În pregătirea Festivității de Premiere Gala Societății Civile 2023, am stat de vorbă cu o parte dintre Jurații GSC despre societatea civilă și implicarea civică, despre colaborare și dialog și despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.

Vă invităm să citiți în rândurile de mai jos un interviu cu Florin Ghinda, Fondator RomaniaPozitiva.ro.

 

Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?

Jurizarea a fost dificilă pentru că au fost multe proiecte și programe înscrise. Totuși, cred că avem nevoie de timp și resurse pentru a rezolva sau ameliora mulțimea de probleme sociale prezente în România.

Partea bună este că există câteva organizații cu oameni pasionați care depun timp, efort pentru a susține cauzele lor sociale. Există și riscuri majore de oboseală și „burnout” în aceste organizații pentru că, din păcate sunt prea multe probleme și prea puține resurse pentru a gestiona provocările din România.

 

Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?

Există o mulțime de inițiative în educație și în domeniul social, dar probabil că este nevoie de mai multe organizații noi (start-up). Cred că este important să existe programe, soluții și pentru creșterea impactului și a infrastructurii organizațiilor existente.

În ultimii ani a crescut vizibilitatea intervențiilor și în domenii corelate cu sustenabilitatea, natura, planeta.

Cred că viitorul ar putea să fie despre programe cu mai multe dimensiuni – mediu, educație, sănătate, de exemplu. Important pentru a crește impactul acestor programe este “jocul” cu mai mulți parteneri în aceste proiecte și programe, iar asta este o „nucă tare” a culturii noastre, dificultatea colaborării între mai mulți actori, ONGuri, autorități, companii și alte entități care pot aduce valoare adăugată. Dacă învățăm acest joc în mai mulți parteneri de programe și proiecte, poate avem o șansă să fim relevanți și să rezolvăm probleme sociale, educaționale sau de mediu - fără să “ardem” toate resursele și oamenii în drumul către soluții...

 

Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?

Pur și simplu avem nevoie de tranziția de la nepăsare către supărare și apoi avem de lucrat cu tranziția de la problemă către construcția soluțiilor.

La nivel de ecosistem cred că avem nevoie de infrastructură și resurse. Cred că România are nevoie de programe de incubare pentru antrenarea spiritului civic, programe de mentorat, finanțări, pregătire, training, spații comunitare, inspirație și exemple din alte țări, vizibilitate, bani, competiții de proiecte, idei, programe (am spus despre bani?), multă susținere publică și privată. Totul cam de 10x față de unde suntem acum.

Dar am și o veste bună! Momentan cred că avem o mulțime de probleme variate: abandonul școlar, somajul tinerilor, hemoragia creierelor, analfabetismul funcțional, problemele grupurilor dezavantajate, poluarea, segregarea, sănătatea precară, subfinanțarea, problemele sociale și lista poate continua. Cu atitudinea potrivită și cu multă motivație aceste probleme se pot transforma în oportunități de soluționare ori ameliorare.

 

Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?

Avem de lucru cu mentalități și cu neîncredere, dar avem și o mulțime de exemple bune în care oamenii încep să construiască împreună soluții. Este important să nu ne păcălim singuri, căci pentru soluții este nevoie de timp cu trei pași înainte și doi înapoi.

Totuși, cred că ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși este răbdarea combinată cu perseverența. Noi suntem uneori ca niște copilași: vrem lucruri, avem așteptări mari (ceea ce nu este greșit) poate unii și fac ceva pentru a atinge rezultate, dar destul de repede, la primele obstacole suntem tentați să „o lăsăm baltă” și zicem „așa e în România”...

Nu sunt un fan al rețetelor, dar poate că avem nevoie de o atitudine cu un mix de optimism-realist în care să ne propunem obiective ambițioase, dar totuși ajustate la realitate și la resursele de oameni, bani și timp. Și apoi cred că mai avem nevoie de acțiune: constantă, perseverentă, susținută, matură, în așa fel încât să ajustăm din mers proiecte, inițiative împreună cu parteneri, dar fără să abandonăm ușor; și să ne mai și bucurăm de rezultatele intermediare și de exemplele bune din jurul nostru.

De multe ori această muncă este mai degrabă un maraton, nu un sprint.

 

Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de acestă nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?

Vorbim despre tinerii care nu părăsesc România, da? Sincer, nu sunt extrem de optimist cu privire la o bună parte din tinerii români, dar evident că există tineri pasionați de schimbare în bine, de sustenabilitate și planetă, de educație, artă ori sport. Cred că este important ca acești tineri să fie văzuți și ascultați și susținuți.

Nu știu cum o să fie viitorul, dar sper că tineri care sunt conștienți de puterile și nevoile lor și au dorință de implicare să își facă o viața mai bună lor și celor din jur.

 

Florin Ghinda a fost parte din juriul secțiunii Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor, secțiune susținută de Helinick. 

Câștigătorii ediției cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivității de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.

 

***

 

Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România

O campanie: Gavrilă&Asociaţii