația publică nu le rezolva. Cele mai mari mișcări sociale s-au născut din dorința de a căuta dreptate. Nu sunt în măsură să spun ce au nevoie oamenii pentru a se implica civic, dar pot să spun ce îmi doresc eu de la societatea civilă și de la sectorul ONG: colaborare. Miza pe care o am eu cu mine și cu toate proiectele în care mă implic este să am răbdare, să văd și reușitele (nu doar problemele), să am pauze și timp pentru mine. Să încerc să privesc peste bula care mă înconjoară oricât de înspăimântător ar putea să fie. 

 

Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?

Toate aceste instituții, toate organizațiile, toate grupurile sunt formate din oameni, iar oamenii sunt ființe sociale. Nu spun nimic nou, dar vreau să punctez faptul că în spatele oricărei funcții, în spatele oricărei instituții sau a oricărei idei stă un om (sau mai mulți). Cred că pentru a colabora avem nevoie de interacțiuni sincere și de încredere. Pentru a avea parte de transformări, cred că nevoie de interacțiuni umane care să pună accent pe nevoia la care trebuie să răspundem și să dărâmăm zidurile care se construiesc prin funcții și orgoliu, așteptări prea mari, cerințe prea mari, lucruri care pentru unii sunt prea firești pentru a fi explicate cu răbdare. E o temă de gândire foarte importantă și pot spune că nu am reușit să ajung la un echilibru în viața mea profesională. În continuare sunt lucruri cu care nu pot să fiu de acord. Sunt situații în care nu mai am răbdare, sunt munci pe care nu vreau să le mai fac și de aici au existat numeroase legături de colaborare pe care le-am stricat. Și văd asta și în jurul meu. Nu există un adevăr valabil universal valabil și am asistat la diferite dezbateri pe această temă. Am auzit diferite răspunsuri la această întrebare - un țel clar, o structură clară, o facilitare bună, dezbateri deschise, valori asemănătoare și multe altele.  

 

Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de această nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?

Eu fac parte din această nouă generație și mă bucură să fac parte din acest val de tineri talentați, pasionați și foarte implicați în toate domeniile de lucru pe care sectorul le cuprinde. Sper să ne îndreptăm spre recunoașterea drepturilor omului în toate spectrele ei și în toate formele în care poate să apară în munca noastră. Sper ca intersecționalitatea nu o să rămână un cuvânt cool de folosit în discursuri și o să înceapă să se vadă în fiecare acțiune pe care o să o facem. Sper că o să ne uităm cu mai multă încredere unii la ceilalți și că o să ne folosim de expertizele pe care le avem pentru a construi soluții cros-sectoriale. Cred că avem nevoie să conștientizăm ce s-a făcut în ultimii  34 de ani și să nu ne mai considerăm o societate înapoiată. 

 

Denise Matu a fost parte din juriul secțiunii Artă și Cultură.

Câștigătorii ediției cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivității de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.

 

***

 

Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România

O campanie: Gavrilă&Asociaţii