GSC și Ashoka România au lansat seria Monitorizare de Impact, un demers prin care ne-am propus să urmărim evoluția proiectelor înscrise în categoria A a competiției din 2022 – proiecte care au avut șansa să obțină, pe lângă Premiile I, II, III și Premiul pentru Impact Social.
Continuăm seria alături de Luiza Zamora – Asociația 37, care ne-a povestit pe larg despre proiectul Deltă curată. Comunitate responsabilă.
1. Cum a apărut ideea/nevoia proiectului pe care l-ați înscris la GSC?
Ideea proiectului a apărut de la o situație concretă, gunoaiele lăsate în urmă pe malurile canalelor din jurul satului Dunavățul de Jos din Delta Dunării. Iarna e un bun turnesol pentru ce rămâne din sezonul turistic și mai ales cel de pescuit practicat informal pe malurile canalelor și brațelor Dunării. Descoperind în jurul satului și mai ales de-a lungul canalului Dunavăț insule de gunoaie, unele strânse în saci și lăsate în anumite puncte, altele împrăștiate în zonele în care se poate sta la pescuit am decis împreună cu un mic grup de localnici să facem ceva. Am început să studiem legislația, să identificăm autoritățile care au în grijă și jurisdicție pe acest teritoriu, să ne gândim cum putem noi ca cetățeni acționa în interesul acestui extraordinar de biodivers teritoriu. Cele două direcții care au reieșit din discuțiile noastre au fost cel al unei serii de intervenții directe prin campanii de igienizare atât în jurul satului, pe plaja sălbatică de la Perișor și pe malul canalului care leagă satul de brațul Sf. Gheorghe, a doua de educație în cadrul școlii gimnaziale din comuna de care ține satul și conștientizare în rândul sătenilor și turiștilor pe care îi întâlneam pe malul apei.
2. Care este cel mai important lucru pe care l-ați învățat odată cu implementarea proiectului înscris la GSC?
Am învățat cât de mare este diferența dintre felul în care cei din afara deltei și localnicii percep importanța grijii față de natură și cât de multă energie sunt dispuși să pună pentru ceva ce avem în comun, delta. Știam și am validat prin proiect faptul că lucrul împreună (organizații + comunitate + autorități) este mult mai valoros, chiar dacă este anevoios, pe termen lung fiind singurul care ar putea duce la o schimbare sustenabilă.
3. Ce înseamnă pentru organizația voastră impactul și cum îl măsurați în proiectele voastre?
În proiectele editoriale, culturale, artistice și de mediu ale Asociației 37 am explorat mai întotdeauna subiecte de nișă. Efortul major a fost pus în designul de proiect, în modalități mai puțin clasice de abordare și în lucrul colaborativ, aducând împreună persoane cu expertize diferite. Fiecare proiect, în funcție de natura lui, a vizat un anumit tip de impact prin rezultatele lui. Cantitativ l-am măsurat prin indicatorii pe care ni i-am propus, însă am pus de fiecare accent mai ales pe impactul calitativ al proiectelor pe care l-am măsurat mai degrabă prin interviuri cu beneficiarii direcți și indirecți. Iar între cele două tipuri de măsurători suntem convinși că există un registru pe care nu-l putem accesa imediat sau cu instrumente și indicatori, acel mix de înrâuriri ce depășesc uneori intenția noastră.
4. Ce ați observat că s-a schimbat în comunitate odată cu acest proiect?
Am observat că în anul următor proiectului au început să existe din partea autorităților mai multe inițiative de a igieniza porțiuni ale deltei, însă prea puține față de nevoia reală din teren. S-a schimbat accesul copiilor din Școala Gimnazială Murighiol la informații concrete despre impactul nostru asupra mediului și asupra deltei, în particular, prin biblioteca de mediu creată pe holul școlii, dar și prin fondul de carte donat bibliotecii școlii, precum și prin formarea cadrelor didactice.
5. Ce ați face diferit acum, când proiectul s-a terminat?
Dacă ne-ar fi permis capacitatea organizației am fi adăugat proiectului o și mai accentuată componentă de advocacy pe lângă instituțiile care acționează pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării și în comunitățile locale de la marginea ei, acolo unde turiștii ajung cel mai ușor cu mașina. Presiunea constantă asupra instituțiilor, parteneriatul cu ele, lucrul alături de ele și de cetățeni credem că este calea optimă de a ajunge la un rezultat solid, pe termen mediu și lung, protejarea cu adevărat a biodiversității deltei, turism responsabil și comunități responsabile.
Monitorizarea de Impact va avea patru etape și va ajunge la final în luna octombrie 2023. Pentru a urmări evoluția proiectelor participante, rămâneți cu ochii pe website-ul GSC, dar și pe canalele de Facebook și Instagram.
***
Ashoka este cea mai mare organizație globală de promovare și sustinere a antreprenoriatului social și a inovației sociale, prezentă începând din 2017 și în România unde își propune să contribuie la crearea unei societății în care fiecare persoană este un creator de schimbare, capabil să ia acțiune în mod creativ pentru a rezolva probleme sociale și a genera schimbări sistemice.
Gala Societății Civile este un proiect THE INSTITUTE, care promovează și premiază an de an activitatea sectorului asociativ din România.
Continuăm seria alături de Luiza Zamora – Asociația 37, care ne-a povestit pe larg despre proiectul Deltă curată. Comunitate responsabilă.
1. Cum a apărut ideea/nevoia proiectului pe care l-ați înscris la GSC?
Ideea proiectului a apărut de la o situație concretă, gunoaiele lăsate în urmă pe malurile canalelor din jurul satului Dunavățul de Jos din Delta Dunării. Iarna e un bun turnesol pentru ce rămâne din sezonul turistic și mai ales cel de pescuit practicat informal pe malurile canalelor și brațelor Dunării. Descoperind în jurul satului și mai ales de-a lungul canalului Dunavăț insule de gunoaie, unele strânse în saci și lăsate în anumite puncte, altele împrăștiate în zonele în care se poate sta la pescuit am decis împreună cu un mic grup de localnici să facem ceva. Am început să studiem legislația, să identificăm autoritățile care au în grijă și jurisdicție pe acest teritoriu, să ne gândim cum putem noi ca cetățeni acționa în interesul acestui extraordinar de biodivers teritoriu. Cele două direcții care au reieșit din discuțiile noastre au fost cel al unei serii de intervenții directe prin campanii de igienizare atât în jurul satului, pe plaja sălbatică de la Perișor și pe malul canalului care leagă satul de brațul Sf. Gheorghe, a doua de educație în cadrul școlii gimnaziale din comuna de care ține satul și conștientizare în rândul sătenilor și turiștilor pe care îi întâlneam pe malul apei.
2. Care este cel mai important lucru pe care l-ați învățat odată cu implementarea proiectului înscris la GSC?
Am învățat cât de mare este diferența dintre felul în care cei din afara deltei și localnicii percep importanța grijii față de natură și cât de multă energie sunt dispuși să pună pentru ceva ce avem în comun, delta. Știam și am validat prin proiect faptul că lucrul împreună (organizații + comunitate + autorități) este mult mai valoros, chiar dacă este anevoios, pe termen lung fiind singurul care ar putea duce la o schimbare sustenabilă.
3. Ce înseamnă pentru organizația voastră impactul și cum îl măsurați în proiectele voastre?
În proiectele editoriale, culturale, artistice și de mediu ale Asociației 37 am explorat mai întotdeauna subiecte de nișă. Efortul major a fost pus în designul de proiect, în modalități mai puțin clasice de abordare și în lucrul colaborativ, aducând împreună persoane cu expertize diferite. Fiecare proiect, în funcție de natura lui, a vizat un anumit tip de impact prin rezultatele lui. Cantitativ l-am măsurat prin indicatorii pe care ni i-am propus, însă am pus de fiecare accent mai ales pe impactul calitativ al proiectelor pe care l-am măsurat mai degrabă prin interviuri cu beneficiarii direcți și indirecți. Iar între cele două tipuri de măsurători suntem convinși că există un registru pe care nu-l putem accesa imediat sau cu instrumente și indicatori, acel mix de înrâuriri ce depășesc uneori intenția noastră.
4. Ce ați observat că s-a schimbat în comunitate odată cu acest proiect?
Am observat că în anul următor proiectului au început să existe din partea autorităților mai multe inițiative de a igieniza porțiuni ale deltei, însă prea puține față de nevoia reală din teren. S-a schimbat accesul copiilor din Școala Gimnazială Murighiol la informații concrete despre impactul nostru asupra mediului și asupra deltei, în particular, prin biblioteca de mediu creată pe holul școlii, dar și prin fondul de carte donat bibliotecii școlii, precum și prin formarea cadrelor didactice.
5. Ce ați face diferit acum, când proiectul s-a terminat?
Dacă ne-ar fi permis capacitatea organizației am fi adăugat proiectului o și mai accentuată componentă de advocacy pe lângă instituțiile care acționează pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării și în comunitățile locale de la marginea ei, acolo unde turiștii ajung cel mai ușor cu mașina. Presiunea constantă asupra instituțiilor, parteneriatul cu ele, lucrul alături de ele și de cetățeni credem că este calea optimă de a ajunge la un rezultat solid, pe termen mediu și lung, protejarea cu adevărat a biodiversității deltei, turism responsabil și comunități responsabile.
Monitorizarea de Impact va avea patru etape și va ajunge la final în luna octombrie 2023. Pentru a urmări evoluția proiectelor participante, rămâneți cu ochii pe website-ul GSC, dar și pe canalele de Facebook și Instagram.
***
Ashoka este cea mai mare organizație globală de promovare și sustinere a antreprenoriatului social și a inovației sociale, prezentă începând din 2017 și în România unde își propune să contribuie la crearea unei societății în care fiecare persoană este un creator de schimbare, capabil să ia acțiune în mod creativ pentru a rezolva probleme sociale și a genera schimbări sistemice.
Gala Societății Civile este un proiect THE INSTITUTE, care promovează și premiază an de an activitatea sectorului asociativ din România.