Luminita Tanasie despre "EARTH HOUR", editia a doua – 29 martie, 8 pm

Peste 1.000 de romani si cateva zeci de organizatii romanesti s-au inscris deja pe pagina de internet a proiectului www.earthhour.org si au anuntat astfel ca vor participa intr-un mod foarte simplu: vor stinge luminile timp de o ora in ziua de 29 martie, la 8 pm. Luminita Tanasie spune ca fiecare gest conteaza si romanii incep sa reactioneze si pentru problemele de mediu daca cineva le arata cum si ii implica. In plus, cu ajutorul noilor tehnologii in domeniul industrial si al producerii de energie, Romania poate sa-si conserve biodiversitatea pe care o mai are in prezent.

"<Earth Hour> atrage atentia asupra lucrurilor simple pe care le putem face in fiecare zi pentru reducerea incalzirii globale", Luminita Tanasie - Director, WWF Programul Dunare Carpati Romania, membru in juriul Galei Societatii Civile 2008 la Categoria D.

1. Prin specificul muncii pe care o faceti, veniti in contact cu oameni din diverse domenii de activitate, care au obiective si interese diferite. Din aceasta experienta, cat de repede intra romanii in joc cand miza este rezolvarea unei probleme de mediu?

Cred ca oamenii reactioneaza cel mai repede la problemele care ii afecteaza direct. Astfel, poluarea accidentala a sursei de apa a unui oras va interesa si mobiliza mai mult decat schimbarile climatice de exemplu, care sunt vazute ca un pericol pe termen lung si de care ne aducem aminte numai cand le simtim efectele prin intermediul inundatiilor sau al secetei. Si asta e valabil peste tot, nu numai in Romania.

Pe de alta parte oamenii reactioneaza la problemele pe care le cunosc, de care au aflat si a caror importanta le-a fost explicata si le-a devenit evidenta. Petitia din campania WWF de anul trecut “Salvati Parcurile Nationale din Romania!” a adunat peste 11.000 de semnatari. Si, de atunci, primim saptamanal mesaje si telefoane de la romani care ne cer ajutorul sau ne semnaleaza probleme de mediu din diverse zone ale tarii, sau care vor sa se implice in alte campanii. Pentru noi acest raspuns a fost incurajator.  Dar numarul e totusi mic, daca il raportam la populatia Romaniei. Iar de la autoritatile carora le-am cerut un mesaj pozitiv pentru protectia ariilor naturale nu am primit nici un raspuns.

De ce reactioneaza americanii la problemele de mediu? Pentru ca, pentru ei, parcurile nationale sunt niste sanctuare protejate de la sfarsitul secolului 19, chiar de la nivelul presedintelui lor de atunci, F.D. Roosevelt. Mai avem mult pana acolo. In Romania, mediul a fost un bun comun, al tuturor si al nimanui, ca toate celelalte, in timpul comunismului. Recuperam greu. Si trebuie inca sa mai muncim pentru a explica, pentru a face publice problemele si felul cum se pot implica oamenii, chiar prin mici gesturi din viata lor de zi cu zi.

2. In 2007, WWF si autoritatile locale din Sydney au lansat proiectul "Earth Hour". In 2008, "Earth Hour" va fi marcata in ziua de 29 martie: la 8 pm, mai multe orase din lume (deja 11) vor stinge luminile, ca sa atraga atentia asupra problemei incalzirii globale. Care ar fi un scenariu fericit pentru acea zi in Romania si care ar fi "worst case scenario?”

"Earth Hour" este o campanie lansata de WWF pentru a atrage atentia asupra principalei probleme de mediu la nivel global, schimbarile climatice. WWF-Australia impreuna cu Fairfax Media si Leo Burnett au lansat prima initiativa "Earth Hour" in 2007, cu scopul de a reduce cu 5% emisiile de gaze cu efect de sera in Sydney. Pe 29 martie la ora 8 pm, 2 milioane de locuitori  din Sydeny au stins lumile din casele lor pentru o ora. De asemenea 2.100 de companii au participat, stingand luminile in sediile lor si incurajandu-si angajatii sa ia parte la aceasta initiativa. Reducand cantitatea de energie consumata, se reduce automat si cantitatea de energie produsa in centralele electrice pe carbuni – care emit gaze cu efect de sera. In Sydney s-a reusit reducerea acestor emisii cu 10,2% pe 29 martie 2007.

Succesul evenimentului in Australia a incurajat WWF sa organizeze in 2008 "Earth Hour" in 20 de orase de pe glob, printre care Toronto, Chicago, Copenhaga, Melbourne, Tel Aviv. In acelasi timp, prin intermediul site-ului http://www.earthhour.org/, oricine se poate inregistra pentru a lua parte la campanie, stingand luminile pentru o ora pe 29 martie la ora 8 pm si reducand cantitatea de energie consumata zilnic. Pentru ca, de fapt, acesta e obiectivul cu bataie lunga al "Earth Hour": sa atraga atentia asupra lucrurilor simple pe care le putem face zilnic pentru a reduce consumul de energie ce contribuie la schimbarile climatice.

Din cei 150.000 de participanti individuali care s-au inscris deja on-line la Earth Hour, 1.090 sunt romani. Cred ca este un inceput, mai ales ca nu avem in Romania si nici in Europa de Est un oras care sa participe in campania oficiala. Poate ca pentru unii dintre noi este inca devreme pentru astfel de actiuni care vizeaza "economisirea", dupa ce am stat zilnic ore bune in intuneric in anii ‘80. Si e firesc sa existe voci care sa spuna ca in tarile cele mai dezvoltate, acolo trebuie redus consumul in primul rand. Dar si in Romania se ard etapele in ceea ce priveste dezvoltarea economica si standarul de viata in mediul urban. Schimbarile climatice sunt o realitate. Cred ca ne amintim cu totii inundatiile din bazinul Dunarii din 2006 sau seceta de anul trecut.

Ceea ce trebuie sa invatam este ca fiecare gest conteaza si acesta nu ne saraceste neaparat viata. Daca stingem lumina cand iesim dintr-o camera (chiar daca planuim sa ne intoarcem acolo in cinci minute) daca scoatem din priza televizorul, radioul si computerul atunci cand nu le folosim (in loc sa le lasam in "stand-by"), daca folosim becuri mai eficiente energetic – toate aceste lucruri conteaza si aduc o mica contributie la reducere incalzirii globale. Acesta este mesajul Earth Hour.

3. Organizatia pe care o reprezentati - World Wide Fund for Nature - are o pagina de internet si in limba romana, care vorbeste detaliat despre proiectele din Romania. Pe scurt, care sunt in prezent actiunile voastre principale?

Filiala romaneasca a WWF face parte din Programul Dunare Carpati si a fost creata in 2006. Prin proiecte locale, prin actiuni de lobby si prin campanii de comunicare lucram pe trei mari directii: popularizarea si punerea in practica a elementelor de legislatie europeana pentru conservarea naturii (cum este reteau ecologica europeana de arii naturale protejate Natura2000); refacerea si/sau administrarea responsabila a resurselor naturale din Romania (cum ar fi dezvoltarea unui plan de management integrat pentru ocoalele silvice sau reconectarea vechilor brate laterale si zone umede ale Dunarii la fluviu); dezvoltarea si incurajarea activitatilor care mentin natura aducand in acelasi timp beneficii oamenilor (cum este sprijinul acordat initiativelor de turism bazat pe natura sau crearea unui ferme pilot de crestere a vacilor in regim natural).
In acelasi timp, incercam impreuna cu alti parteneri din organizatiile non-guvernamentale, din autoritatile locale si din mediul corporatist sa atragem atentia asupra problemelor de mediu si asupra modurilor de actiune pentru minimizarea sau eliminarea lor.

4. Cum va gasiti resursele pe care le folositi? Folositi voluntari in proiectele WWF in Romania? Daca da, cum ii gasiti si cum lucrati cu ei?

Cum suntem o organizatie inca tanara in Romania, resursele noastre vin inca foarte mult din reteaua WWF, de la fundatii internationale si din programele de finantare ale Uniunii Europene. In ultimul an am inceput sa lucram pentru a atrage companii din Romania interesate sa sprijine proiecte de mediu si am desfasurat si prima campanie pentru redirectionarea a 2% din impozitul pe venit catre proiectele WWF.

Nu avem inca un program structurat de voluntariat, dar am lucrat cu voluntari in campania pentru parcurile nationale si o vom face si in actiunile din aceasta vara. Am fost foarte bucurosi sa primim oferte de sprijin voluntar, in urma prezentarilor pe care le-am facut in universitati din Bucuresti si Brasov. Au fost iubitori de natura care au raspandit mesajul campaniei noastre la cabanele din Bucegi sau care ne-au afisat bannerele pe site-urile lor. Dum cum spuneam mai devreme, fiecare gest conteaza si romanii incep sa reactioneze daca cineva le arata cum si ii implica.

5. La editiile anterioare ale competitiei Gala Societatii Civile am avut un numar mult mai mic de proiecte inscrise la sectiunea "Protectia mediului" in comparatie cu cele inscrise la alte sectiuni ("Arta si cultura", "Apararea drepturilor individuale/colective" sau "Servicii sociale pentru categorii defavorizate"). Din punctul dumneavoastra de vedere, ce credeti ca determina aceasta stare de fapt? 

Cunosc organizatii care desfasoara proiecte deosebite in domeniul protectiei mediului peste tot in tara. Unele dintre ele actioneaza de ceva timp si au reusit deja sa determine anumite schimbari in comunitatile respective. Totusi, resursele lor umane si financiare sunt mai mici decat ale altor organizatii din sfera sociala.

In acelasi timp, cred ca putine dintre ele acorda importanta comunicarii proiectelor si rezultatelor lor la nivel national, dincolo de sfera lor de actiune. Multi dintre oamenii din aceste organizatii sunt entuziasti pasionati de natura, care sunt mai fericiti daca Lacul Sf. Ana este mai curat, daca au reusit sa declare o noua arie naturala protejata in judetul lor sau sa convinga autoritatile sa decida ca noua sosea sa ocoleasca o rezervatie. Desi aceste lucruri au fost foarte greu de obtinut, rareori mesajul lor ajunge cunoscut sau mediatizat.
Cred ca acest lucru se va schimba incet in viitor.

6. Cum poate Romania sa transforme in avantaj faptul ca inca nu face parte parte din grupul tarilor total dezvoltate si industrializate?

Cat timp protectia mediului va fi vazuta ca un inamic al dezvoltarii, ca o piedica in calea autostrazilor sau ca o "prostie" care zboara printre centralele eoliene, Romania nu va putea capitaliza "avantajul natural" pe care il are.

Romania este singura tara cu 5 regiuni biogeografice din Uniunea Europeana, adica, in limbaj simplu, are cea mai diversa si mai bogata natura. Romania poate invata din experinta altor tari din UE, facand pasaje si zone speciale pe autostrazi si sosele, pentru ca animalele salbatice sa se mai poata misca in mediul lor de viata; pastrand arhitectura traditionala in zonele unde peisajul natural si cel construit traditional aduc bogatie zonei; folosind noile tehnologii in domeniul industrial si al producerii de energie, care nu existau in perioada de mare expansiune economica a Europei de Vest. Acestea sunt doar cateva exemple.

Vad doua instrumente pe care Romania le-ar putea folosi in avantajul sau: turismul bazat de natura si tehnologia. Ambele necesita si gandire pe termen lung si integrarea mai multor factori decat a profitului imediat. Daca nu, vorba unui american care se uita la un sir de case de beton pe Canalul Sulina – "mai sunt si alte delte pe lume; oamenii vor avea unde sa se duca daca voi o distrugeti pe asta".