În pregătirea Festivității de Premiere Gala Societătii Civile 2023, am stat de vorbă cu o parte dintre Jurații GSCdespre societatea civilă și implicarea civică, despre colaborare și dialog și despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.

Vă invităm să citiți în rândurile de mai jos un interviu cu Liana Alexandru, Jurnalist. 

 

Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?

E o experiență necesară să poți vedea îndeaproape construcția unui proiect, nevoia de la care a pornit, cum și-au unit oamenii eforturile ca să acopere acea nevoie, cât de eficient le-a fost planul și, în final, cât de durabil. De la an la an, proiectele sunt tot mai bine țintite, ating puncte vulnerabile în zone de nișă fără de care sistemele, ne-am dat seama, nu pot să funcționeze, cu soluții aliniate noilor tehnologii și care schimbă ușor, ușor felul în care ne raportăm la oameni și la problemele din jur. Mi se pare remarcabil cum rezolvarea unei probleme aparent minore poate să aducă schimbări nu doar în felul în care arată un loc, ci și în mentalitatea oamenilor. Pentru mine e onorant să pot înțelege în detaliu construcția unui astfel de proiect și să pot încuraja schimbări pe care astfel de construcții le duc dincolo de propria țintă. 

 

Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?

Probabil că sănătatea este domeniul în care se investesc cele mai multe fonduri prin implicare civică din pricina unor nevoi imediate, mari și vizbile generate de un sistem de stat nefuncțional. Dar locul care ar putea să facă în timp și celelalte sisteme să funcționeze mai bine și în care cred că sunt necesare și mai multe proiecte, și mai multe fonduri, e educația. Cred în proiectele care duc la schimbări normative și care reușesc să atragă fonduri private sau de stat pe termen lung pentru puncte recunoscute ca nevralgice și în zonele cele mai vulnerabile.

 

Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?

Oamenii sunt dispuși să se implice când cauza are o relevanță personală și când ei se simt eficienți, adică rezultatul implicării lor e maxim cu un tip de efort minim. Pentru ca implicarea să presupună un efort mai mare, oamenii trebuie să aibă un beneficiu concret, chiar dacă el e afectiv sau material, individual sau colectiv. Dar, indiferent cum e acest tip de efort, la final, cel care se implică trebuie să aibă sentimentul că a făcut bine și binele acela nu e în zadar.

 

Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?

Ingredientul principal în îmbunătățirea acestei colaborări e încurajarea implicării oamenilor dintr-o anume zonă în acele zone de care depind rezultatele proiectelor. A celor de la stat și privat, în zona civică și a celor din zona civică, în zone de stat și private. Un om din societatea civilă care a fost o vreme consilier, secretar de stat sau ministru înțelege altfel cum trebuie alcătuit un proiect pentru a fi fezabil, tot la fel cum o autoritate care e și parte a unui proiect, nu doar semnatară, își dă altfel interesul în îndeplinirea lui. Orice parte devine relevantă într-un proiect e dispusă la alt tip de efort pentru obținerea unui rezultat concret.

 

Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de acestă nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?

Voluntariatul trebuie cultivat din școală. A-i forma pe tineri în spiritul unei culturi a binelui comunitar care se resimte individual e forma cea mai sănătoasă de creștere într-o societate.

 

Liana Alexandru a fost parte din juriul secțiunii Dezvoltare economică și socială, secțiune susținută de Mastercard. 

Câștigătorii ediției cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivității de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.

 

***

 

Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România

O campanie: Gavrilă&Asociaţii