În acest context, reprezentanți a două dintre cele mai afectate sectoare economice – sectorul privat și industria HoReCa, prin HORA România – și-au unit forțele pentru a-i ajuta pe cei care luptă în prima linie cu virusul, pe cei din categoriile defavorizate sau pe cei pentru care criza din sănătate a însemnat pierderea temporară a joburilor. Despre solidaritatea în fața pericolului, despre responsabilitate socială, dar și despre gestionarea la distanță a unui proiect amplu, am stat de vorbă cu Ioana Dogaru, consultant marketing, business developer HORA România și coordonator al proiectului „Masa Bunătății”.

În primul rând, cum a apărut ideea proiectului Masa Bunătății și prin ce deosebește de alte proiecte de CSR derulate în această perioadă? 

„Masa Bunătății” este un proiect născut din ideea de a ajuta mai multe categorii de public în același timp, acesta fiind și elementul care diferențiază inițiativa față de alte proiecte de responsabilitate socială care vizează, în general, un anumit public țintă.
 
„Masa Bunătății” a ajutat, pe de o parte, restaurantele membre HORA, care au dorit să participe ca business-uri în sine, precum și pe o parte din angajații lor, care au putut să revină la muncă pentru a pregăti și livra mese calde personalului medical din linia întâi care luptă cu pandemia și oamenilor din anumite categorii sociale afectate în mod special în această perioadă, cum ar fi persoanele fără adăpost. 

Cum este să gestionezi un proiect de mobilizare a oamenilor, dar să păstrezi, în același timp, distanța fizică fața de ei? Care au fost cele mai mari provocări? 

Având în vedere că trăim într-o perioadă în care comunicarea este, în foarte mare măsură, facilitată de tehnologie, cea mai mare provocare în momentul implementării a fost resursa umană limitată și viteza cu care a trebuit să ne mișcăm pentru a da start proiectului, pentru a veni în ajutorul restaurantelor, spitalelor și centrelor de asistență socială. Anumite procese necesită timp și nu pot fi grăbite, iar în acest caz, voința de a face lucrurile să se miște a contat enorm, pentru că am avut alături oameni care au răspuns foarte prompt, dincolo de programul normal de muncă.
 
O altă provocare a fost coordonarea unei echipe „invizibile”; nu am avut ocazia să ne cunoaștem între noi, cei care am făcut posibilă implementarea, dar fiecare a fost o parte esențială pentru succesul proiectului, de la owneri de restaurante, manageri, bucătari, ajutoare, livratori, personalul din spitale și centre de asistență  socială,  profesioniștii din echipele partenerilor, avocați, contabili, oameni de marketing și comunicare, echipe de creație, producție, logistică ș.a. Dacă luăm în considerare cele 16 restaurante, peste 12 beneficiari finali, echipa HORA și partenerii proiectului și colaboratorii lor, cred că putem vorbi despre o echipă virtuală de peste 100 de oameni care au lucrat în armonie, fără să se fi cunoscut anterior și fără să existe relații formale de lucru.
 
Proiectul a fost gândit, în primă etapă, pentru luna mai. Luând în calcul rezultatele de până acum, există posibilitatea ca acesta să se continue și în lunile următoare?

Inițiativa a fost gândită pentru această perioadă dificilă, respectiv starea de urgență și de alertă, perioadă care, cu siguranță, ne dorim să nu se repete. Sigur, inițiativa „Masa Bunătății” poate lua o altă formă și poate continua, în măsura în care identificăm nevoi pe care le putem adresa și avem resursele pentru a le acoperi.
 
Care au fost primii parteneri corporate care s-au alăturat inițiativei și cât de important este suportul lor în acest demers? Aveți așteptări în ceea ce privește extinderea numărului de parteneri corporate?
 
Primul partener care s-a alăturat inițiativei și a avut încredere în ea încă din faza de proiect a fost Philip Morris România, care a mobilizat și comunitatea din jurul brand-ului IQOS. Datorită susținerii lor, au fost livrate peste 30.000 de mese calde celor care aveau atât de multă nevoie de ele. Ulterior, s-a alăturat proiectului și Pepsico România și astfel am putut extinde baza de beneficiari finali și numărul de mese calde pregătite și livrate. Le mulțumim, în numele tuturor celor implicați în proiect, ambelor companii pentru sprijinul oferit.
 
Care sunt criteriile pe baza căruia ați selectat cele 16 restaurante implicate în proiect și cum au primit ei propunerea voastră?

Criteriile de selecție au fost simple: restaurantele partenere trebuiau să fie membri ordinari HORA, să-și dorească să se alăture proiectului si să asigure necesarul de meniuri/zi, pentru o anumită perioadă de timp, respectând condițiile de calitate și de livrare. Ne-am dorit ca beneficiarii finali să se bucure de o masă caldă și bună și, judecând după reacțiile beneficiarilor, cred că ne-am atins obiectivul. 
 
Câți beneficiari are proiectul și care a fost impactul său în cifre la o lună de la începere? Rezultatele au fost peste asteptări?

Unele categorii de beneficiari pot fi cuantificate, altele mai greu, dar pot fi deduse. Inițiativa include 16 restaurante și personalul aferent, 12 spitale și centre sociale din București și alte 3 orașe din țară (Brașov, Drobeta Turnu-Severin și Deva). Peste 30.000 de meniuri au fost pregătite cu drag și livrate cu grijă în numai o lună. Acestea sunt doar câteva cifre. În spatele lor, se ascunde multă dedicare și pasiune de a face lucrurile bine. Nu știu dacă cifrele au fost peste așteptări, dar sunt, cu siguranță, semnificative. Dincolo de cifre, ceea ce contează cu adevărat este că am reușit să-i ajutăm pe cei care aveau nevoie.
 
Știm cu toții cât de puternic a fost afectat sectorul HoReCa de această pandemie. Ușor, ușor, localurile se deschid parțial. Cum vedeți revenirea la noua normalitate a industriei? 

Experiența mea de specialist în marketing ma determină constant să observ și să înțeleg comportamentul consumatorilor. Cred că starea de normalitate nu se uită după doar două luni de izolare, ci dimpotrivă, oamenii vor dori să revină cât mai repede la o viață normală. Sper însă că toți vom învăța ceva din această izolare, vom fi mai responsabili față de ceilalți și vom înțelege că singura modalitate de a ieși dintr-un impas este să lucrăm împreună. Aici mă refer la toți „stakeholderii” societății, începând cu fiecare dintre noi, consumatorii, continuând cu business-urile implicate și până la autorități, care joacă un rol foarte important în modul în care se realizează această întoarcere la noua normalitate și de a căror înțelegere profundă a modelelor de business depinde, în mare măsură, evoluția industriei.
 
Dincolo de acest aspect, este clar că, în urma izolării generate de pandemie, vor apărea sau vor crește în importanță și se vor manifesta anumite obiceiuri de consum care până acum poate erau limitate de o serie de bariere psihologice sau care vor apărea ca schimbare a modului de viață. Acest lucru va avea anumite implicații pentru multe modele de business. De exemplu, plata cu cardul sau comenzile online, munca de acasă, igienizarea frecventă a mâinilor etc.  
 
Cât de important a fost pentru partenerii din proiect faptul că Masa Bunătății este o inițiativă HORA?

HORA este o autoritate reprezentativă a industriei și, cel puțin pentru mine, acest lucru nu este susținut doar de un titlu. Pentru oricine are curiozitatea să afle mai multe, este evident că, pentru a câștiga acest statut, s-a muncit câțiva ani buni la asta, ani în care reprezentanții HORA au depus eforturi în sensul profesionalizării industriei și creării unei comunități reprezentative. Și cred că au reușit, iar acest lucru se pare că a contat și pentru partenerii proiectului. 
 
Care au fost reacțiile publicului? Cum a fost primit acest proiect?

Reacțiile au fost minunate, am primit mulțumiri și am simțit că vin din suflet. Oamenii s-au bucurat și au apreciat eforturile făcute și, în unele cazuri, a fost chiar mai mult decât o bucurie, a fost un motiv de a rămâne acasă, de a contribui la acest efort comun de a ieși cât mai repede din această situație generată de pandemie. Cu această ocazie, sper că am demonstrat, dacă mai era nevoie, că facem bine ceea ce facem, pentru că ne pasă.

Masa Bunătății este un proiect care i-a adus "la aceeași masă" pe toți cei care au vrut să dea o mână de ajutor pentru a face perioada pandemiei o încercare mai puțin grea. Cum arată, în viziunea ta, o comunitate solidară?

O comunitate solidară este cea dispusă să facă eforturi dincolo de interesul personal, să genereze rezultate, fără să aștepte laude. Care învață aceeași limbă din mers. Pentru „Masa Bunătății” s-a creat o astfel de comunitate. Le mulțumesc încă o dată, cu această ocazie, tuturor celor care s-au implicat în acest proiect!