Nume proiect: Acolo unde „nu se poate“ coord. prof. Mihaela Bucsa
Nume organizatie: Teach for Romania
Sectiunea/Sectiunile
Incluziune sociala
Perioada in care s-a derulat proiectul: septembrie / 2018 - iulie / 2019
Acoperirea geografica a proiectului/ initiativei: comunitati Crizbav, Cutus, judetul Brasov
Parteneri: Nina Mirea – mediatoare scolara implicata si activa. A fost cu Mihaela Bucsa pe teren de fiecare data cand a avut nevoie, inclusiv in vacanta de vara. A ajutat-o cu informatii si numere de telefon si in saptamana in care a fost plecata in concediu in afara tarii. Scoala Profesionala Germana Kronstadt a ajutat mult cu informatii despre procesul de selectie astfel incat profesoara a putut sa il explice mai departe copiilor si parintilor. Fara ajutorul lor nu ar fi reusit toti copiii sa intre la scolile pe care si le-au ales. Imediat dupa ce s-au incheiat cursurile pentru clasa a 8-a, Mihaela a reusit sa organizeze doua excursii pentru elevii claselor a 8-a. Acestea au fost momentele in care a reusit sa discute foarte mult cu copiii, sa le explice inca o data de ce este important sa continue educatia, sa ii auda discutand despre visurile lor. Ambele excursii au fost sustinute financiar de firma Apidava Roua Florilor din Blaj si de alti 12 donatori provati. Au mers la Bucuresti unde au vizitat Gradina Botanica, Muzeul Antipa si Spatiul Public European si la Sibiu, la Festivalul International de Teatru, la un spectacol oferit gratuit pentru copii de catre Teatrul National „Radu Stanca“ din Sibiu. Toate acestea i-au ajutat pe copii sa inteleaga ca scoala frumoasa si adevarata pentru ei abia acum incepe.
Rezumatul proiectului:
Mihaela Bucsa face parte din generatia a 5-a de profesori sustinuti de Teach for Romania si preda din 2018, pentru al 2-lea an consecutiv, fizica la scolile din Crizbav, Sanpetru din jud. Brasov. Inainte de a intra in Teach a fost consultant pe proiecte pentru obtinerea de finantari si trainer pe antreprenoriat si dezvoltare organizationala. Comunitatea din Crizbav unde preda are un grad crescut de violenta, saracie, abandon scolar (cei care termina clasa a 8-a nu continua studiile), acces greoi la „civilizatie“, analfabetism si segrerare etnica, fiind o comunitate (nedeclarata) de etnie roma.
In 2018, cand a ajuns in Crizbav, colegii de cancelarie i-au spus Mihaelei ca acolo nu se poate produce invatare de niciun fel si nu se poate face nimic cu elevii, pentru ca vin de acasa cu tot felul de probleme, pe cand la Sanpetru ar mai fi avut sanse de izbanda.
Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat a fost cand a aflat ca unii elevi de clasa a VIII-a nu stiu sa scrie bine si au dificultati de citire, dar si cu ideea ca majoritatea copiilor nici nu indrazneau sa viseze ca ei ar putea continua scoala dupa ce termina clasa a 8-a. Solutia a fost sa afle de unde provine lipsa de motivatie a copiilor si sa mearga in comunitate, sa o cunoasca mai bine.
Dupa vizite constante, Mihaela i-a facut pe copii si parintii lor sa inteleaga ca viitorul lor nu il reprezinta abandonarea scolii pentru munca in curte, nici lucrul cu ziua in constructii sau „la cartofi“, ci urmarea unei meserii. Dupa un an in care a lucrat foarte mult cu ei, a reusit sa inscrie 20 de copii din Crizbav la scoli profesionale si licee in Brasov.Asta a insemnat pentru ea peste 200 de ore de munca doar lunile din iunie&iulie 2019.In anul acesta este diriginta tot la o clasa de a 8-a si are de (re)scris 16 povesti.
Contextul initierii proiectului:
Majoritatea copiilor din Crizbav nici nu indrazneau sa viseze ca ei ar putea continua scoala dupa ce termina clasa a VIII-a. Au crescut cu ideea ca vor munci toata viata cu ziua si ca scoala nu le foloseste la nimic. Unii i-au spus Mihaelei ca ei nu cunosc pe nimeni care sa traiasca din ce a invatat la scoala. Profesoara si-a dat seama ca existau multe mecanisme de esec pe care nu le putea intelege in clasa, predand o materie cu 2h/saptamana, motiv pentru care a facut vizite repetate in sat, in special in Cutus, locul numit chiar de ei „la tigani“, sa discute cu parintii copiilor care lipseau mult sau care abandonasera scoala. In momentul in care, atat parintii, cat si copiii au vazut ca ii pasa de ei ca oameni, de cum traiesc, de problemele si de bucuriile lor, a inceput sa le pese si lor de ce facea ea in clasa.
Scopul si obiectivele proiectului:
Obiectivul avut inca de la inceputul anului scolar pentru clasa la care era diriginta a fost finalizarea clasei a VIII-a si inscrierea in clasa a IX-a la scoli profesionale cu invatamant dual si licee a 30 de copii din Crizbav.
Principalele activitati:
La inceputul anului scolar doar vreo 3 copii spuneau ca se gandesc sa continue scoala. Dupa vacanta din februarie, cand profesoara a inceput sa discute serios despre inscrierea la scoli profesionale, a auzit din toate partile „nu merg astia“, „nu ii lasa“.
«M-am incapatanat sa cred ca „se poate“, ca trebuie sa gasim o cale. Am inceput sa merg prin sat cu mediatoarea scolara sa discut cu parintii. Am realizat repede ca in majoritatea cazurilor omuletii care se pregateau sa termine clasa a VIII-a erau oamenii cu cei mai multi ani de scoala din familiile lor. Cum ii explici acestui parinte ca exista altfel de scoli decat cea din sat? Cum ii explici ca oricat de greu va fi sa sustina copilul la scoala inca 3 ani, nu se compara cu cat de greu le va fi acestor copii toata viata daca nu continua scoala? Au fost multe situatii in care parintii au avut reactii de tipul „cine doamna, prostul meu? Ce sa faca asta la scoala in oras?“. Am incercat sa le explic ca sunt copii foarte practici, ca se vor simti bine la scolile in sistem dual unde se face multa practica. Multi parinti erau sincer uimiti. Mi-au spus ca ei de la scoala au auzit numai de rau de copiii lor.»
Intre timp s-a mai intamplat ceva: 200 de copii au mers in excursii gratuite la Sinaia, Bucuresti, Valcea, Zarnesti, Brasov si au inceput sa isi faca amintiri frumoase, au vazut ca scoala nu este numai despre stat in banca si scris in caiete. Au inceput sa isi doreasca sa fie acolo. Nu toti. Nu mereu. Dar a fost un inceput.
Beneficiari directi: Publicul tinta a fost reprezentat de copiii din clasa a 8-a din Crizbav, judetul Brasov, 30 la numar.
Beneficiarii indirecti pe termen lung vor fi comunitatile locale, familiile lor, societatea romaneasca.
Implicarea beneficiarilor:
Unii dintre copiii care au intrat in prima etapa la scoli profesionale in sistem dual au ajutat-o foarte mult sa comunice cu cei care ar fi putut intra in etapa a doua. Cand mediatoarea scolara a fost in concediu, plecata din tara, ei au ajutat-o pe profesoara sa gaseasca adresele in sat, sa vorbeasca cu parinti, bunici si copii. Unul dintre ei, Raducu Dragan, ajuta mult si acum. Cand un copil nu mai vine la scoala, il roaga pe el sa vorbeasca cu copilul respectiv, sa ii spuna cum e la el la scoala, etc. In 90% din situatii, copiii cu care discuta el revin la scoala.
Rezultatele proiectului:
Rezultatele au venit dupa multa munca si vizite in comunitate. In prima etapa de inscrieri au reusit sa fie admisi 17 copii. 15 au intrat la invatamant dual. Unul nu a putut da testarea pentru ca era la munca pe santier in acea zi, iar unul a ales o meserie pentru care nu exista invatamant dual in Brasov. Au intrat la profesionala simpla. Repartizarea la liceu a mai adus o bucurie: o fetita a intrat la liceu.
«In etapa a doua de admitere aveam o lista cu 12 copii care se puteau inscrie la scoli. Am pornit iar prin sat. Se schimbase ceva. Copiii care intrasera deja la scoli apareau de nicaieri „Doamna, ati vazut?“. Da, vazusem. Vazusem de 17 ori ADMIS si niciun RESPINS. Ei m-au ajutat sa ajung acasa la cei care se mai puteau inscrie. Unii aveau corigente de rezolvat. Altii, disparusera dupa incheierea scolii si nu mai stiam nimic despre ei. Pana la urma, doar 2 s-au mai inscris in ultima etapa, dar pentru copiii astia doi m-am bucurat cel mai tare. Pentru unul a trebuit sa rezolvam un plasament in regim de urgenta ca sa aiba cine sa semneze cererea de inscriere. A dat testarea si a intrat la invatamant dual. Al doilea copil in aprilie abandonase scoala, fiind repetent deja de doua ori.Nu mai gasea nicio motivatie sa continue. Am reusit sa-l readuc la scoala si sa-l inscriu in clasa a IX-a. Dupa admitere primesc un mesaj de la el: „cand am venit acasa, mama m-a strans in brate. Multumesc ca m-ati ajutat! Nu merit eu, dar va multumesc.“ Mi-am dat seama ca povestea asta cu ADMIS nu e numai despre a merge la scoala, e despre incredere in sine, despre a fi vazut cu alti ochi.»
Resursele umane implicate:
Persoanele implicate au fost: Mihaela Bucsa, profesoara de fizica in primul an de predare;
Nina Mirea - mediatoare scolara;
Anca Negrea si Lavinia Grancea: invatatoare cu vechime in scoala din Crizbav.
Implicarea voluntarilor:
Nu a fost cazul. Dupa admiterea in clasa a 9-a, unii copii au devenit ambasadori in comunitate pentru a-i convinge si pe colegii lor, care nu se inscrisesera sau care aveau situatiile scolare neincheiate, sa se motiveze si sa vina alaturi de ei la scoala. Sa viseze impreuna la un scop mai mare: viitorul lor.
Roluri /responsabilitati ale partenerilor proiectului:
Mediatoarea scolara (Nina Mirea) a fost foarte dedicata si a ajutat mult. Au fost zeci de vizite in comunitate si multe telefoane date de ea ca sa gaseasca parintii, bunicii sau rudele care pot influenta familia sa sustina copilul sa mearga la liceu sau scoli profesionale.
Au existat momente in care nu mai stia de unde sa apuce situatia si a apelat la doua invatatoare din scoala. Una este invatatoare la Crizbav de 23 de ani, iar cealalta de 25 de ani. Mihaela Bucsa le-a sunat si au ajutat-o sa gaseasca mama, matusa, verisoara care le-a fost eleva si sunt cateva situatii pe care nu le-ar fi rezolvat fara ajutorul lor (Anca Negrea si Lavinia Grancea).
Buget: 4.500 lei
Contributii in natura:
Nu a existat un buget pentru ceea ce a facut Mihaela. Cele 2 excursii pe care le-a facut cu copiii de clasa a 8-a au costat 4500 lei, bani pe care i-a oferit firma Apidava Roua Florilor din Blaj (3400 lei) si 1100 lei alti donatori persoane fizice. Banii i-a administrat ea in sensul ca a platit tot ce era de plata si a trimis facturile si chitantele celor care au donat.
Pe parcursul anului scolar 2018-2019 a primit peste 120 de carti de la Asociatia Fiecare Conteaza din Bucuresti (Ioana Cartarescu Petrica este omul minunat care a ajutat). Sportul este foarte important pentru copiii din Crizbav, iar pentru asta Mihaela a obtinut donatii de echipamente sportive de la Decathlon Brasov.
Siemens Romania a donat aproape 100 de ghiozdane – fiecare copil care a mers la scoala in Brasov a primit un ghiozdan cu rechizite pentru inceperea scolii.
Obstacole majore intampinate:
Obstacolele au fost inca de la inceput legate de a schimba atitudinea parintilor fata de scoala si fata de propriii copii, cat si a copiilor fata de scoala. De a-i face sa vina la scoala si sa-si doreasca sa continue studiile. Au ramas 10 copii care au terminat cls a 8-a si nu s-au inscris la nicio scoala si 6 care au ramas repetenti in clasa a VIII-a.
Unul dintre ei va implini 18 ani anul acesta si va fi nevoit sa mearga la invatamant de a doua sansa. Altul, este super pasionat de electronica si isi dorea mult sa mearga la scoala de electricieni, dar a ramas repetent. Altul, a ramas repetent din cauza absentelor, fiindca situatia familiei il obliga sa mearga la munca. Au fost si copii care si-au dorit mult sa mearga la scoala, dar parintii nu i-au lasat, cat si copii care au refuzat sa mearga mai departe desi parintii i-ar fi lasat.
Lectii invatate in urma implementarii proiectului:
Una din lectiile invatate a fost ca nu e vorba despre a merge la scoala, ci despre increderea in fortele proprii, in sine, despre respectul celor din jur si despre a fi vazuti dintr-o alta perspectiva.
Tot mergand prin sat Mihaela a inceput sa fie oprita de parinti care vor sa mearga la educatie de a doua sansa si de fosti elevi ai scolii care au abandonat scoala prin cls a 6-a sau a 7-a, unii se apropie sau au trecut de 20 de ani si si-au dat seama ca fara scoala “nu se mai poate”. Le e greu sa ceara ajutor. «Cum sa ii fac sa inteleaga ca eu ma bucur cand ma intreaba despre scoala si ca exista optiuni, ca “se poate” si ca fiecare dintre ei “merita” orice efort?», spune Mihaela Bucsa.
Calitatile proiectului:
Au fost multe situatiile in care Mihaela s-a vazut fara argumente in fata parintilor si a copiilor. Cert este ca peste tot a vazut parinti care isi iubesc copiii, oameni simpli, obositi si neincrezatori in “se poate” asta al ei. Separat, avea discutii cu copiii, mai ales dupa ce ramanea fara argumente in discutiile cu parintii. «Dragii de ei, vedeau ca sunt dezamagita si incercau sa imi explice ca n-am de ce sa sufar ca nu-i lasa pe ei la scoala, ca ei “nu merita”.»
Mihaela a reusit sa inspire si alti profesori sa faca vizite in comunitate si sa se implice in inscrierea copiilor de clasa a 8-a. De ex., o profa din jud. Buzau a inceput din vara sa mearga in vizite, in satul in care preda (Costesti), la parintii ai caror copii urmau sa intre in clasa a 8-a.
Mihaela in anul acesta scolar este diriginta din nou la clasa a 8-a unde are 16 destine de rescris.Unul din copii s-a intors din abandon scolar din Germania la jumatatea primului semestru,datorita celor auzite de la prietenii din sat.
Planul de comunicare: Nu e cazul.
l Web site proiect l
***
Despre organizator
Despre organizator
Teach for Romania este un program de leadership in educatie si urmareste schimbari sistemice in invatamant, ce presupune aducerea in scoli din comunitati vulnerabile, de stat, de personal competent si pregatit pentru a realiza un proces educativ incluziv de calitate, sustinut de tutori din program, cu pregatire didactica.La finalul celor doi ani, alumnii sunt incurajati sa continue schimbarea inceputa in scoala prin initiative cu impact in societate,de antreprenoriat, educatie, politici publice.