Persoanele cu dizabilitati risca sa ramana fara locuri de munca

Comisia de munca si protectie sociala din Camera Deputatilor a organizat in 20 septembrie 2017, o intalnire cu reprezentantii ONG-urilor persoanelor cu dizabilitati, pentru a discuta cu privire la nemultumirile acestora in legatura cu OUG 60/2017, care a intrat in vigoare la data de 1 septembrie a.c. Intalnirea s-a referit exclusiv la nemultumirea legata de modificarile in functionarea unitatilor protejate autorizate (UPA), odata cu disparitia unei piete special destinata acestor structuri sau scoaterea lor inafara cadrului legal prin modificarea articolului 81 din Legea 448/2006 si, ca urmare, iminenta pierdere a locurilor de munca de catre persoanele cu dizabilitati angajate in UPA.

 

Sedinta a fost condusa de dl Mihaita Gaina, vicepresedintele Comisiei de Munca si Protectie Sociala, in total participand 10 deputati, majoritatea din partidele care asigura guvernarea actuala.

 

ONG-istii au mentionat ca Legea 448/2006, care este modificata prin OUG 60/2017, trebuia sa fie amendata de multi ani, de cand reprezentantii diverselor UPA solicita Ministerului Muncii acest lucru. Acestia au atentionat ca din pacate, dupa 10 ani in care Statul roman nu si-a exercitat functia de control si coercitie in mod corespunzator, este nedrept sa se demoleze intreg sistemul de unitati protejate, fiind mai logic sa se impuna criterii care sa permita functionarea in continuare doar a celor care lucreaza cu persoane cu dizabilitati in mod real.

 

„Intentia de dinamizare a procesului de integrare in munca a persoanelor cu dizabilitati trebuie sa aiba in vedere ca exista doua categorii de persoane cu dizabilitati- angajabile si greu angajabile, si cele din urma nu pot lucra decat in mediu de lucru protejat, asa cum este creat doar in unitatile protejate. Lipsa distinctiei intre loc de munca obisnuit si loc de munca protejat va avea efect negativ asupra persoanelor cu dizabilitati greu angajabile care sunt acum angajati UPA” – au sustinut reperezentantii FONSS.

 

Pentru a putea lucra, persoanele greu angajabile au nevoie de servicii de adaptare la  locul de munca, accesibilizarea spatiului de lucru, program de lucru adaptat, servicii de consiliere in vederea remanentei la locul de munca precum si gestionarea conflictelor, descompunerea procesului tehnologic, pe etape astfel incat fiecare sa presteze activitatea pentru care are cele mai multe abilitati si formare continua. Toate aceste conditii presupun cheltuieli si un corp de specialisti care e greu de crezut ca ar exista in institutii publice si firme private.

 

Intentia de crestere a responsabilitatii angajatorilor publici si privati prin incadrarea de persoane cu dizabilitati, nu trebuie sa presupuna lipsa unor masuri tranzitorii care sa permita pregatirea angajarii pe piata libera a muncii a celor dintre ei care pot lucra in mediul clasic de lucru. Vorbim de asemenea de estimari bugetare, locuri de munca vacante si accesibilitati la locul de munca, inexistente acum in sistemul public si costisitoate pentru sistemul privat.

 

 

Un alt efect negativ al OUG 60/2017 este si acela ca nu se impune nici un criteriu legat de norma de munca/numarul de angajati, ceea ce va duce fie la angajarea in munca a persoanelor cu handicap usor, astfel incat sa fie integrate in munca fara efort major, fie eludarea legii prin „inchirierea certificatului de handicap”. Mai exact, deja au aparut solicitari de angajare a unei persoane cu dizabilitati, indiferent de grad, dar pe un program minim (1-2 ore) astfel incat anagajatorul sa poata prezenta dovada angajarii si sa scape de taxa. Omisiunea aceasta in OUG a aparut desi Ministerul Muncii si Justitiei Sociale a precizat in comunicatul din 8 august 2017 ca un motiv al aparitiei OUG 60/2017 este ca „majoritatea persoanelor cu dizabilitati au o norma de lucru de 5 ore pe saptamana (din 40 posibile), adica o ora pe zi. Implicit, salariul este aferent numarului de ore lucrate, de unde rezulta ca societatile i-au angajat doar pentru a deveni UPA si a avea un regim preferential.” Daca in comunicat se spunea ca ministerul a sesizat ca se profita in unele situatii de persoane cu dizabilitati, in fapt OUG permite in continuare astfel de practici. Propunerea ONG-urilor care doresc in mod real integrarea in munca a persoanelor cu dizabilitati este ca norma de munca a acestor persoane sa reprezinte minimum 30% din totalul normei de munca a salariatilor entitatii respective.

 

ONG-istii au explicat de asemenea, ca exprimarile publice cu privire la OUG 60/2017 au situat persoanele cu dizabilitati in fata alegerii: salariul in UPA sau indemnizatia, adica asistat sau angajat? Practic, facandu-se corelatia intre marirea indemnizatiilor pentru persoane cu dizabilitati  si adunarea de bani mai multi din taxa pe handicap, renuntarea la optiunea pe care angajatorul cu peste 50 de angajati o are, de a face comenzi la UPA este o aberatie. Cele doua nu trebuie sa fie corelate. Angajatorul este taxat pentru ca nu a subscris obligatiei de integrare in munca a persoanei cu dizabilitati, nu pentru a putea fi sprijinite persoanele cu dizabilitati in general.

 

De altfel, votarea OUG 60/2017 in actuala forma insemna sa se aleaga intre investitia pe termen lung in dezvoltare si independenta persoanelor cu dizabilitati sau dependenta de asistenta a acestora, balanta fiind inclinata in favoarea dependentei si cresterii poverii sociale.

 

De asemenea, votarea OUG 60/2017 va duce cel mai probabil la sanctionarea Statului roman pentru nerespectarea obligatiilor de sustenabilitate a proiectelor finantate din fonduri europene, stiut fiind faptul ca peste 200 de UPA sunt infiintate si dezvoltate cu astfel de fonduri.

 

Reprezentantii persoanelor cu dizabilitati din UPA au facut apel la ratiune solicitand ca incapacitatea controlului sa nu fie acoperita cu desfiintarea unui sector, pentru a nu fi afectati cei cu dizabilitati care au facut eforturi uriase sa treaca de la statutul de asistat la cel de angajat sau chiar antreprenor.

 

Cu un calculator coordonam vanzarile si distributia de produse
„De 10 ani de zile exista unitatea noastra protejata, in care lucreaza patru persoane cu handicap grav, toate in scaun cu rotile, toate cu insotitor personal. Nu toti putem face productie si servicii. Multi ne putem folosi insa de calculator si sa coordonam vanzari si distributie de produse, tocmai de aceea, noi suntem cei care am solicitat modificarea Legii 448/2006 in sensul permiterii acestei activitati, facuta prin munca personelor cu dizabilitati. Din pacate, insasi Agentia Nationala de Protectia Persoanelor cu Dizabilitati (ANPD) nu a vrut sa fie foarte stricta in autorizare si sa impuna reguli mai clare in acesta privinta. Am subliniat mereu ca la o minima verificare s-ar fi constatat cine lucreaza corect si cine nu. Nu s-a facut si s-a preferat desfiintarea UPA. Acum odata cu aparitia OUG 60/2017 UPA-SRL nu au de suferit, iar unitatile care sunt sectii ale ONG-urilor sau firmelor nu se mai regasesc in textul de lege. Am intrebat la MMJS si la ANPD si nu mi se raspunde. Ce vor face si cum vor functiona in continuare aceste unitati protejate? Eu sunt persoana care nu a putut urca la discutia de la minister. Unde as putea lucra daca nu in UPA?” – Marian Minculescu, UPA Invingatorul Bucuresti.

 

„Avem 200 de membri si suntem infiintati din 1991. Am deschis unitate protejata in 2009, pentru a da de lucru acestor persoane. Avem un atelier care confectioneaza si repara echipamente pentru persoane cu dizabilitati si le dam gratuit cui are nevoie. Avem si serviciu de vanzari pentru ca e o munca pe care o putem face. Toti cei care lucreaza la noi, au program de 8 ore. Dorim ca ANPD sa faca reautorizarea odata cu verificarea, astfel incat sa ii scoata din sistem pe cei care nu lucreaza corect. Am coleg cu tumora, care s-a adaptat la conditiile de lucru din UPA. S-a casatorit cu o alta persoane din unitatea noastra. Din octombrie raman amandoi fara loc de munca. Ce fac? Am umblat pe la angajatori si ne cer numai persoane cu handicap usor. Nu avem asa ceva. Va rugam sa nu permiteti ca oamenii acestia sa ramana fara loc de munca. Ei vor sa munceasca.”- Lanivia Tolos, ASCHFR Arges.

 

„Suntem infiintati din 1947, pentru persoane cu dizabilitati. Acum cu OUG din august, a fost un soc. Avem o sectie de brutarie, avem legatorie de carti- facem asadar productie si servicii. Va rog foarte mult sa aveti in vedere sa ii lasati pe cei care fac productie si servicii sa lucreze. Va spun sincer, nu ne putem descurca altfel. Productivitatea acestor oameni este scazuta. La noi pentru a se face o cutie, un om sanatos tine cartonul si cel cu dizabilitate apasa pedala sa-l taie. Eu cred ca fiecare trebuie sa justifice ce a facut, ce face, si eu nu pot sa plec de aici fara un raspuns pozitiv, ca sustineti sa ramana achizitia de produse si serviciile ca optiune pentru angajatorii care nu au angajati cu dizabilitati, conform legii 448/2006”- Teodora Petrescu, Munca Invalizilor Iasi

 

„Fac servicii de curatenie, deci oamenii mei, unii cu dizabilitati, lucreaza efectiv. De asemenea am productie de mobilier. Baietii mei lucreaza din greu. Ei au inteles ca ii dau afara. M-au intrebat: domnule de ce ne dai afara? Ei nu inteleg ce se intampla…Unii sunt surdomuti, altii au HIV, dar nu vor sa stea acasa si sa primeasca indemnizatie. Vor sa lucreze corect, cinstit. Au intrebat: eu ce am facut, ca am fost corect, ce am facut? Am lasat ochii in jos si nu am putut sa le raspund la intrebare. Ce fac acum cu acesti oameni? Ministerul spune ca unii au facut afaceri in UPA. Dar daca tata a fost hot, ma spanzurati si pe mine? Eu, daca sunt corect, de ce sa am de suferit? Noi ce facem acum? Noi solicitam sa nu distrugeti locurile de munca deja existente.”-Sorin Alexianu, Clever Protect Piatra Neamt.

 

„In cadrul federatiei noastre, infiintata in 1994, functioneaza 6 UPA. Majoritatea produc si vand produsele proprii, unele produse facute manual, de catre persoane cu dizabilitati greu angajabile. Ce facem cu acesti oameni. Ne inchidem portile, oamenii raman someri. Cine ii anagajeaza? In loc ca OUG sa dinamizeze integrarea persoanelor cu dizabilitati, le face dependente de ajutoare de la Stat si familie, si nu face decat sa mareasca numarul persoanelor cu dizabilitati care sa primeasca pomana de la Stat. Am transmis tuturor propunerile noastre. Va rog sa tineti cont ca noi stim ce inseamna transportul la locul de munca, ce inseamna sa lucreze undeva un astfel de om.”-Francisc Simon, ONPHR.

„Institutiile publice nu sunt accesibilizate pentru a permite angajarea acestor persoane cu dizabilitati. OUG 60 nu ar fi trebuit sa intre in vigoare pana nu se creau conditii, pana cand institutiile publice nu respectau ele insele legile. Nu au semnalistica, accesibilitati, toalete pentru persoane cu dizabilitati. OUG 60 face referire si la cresterea indemnizatiilor. Daca acesti oameni nu vor lucra vor trebui sa se descurce din iulie cu 16 lei pe zi. Nu cred ca este rezonabil.” – Cosmin Jurcan, Fundatia Licinium.

 

„Zi de zi muncim si am observat ca intreprinzatorii nu mai considera persoanele cu care lucreaza persoane cu dizabilitati ci parteneri de afaceri. Asta e adevarata integrare facuta prin UPA. Noi am eliminat discriminarea persoanelor cu dizabilitati si acum cu Ordonanta, se elimina tot ce s-a creat in aceste unitati protejate. Deja angajatorii ne-au spus: ce sa fac cu oamenii de la voi? Trebuie sa opriti efectul ordonantei pana gasiti solutii pentru cei cu dizabilitati. ”- Benone Dragomir, Asociatia Sf Stefan Barlad.

 

„Acesta legislatie legata de UPA a adus in Romania conceptul de munca protejata. OUG 60/2017 il distruge. Am dori ca toate persoanele cu dizabilitati sa lucreze pe piata libera a muncii, dar trebuie sa intelegem ca vor exista intotdeauna oameni care nu vor putea sa lucreze intr-un loc de munca neprotejat. Vrem sa scapam de frauda, dar ne aflam aici in Romania din cauza lipsei de control, nu pentru ca noi am incalcat legea. Mesajul nostru este sa sustineti nevoia de masuri tranzitorii, pana ce se pregateste piata si persoana cu dizabilitati, care poate lucra in mediul normal. Propunerile noastre vizeaza pastrarea conceptului de munca protejata. Nu distrugeti asta pentru ca veti distruge viata unui numar important de persoane cu dizabilitati, care niciodata nu vor putea patrunde pe piata normala a muncii si familiile lor. Le creati dependenta de indemnizatii si de un sistem de ajutorare pasiv, in locul unei protectii sociale active care ii ajuta sa aiba sanse egale in comunitate. Va stam la dispozitie in orice moment sa discutam cu creionul in mana amendamentele, iar ceea ce va propunem noi in documente este economic vorbind chiar mai profitabil pentru stat decat ce propune OUG si protejeaza si persoanele acestea care nu vor putea lucra niciodata pe piata libera a muncii.” – Diana Chiriacescu, FONSS.

 

„Vom redacta un raport asupra acestui dialog. Va promit ca vom analiza in Comisie, vom discuta si cu minstrul muncii, si cu presedintele Camerei Deputatilor- domnul Liviu Dragnea, astfel incat sa facem modificarile de bun-simt, care sunt solicitate de dumneavoastra. Ar fi bine chiar sa facem un grup de lucru, astfel incat sa gasim o formula care sa nu afecteze persoanele cu dizabilitati despre care ati vorbit.”- a mentionat dl Mihaita Gaina, vicepresedintele Comisiei de munca si protectie sociala din Camera Deputatilor la finalul intalnirii.

 

De retinut este ca fiecare zi care trece apropie unitatile protejate de faliment si cele 2000 de persoane cu dizabilitati si alti 2000 de colegi ai lor fara dizabilitati de somaj. Odata cu acesta, Romania devine tara europeana din care va disparea conceptul de munca protejata.

 

 

Pentru detalii in legatura cu acest subiect persoana de contact este Mihaela Munteanu, director de comunicare si advocacy FONSS (tel. 0740513864, email: comunicare@fonss.ro).