Dragoș Vasile Dănilă face parte din echipa de Tineri Jurați care a evaluat proiectele din noua secțiune a competiției Gala Societății Civile - Tineri de Bine. Cei 7 Tineri Jurați au fost selectați de echipele Gala Societății Civile și ASAP România, partener strategic, în urma unui call public.
Pe lângă evaluarea proiectelor gândite și implementate de tineri, cei 7 jurați au luat parte, alături de ceilalți 55 de membri ai juriului, și la evaluarea proiectelor eligibile pentru Marele Premiu la GSC 2022 – adică proiectele câștigătoare, în urma primei runde de jurizare, ale Premiului I de la secțiunile din cadrul Categoriilor A și B.
Cine este Dragoș Vasile Dănilă?
Sunt un tânăr profesionist, cu un bagaj de experiențe care mă ajută să înțeleg că proiectele cu impact pornesc de la o idee, dar înfloresc doar alături de oameni care împărtășesc valori. Dar lăsând poezia la o parte, sunt un lucrător de tineret activ de peste 8 ani în mediul non-guvernamental, pasionat de politicile de sănătate, lifestyle sănătos și componenta de tehnologie și digital.
Povestește-ne un pic despre experiența ta profesională. Ai adunat în CV peste 8 ani de lucru cu tineret, cum și de ce ai ales să te implici în asftel de proiecte?
Nu am pornit cu ambiții extraordinare, aș spune chiar târziu comparativ cu nevoile mele de învățare din timpul liceului. Am simțit că școala nu îmi oferă un proces de învățare adaptat realităților pe care le trăiam și, mai important, nu era un mediu sănătos pentru dezvoltarea unui tânăr. Școala nu era suficient pentru mine.
Mare parte din experiența profesională pe care o am e legată de proiectele Erasmus prin Europa. Am învățat prin joc și joacă, job-shadowing și experimentând direct. De la animație și mers prin tăciuni încinși la creare de strategie și consultanță se poate observa o pletoră de activități și culturi care m-au ajutat să învăț (în primă fază, cum să învăț), apoi cum să dezvolt inițiative.
Ești promotor al digitalizării și al managementului empatic. Cum crezi că se raportează tinerii, în general, la aceste concepte?
Cred că ar fi sănătos să spun că eu nu le văd ca pe două concepte, ci mai degrabă ca pe un mod de viață. Pentru mine, este o alegere să caut soluții rapide și optime automatizând, când vine vorba de task-uri, și să le pun în plan secund când vine vorba de oamenii cu care lucrez.
În timpul pandemiei am coordonat aproape exclusiv un proiect al Corpului European de Solidaritate (UNITED), unde am folosit intens uneltele digitale pentru a aduce tinerii mai aproape unii de ceilalți, dar și pentru a încuraja un tip de organizare care să îndeplinească (și să depășească) obiectivele propuse. Bazat pe acest framework, împreună cu voluntarii Asociației Young Initiative, am creat un exemplu de bună practică, chiar și pe timp de izolare și pandemie.
Din experiența mea pandemică (cu interacțiuni cu peste 600 de tineri, lucrători de tineret și profesioniști în domeniu), pot vedea și înțelege reticența către mediul digital și tool-uri digitale a anumitor tineri – mai ales când vine vorba de lucrul de tineret digital. Motivele sunt diverse și am avut șansa să le explorez din postura de cercetător, parte a unui studiu despre efectele pandemiei asupra tinerilor și lucrului digital de tineret.
Cred foarte mult în organizare și structuri ce trebuie urmate, dar simt o nevoie exacerbată de a fi văzut/ă, auzit/ă și susținut/ă în rândul tinerilor. Compasiunea valorează mai mult în contextul în care ne aflăm, fiindcă reînvățăm deseori să relaționăm. Deci, sunt sigur că un management empatic construiește încrederea dintre tineri și este dovedit că neurologic poate doar să ajute.
Care a fost cea mai mare reușită de până acum? Dar nereușită din care ai învățat cel mai mult?
Recunosc că nu am un top al experiențelor și nu îmi place să mă gândesc la ele așa. De fiecare dată când reușesc să ajut/ conving un om de puterea sa de a schimba lumea (fie si a lui) - e un succes.
Cel mai mult am simțit că am învățat din contexte în care am fost complet expus informației despre care nu știam nimic și (cumva) să mă adaptez și să fiu inclus în conversație.
Ce te motivează să continui să te implici în sectorul neguvernamental?
Dorința de a oferi oportunități tinerilor, pe care eu nu le-am avut.
Să vorbim acum și despre experiența de Tânăr Jurat la Gala Societății Civile 2022. Cum ți s-au părut proiectele din secțiunea Tineri de Bine? Ce probleme ți-ar plăcea să vezi mai des adresate în astfel de proiecte, dezvoltate și implementate de tineri?
Recunosc că am fost emoționat și am avut un vibe foarte bun în momentul jurizării – aș face o distincție care mi-a dat bătăi de cap în timpul procesului – eu nu am jurizat proiectele din secțiunea Tineri de Bine (indiscutabil, toate, fără excepție au fost cel puțin extraordinare), mai degrabă descrieri ale acestora. Sunt sigur că la acest aspect se poate face un upgrade, care nu cere un efort mare, dar cu un impact considerabil – tinerii sunt capabili să se prezinte mult mai bine – la adevăratul lor nivel.
Promovez gândirea critică în toate contextele în care mă aflu și, probabil, din această cauză aș vrea să văd mai multe inițiative în acest sens, dar în ultimele luni observ nevoia unor inițiative care să încurajeze dialogul și dezvoltarea de comunități bazate pe competențe și valori.
Cum ai caracteriza societatea civilă de acum? Și cum o vezi evoluând în următorii 20 de ani?
Cred că generația actuală a societății civile este inovatoare și plină de potențial neexploatat. Peste 20 de ani îmi imaginez ceva cu totul SF, cu siguranță legat de inteligența artificială și dezvoltarea unui stil de viață sustenabil – dar evoluția o văd pe de o parte organică, pe de alta forțată de împrejurări și de evoluțiile tehnologice și digitale.
Secțiunile din competiția GSC dedicate noii generații sunt susținute de ASAP România, partener strategic. Cât de important ți se pare demersul ASAP pentru colectarea separată în unitățile de învățământ?
Efortul ASAP România este mai mult decât lăudabil atât prin susținerea tinerilor, cât și prin încurajarea unui stil de viață sustenabil, aspect mai mult decât necesar la școală. Cred că pe lângă toată activitatea și eforturile lor, ar fi necesar să aruncăm un ochi asupra propunerilor lor (atât petiția, cât și soluțiile practice), care ar trebui să devină o normalitate. Din experiența mea de colectare separată, pot spune că este o activitate care îți ordonează gândirea și acțiunile, și clar te responsabilizează în ceea ce privește consumul. Într-unul din proiectele în care am participat organizatorii au încurajat acest obicei prin gamificare.
***
Festivitatea de premiere a Galei Societății Civile 2022 va avea loc miercuri, 28 septembrie, sa le 19:30, la Ateneul Român din București și va încheia ediția a XX-a a competiției anuale.
Pentru participarea la festivitatea de premiere a Galei Societății Civile din acest an este necesară completarea formularului online care poate fi găsit aici.
De asemenea, festivitatea de premiere va fi transmisă și live pe pagina de Facebook a Galei Societății Civile.
***
ASAP este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute și susținut de Lidl România, care urmărește să educe tânăra generație cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor și construiește alături de unitățile de învățământ din România cea mai extinsă rețea de colectare separată și de reciclare a plasticului.
Pe lângă evaluarea proiectelor gândite și implementate de tineri, cei 7 jurați au luat parte, alături de ceilalți 55 de membri ai juriului, și la evaluarea proiectelor eligibile pentru Marele Premiu la GSC 2022 – adică proiectele câștigătoare, în urma primei runde de jurizare, ale Premiului I de la secțiunile din cadrul Categoriilor A și B.
Cine este Dragoș Vasile Dănilă?
Sunt un tânăr profesionist, cu un bagaj de experiențe care mă ajută să înțeleg că proiectele cu impact pornesc de la o idee, dar înfloresc doar alături de oameni care împărtășesc valori. Dar lăsând poezia la o parte, sunt un lucrător de tineret activ de peste 8 ani în mediul non-guvernamental, pasionat de politicile de sănătate, lifestyle sănătos și componenta de tehnologie și digital.
Povestește-ne un pic despre experiența ta profesională. Ai adunat în CV peste 8 ani de lucru cu tineret, cum și de ce ai ales să te implici în asftel de proiecte?
Nu am pornit cu ambiții extraordinare, aș spune chiar târziu comparativ cu nevoile mele de învățare din timpul liceului. Am simțit că școala nu îmi oferă un proces de învățare adaptat realităților pe care le trăiam și, mai important, nu era un mediu sănătos pentru dezvoltarea unui tânăr. Școala nu era suficient pentru mine.
Mare parte din experiența profesională pe care o am e legată de proiectele Erasmus prin Europa. Am învățat prin joc și joacă, job-shadowing și experimentând direct. De la animație și mers prin tăciuni încinși la creare de strategie și consultanță se poate observa o pletoră de activități și culturi care m-au ajutat să învăț (în primă fază, cum să învăț), apoi cum să dezvolt inițiative.
Ești promotor al digitalizării și al managementului empatic. Cum crezi că se raportează tinerii, în general, la aceste concepte?
Cred că ar fi sănătos să spun că eu nu le văd ca pe două concepte, ci mai degrabă ca pe un mod de viață. Pentru mine, este o alegere să caut soluții rapide și optime automatizând, când vine vorba de task-uri, și să le pun în plan secund când vine vorba de oamenii cu care lucrez.
În timpul pandemiei am coordonat aproape exclusiv un proiect al Corpului European de Solidaritate (UNITED), unde am folosit intens uneltele digitale pentru a aduce tinerii mai aproape unii de ceilalți, dar și pentru a încuraja un tip de organizare care să îndeplinească (și să depășească) obiectivele propuse. Bazat pe acest framework, împreună cu voluntarii Asociației Young Initiative, am creat un exemplu de bună practică, chiar și pe timp de izolare și pandemie.
Din experiența mea pandemică (cu interacțiuni cu peste 600 de tineri, lucrători de tineret și profesioniști în domeniu), pot vedea și înțelege reticența către mediul digital și tool-uri digitale a anumitor tineri – mai ales când vine vorba de lucrul de tineret digital. Motivele sunt diverse și am avut șansa să le explorez din postura de cercetător, parte a unui studiu despre efectele pandemiei asupra tinerilor și lucrului digital de tineret.
Cred foarte mult în organizare și structuri ce trebuie urmate, dar simt o nevoie exacerbată de a fi văzut/ă, auzit/ă și susținut/ă în rândul tinerilor. Compasiunea valorează mai mult în contextul în care ne aflăm, fiindcă reînvățăm deseori să relaționăm. Deci, sunt sigur că un management empatic construiește încrederea dintre tineri și este dovedit că neurologic poate doar să ajute.
Care a fost cea mai mare reușită de până acum? Dar nereușită din care ai învățat cel mai mult?
Recunosc că nu am un top al experiențelor și nu îmi place să mă gândesc la ele așa. De fiecare dată când reușesc să ajut/ conving un om de puterea sa de a schimba lumea (fie si a lui) - e un succes.
Cel mai mult am simțit că am învățat din contexte în care am fost complet expus informației despre care nu știam nimic și (cumva) să mă adaptez și să fiu inclus în conversație.
Ce te motivează să continui să te implici în sectorul neguvernamental?
Dorința de a oferi oportunități tinerilor, pe care eu nu le-am avut.
Să vorbim acum și despre experiența de Tânăr Jurat la Gala Societății Civile 2022. Cum ți s-au părut proiectele din secțiunea Tineri de Bine? Ce probleme ți-ar plăcea să vezi mai des adresate în astfel de proiecte, dezvoltate și implementate de tineri?
Recunosc că am fost emoționat și am avut un vibe foarte bun în momentul jurizării – aș face o distincție care mi-a dat bătăi de cap în timpul procesului – eu nu am jurizat proiectele din secțiunea Tineri de Bine (indiscutabil, toate, fără excepție au fost cel puțin extraordinare), mai degrabă descrieri ale acestora. Sunt sigur că la acest aspect se poate face un upgrade, care nu cere un efort mare, dar cu un impact considerabil – tinerii sunt capabili să se prezinte mult mai bine – la adevăratul lor nivel.
Promovez gândirea critică în toate contextele în care mă aflu și, probabil, din această cauză aș vrea să văd mai multe inițiative în acest sens, dar în ultimele luni observ nevoia unor inițiative care să încurajeze dialogul și dezvoltarea de comunități bazate pe competențe și valori.
Cum ai caracteriza societatea civilă de acum? Și cum o vezi evoluând în următorii 20 de ani?
Cred că generația actuală a societății civile este inovatoare și plină de potențial neexploatat. Peste 20 de ani îmi imaginez ceva cu totul SF, cu siguranță legat de inteligența artificială și dezvoltarea unui stil de viață sustenabil – dar evoluția o văd pe de o parte organică, pe de alta forțată de împrejurări și de evoluțiile tehnologice și digitale.
Secțiunile din competiția GSC dedicate noii generații sunt susținute de ASAP România, partener strategic. Cât de important ți se pare demersul ASAP pentru colectarea separată în unitățile de învățământ?
Efortul ASAP România este mai mult decât lăudabil atât prin susținerea tinerilor, cât și prin încurajarea unui stil de viață sustenabil, aspect mai mult decât necesar la școală. Cred că pe lângă toată activitatea și eforturile lor, ar fi necesar să aruncăm un ochi asupra propunerilor lor (atât petiția, cât și soluțiile practice), care ar trebui să devină o normalitate. Din experiența mea de colectare separată, pot spune că este o activitate care îți ordonează gândirea și acțiunile, și clar te responsabilizează în ceea ce privește consumul. Într-unul din proiectele în care am participat organizatorii au încurajat acest obicei prin gamificare.
***
Festivitatea de premiere a Galei Societății Civile 2022 va avea loc miercuri, 28 septembrie, sa le 19:30, la Ateneul Român din București și va încheia ediția a XX-a a competiției anuale.
Pentru participarea la festivitatea de premiere a Galei Societății Civile din acest an este necesară completarea formularului online care poate fi găsit aici.
De asemenea, festivitatea de premiere va fi transmisă și live pe pagina de Facebook a Galei Societății Civile.
***
ASAP este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute și susținut de Lidl România, care urmărește să educe tânăra generație cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor și construiește alături de unitățile de învățământ din România cea mai extinsă rețea de colectare separată și de reciclare a plasticului.
Gala Societății Civile este un proiect THE INSTITUTE.
Parteneri principali: UniCredit Bank, Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare
Partener Secțiune Dezvoltare economică și socială: Mastercard
Partener Secțiune Proiecte și campanii de voluntariat: KRUK România
Parteneri principali: UniCredit Bank, Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare
Partener Secțiune Dezvoltare economică și socială: Mastercard
Partener Secțiune Proiecte și campanii de voluntariat: KRUK România
Cu sprijinul: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri media: Rock FM, IQads.ro, News.ro, Zile și Nopți, Biz, România Pozitivă, Știri ONG, AGERPRES, RADOR, IQool, Blindspot
Parteneri tradiţionali: Gavrilă&Asociaţii, Netvibes România, MediaTrust România
Pentru mai multe informații despre Gala Societății Civile 2022, vizitați www.galasocietatiicivile.ro.
Parteneri tradiţionali: Gavrilă&Asociaţii, Netvibes România, MediaTrust România
Pentru mai multe informații despre Gala Societății Civile 2022, vizitați www.galasocietatiicivile.ro.