Ei chiar există și noi îi știm

 

 

 

Pentru că 27 de copii încă mai învățau la lumina lumânării, Asociația Free Miorița a hotărât să rezolve problema și, cu resursele disponibile, a continuat programul Lumină pentru România, inițiat cu proiectele Lumină pentru Ursici și Lumină pentru Ineleț. În cadrul programului, o mână de oameni, alături de câțiva voluntari, intenționează să monteze sisteme de producere a energiei electrice pe bază de panouri fotovoltaice tuturor familiilor și gospodăriilor din țară: 100.130 de locuințe în care oamenii trăiesc la lumina lumânării sau a felinarului, fără electricitate. Până acum au fost montate sisteme fotovoltaice de producere a curentului electric la patru școli și în casele a 35 de familii din 15 localități, sisteme care oferă energie electrică pentru iluminatul casnic, asigurând acces la informare (televizor, telefon mobil).

 

 

Lipsa electricității nu este singura problemă cu care ne confruntăm pentru a asigura acces la educație copiilor și tinerilor din această generație. Abandonul școlar este o problemă națională, iar soluția identificată de Fundația Principesa Margareta a României este de a sprijini financiar familiile copiilor și tinerilor care provin din medii dezavantajate, printr-un program adaptat. Programul include și o componentă de sprijinire a ONG-urilor locale din 38 de județe pentru a crea programe after school în mediul rural și în comunitățile mici pentru prevenirea abandonului școlar. Anul trecut au beneficiat de Fondul Special 1.100 de copii, rata de frecventare a școlii în rândul acestora fiind de 97%. 

 

Edulier este o altă organizație ce crede cu tărie că în educație stă soluția rezolvării tuturor problemelor sociale. Organizația luptă împotriva aceleași probleme, abandonul școlar din comunitățile sărace din jurul Bucureștiului și identifică posibilii beneficiari, copii care riscă să părăsescă școala din cauza lipsurilor materiale. Asociația oferă sprijin material prin donarea de ghiozdane, rechizite și îmbrăcăminte, acoperind astfel costurile pe care familiile nu și le permit. 

 

 

Prevenirea și evitarea abandonului școlar nu sunt suficiente. La această concluzie a ajuns Asociația OvidiuRo, care a transformat programul național "Fiecare Copil în Școală" în "Fiecare copil în Grădiniță". Crezul lor este că educația timpurie este esențială pentru copiii care ajung la școală fără abilitatea de a identifica cifrele sau culorile, deoarece se creează un decalaj enorm, pe care rareori reușesc să îl depășească. Așadar este vital pentru startul educațional al unui copil ca el să beneficieze de educație de calitate. După patru ani de implementare a celor două programe, rezultatul este aproape incredibil - 98% dintre „absolvenții Fiecare Copil în Grădiniță” se înscriu în școala primară  - rezultat care i-a determinat pe cei de la OvidiuRo să inițieze un proces legislativ care transformă Fiecare Copil în Grădiniță (FCG) în program național. 

 

Din 15 februarie 2016, peste 100.000 de copii săraci pot beneficia de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, prin acordarea stimulentului social de 50 de Ron/luna de la bugetul de stat, condiționat de prezența zilnică la școală. (note din cadrul proiectului Legea "Fiecare Copil în Grădiniță" al Asociației OvidiuRo)

 

Culorile Copilăriei propune o atfel de abordare pentru a preveni abandonul școlar în rândul copiilor, dar și pe cel familial. SOS Satele Copiilor sprijină familiile pentru a deveni autonome, implicând comunitatea în tot acest proces. Prin dezvoltarea unei rețele de servicii sociale pentru familiile vulnerabile, 200 de copii vor rămâne alături de familiile lor, vor avea acces la educație și servicii medicale corespunzătoare.

 

 

Cât este de important să îi informăm și să îi educăm pe tineri în timpul școlii privind toate aspectele care țin de viețile lor? În România, doar doi din zece tineri vorbesc cu părinții lor despre HIV. Iar incidența de gonoree și sifilis este crescută în rândul tinerilor de 15-19 ani, așa cum spun datele statistice oficiale ale Institutului de Sănătate Publică Matei Balș. Din momentul în care cresc și copiii se transformă în adolescenți, nevoia lor de informare și cunoaștere, de asemenea, crește. 

Semper Musica a ales calea prevenției, prin programul de Prevenire a HIV în rândul liceenilor din orașe mici spre medii: Adjud, Onești, Panciu, Râmnicu Sărat, Focșani, Mărășești și Bacău, atingând 14.199 de beneficiari. În plus, ca să se asigure că lasă o moștenire, un proiect durabil, au pregătit profesorii pentru a ține singuri sesiunile de informare pentru generațiile viitoare pe care proiectul nu le poate atinge. 

 

Ai spune că nu există probleme mai grave decât cele expuse mai sus, din cauza cărora copiii riscă să nu ajungă la grădiniță sau la școală sau să fie abandonați de familie din cauza mijloacelor materiale precare. Dar, dacă ne întoarcem privirea spre un alt domeniu care ne „doare” în prezent, am putea lista: lipsa tratamentelor, a specialiștilor plecați în afara țării, condițiile precare până la insalubre din spitale zugrăvesc cel mai bine starea întregului sistem de sănătate din România. Cu toate acestea, când vine vorba de sănătatea copiilor, n-ar trebui să neglijăm și nevoile de bază ale familiei. Știm două proiecte foarte atente la aceste nevoi, care îi întăresc pe părinți să meargă mai departe pentru copiii lor, fiind, de asemenea, un sprijin pentru starea psihică și emoțională a pacienților.

 

Voluntar în Spital este o inițiativă similară celor regăsite în majoritatea spitalelor pediatrice din țări dezvoltate, unde sunt finanțate de stat. La noi în țară sunt oferite de Asocația de Medicină pentru Sănătate Publică care oferă servicii complementare îngrijirii medicale precum terapia prin joc sau ocupațională, art-terapia și suport emoțional sau material.

 

Voluntari în slujba copiilor bolnavi de cancer din România este o altă inițiativă ce oferă servicii la nivel național copiilor și tinerilor, pacienți oncopediatrici din cele mai mari centre oncologice din țară – Cluj-Napoca, București, Timișoara, Iași, Târgu-Mureș. Anul trecut, 1.925 de pacienți, copii și adolescenți, au beneficiat de serviciile și activitățile terapeutice oferite zilnic, inclusiv de programul inovativ „Școala mea în spital” prin intermediul căruia pacienții învață materiile predate la școală într-o manieră distractivă, ajutându-i să țină pasul cu progresele școlare chiar dacă aceștia sunt în spital.

 

Consecvența și profesionalismul cu care sunt desfășurate activitățile au adus recunoaștere în fața doctorilor oncopediatri din România care consideră serviciile indispensabile și complementare actului medical. [note din cadrul proiectului Voluntari în slujba copiilor bolnavi de cancer din România al Asociației Little People România]

 

Păstrăm registrul, dar trecem la un alt proiect care aduce plus valoare sistemului public de sănătate din România prin originalitate și prin impact. Răspunde unor nevoi concrete și vine în întâmpinarea unor probleme deseori prea puțin cunoscute de noi, publicul larg. Peditel 1791. Urgențe și sfat medical pediatric prin telefon, non stop este un astfel de proiect. Titlul spune aproape tot, însă există și o dimensiune pe care nu o știm: cabinetele medicilor de familie nu permit acordarea a mai mult de 20 consultații zilnice, mulți părinți se prezintă cu copiii în serviciile de gardă din UPU și clinicile de pediatrie, în special după-amiaza/seara și în weekend. Acestea acordă între 80 și 300 de consultații zilnic, dintre care 90% sunt patologie și ar putea fi rezolvate de medicii de familie. 

Știind aceste date, Fundația Părinți din România și-a propus înființarea unui call center pedriatic, care oferă sfaturi medicale pediatrice non stop, precum un triaj medical eficient, pentru a scădea cu 10% numărul intervențiilor medicale din secțiile UPU ale spitalelor de copii. În primul an proiectul a fost implementat în Cluj, rezultatul concret fiind scăderea ratei adresărilor UPU Cluj cu 18, o economie în sistemul public de sănatate spitalicesc și prespitalicesc de peste 300.000 de euro/ an. După ce ne oprim din aplaudat putem să ne bucurăm căci, din mai 2015, Peditel 1791 este un serviciu activ la nivel național. 

 

Un serviciu asemănător este oferit și de Telefonul Vârstnicului. În prezent, 3.2 milioane de persoane din populația totală a României este reprezentată de persoane cu vârsta de peste 65 ani, conform Institutului Național de Statistică. Pe lângă problemele financiare și cele medicale, vârstnicii din România întâmpină două mari probleme: singurătatea și accesul limitat la informație. Pornind de la aceste date, Fundația Principesa Margareta a României și-a propus să crească calitatea vieții și a participării sociale în rândul persoanelor vârstnice. Cum mai exact? Prin furnizarea serviciilor de asistență, informare și consiliere prin telefon pentru vârstnici, crearea unor relații de prietenie prin reapelare regulată și alinarea singurătății persoanelor reapelate prin promovarea participării în comunitate a seniorilor.

 

Linia telefonică a funcționat ca un instrument de legătura între actorii implicați în asistența vârstnicilor, instituții publice, ONG-uri, furnizori de servicii, cărora le-am semnalat cazuri de abuzuri sau nevoi particulare, în baza noastră de date având 209 ONG-uri/instituții abilitate în domeniu. (note din cadrul proiectului Telefonul Vârstnicului al Fundației Principesa Margareta a României)

 

Plecând de la aceleași statistici privind situația vârstnicilor și de la problemele cu care aceștia se confruntă: situația financiară precară, problemele de sănătate, dependența de ceilalți, sentimentul de inutilitate și de singurătate și lipsa unui interlocutor, Fundația Principesa Margareta a României implementează un alt proiect-model, preluat și de partenerul francez - Asociația Les Petits Frères de Pauvres. Proiectul are la bază abordarea intergenerațională introdusă în România de aceeași fundație, care creează o punte de legătură între voluntarii tineri și beneficiarii seniori. Așadar, prin intermediul programului, celor peste 1.050 de vârstnici care locuiesc singuri sau în cămine de bătrâni, le-au fost alinate 20.000 de ore de singurătate cu ajutorul a 250 de voluntari din patru orașe care le-au oferit companie, prietenie și o mână de ajutor. Cum? Simplu, prin vizite regulate de socializare, sprijin practic, acțiuni colective în centre rezidențiale, evenimente festive, sejururi și ieșiri de o zi pentru ca fiecare beneficiar al proiectului să nu se mai simtă Niciodată Singur. 

 

 

Agricultură durabilă în zone defavorizate ale Romaniei: Conservarea și valorificarea soiurilor de fructe acest titlu de proiect spune aproape tot. Ce nu ne indică este cum să implicăm comunitățile locale astfel încât soiurile tradiționale de pomi fructiferi să fie păstrate și tehnica de îngrijire a lor să fie conservată. 

 

Rețeta este simplă și a fost propusă de proiectul organizației Mihai Eminescu Trust ce a avut ca obiectiv principal valorificarea practicilor agricole tradiționale ca și activități durabile generatoare de venit pentru comunitățile rurale. 

Punctul de pornire a fost conștientizarea comunităților din comuna Laslea, în special cea din satul Mălâncrav, cu privire la moștenirea genetică a soiurilor tradiționale și valoarea lor de patrimoniu, oferind sătenilor oportunitatea de a dobândi cunoștințele și abilitățile necesare practicării pomiculturii tradiționale.

 

Livada Mălâncrav, atestată încă din 1305, cuprinde o bogată varietate de soiuri de meri, pruni și nuci, împreună cu o floră și o faună diversă. În special merii sunt din soiuri vechi, autohtone, cu deosebită valoare istorică și economică. Îmbătrânirea copacilor, regenerarea insuficientă, asaltul varietăților comerciale și pierderea meșteșugului altoirii sunt amenințări generale pentru această livadă și altele asemenea ei. Merii sunt atât de reprezentativi pentru acest sat încât i-au adus și numele de “Almakerék”, care se traduce din limba maghiară prin “roata de mere”. [note din cadrul proiectului Agricultură durabilă în zone defavorizate ale Romaniei: Conservarea și valorificarea soiurilor de fructe al organizației Mihai Eminescu Trust]

 

 

Reînvierea meșteșugurilor populare este o soluție accesibilă pentru creșterea veniturilor și o alternativă la subzistența prin agricultură. În ultimii doi ani Made in Rural a oferit consiliere și mediere profesională pentru 2.000 de persoane, cursuri de calificare în meșteșuguri și alte meserii funcție de cererea angajatorilor locali, formarea abilităților antreprenoriale și sprijin pentru mici afaceri de la țară, ateliere de creație și meșteșug. Pentru comunitățile beneficiare, aceasta a fost rețeta de succes.

www.targuldelasat.ro

 

Încurajarea antreprenoriatului vine în întâmpinarea economiei șubrede a satului românesc și poate contribui la stoparea migrației în străinatate, fenomen care afectează deopotrivă copiii, familia și comunitățile. (note din cadrul proiectului Made in Rural al Fundației World Vision România.

 

Un alt proiect de dezvoltare, care nu implică însă tradiția și meșteșugurile, ci acționează la un nivel macro la dezvoltarea sectorului asociativ prin Promovarea facilității fiscale 20% ca modalitate de implicare a sectorului de afaceri în susținerea sectorului non-profit, este un proiect și un rol asumat de HOSPICE Casa Speranței în parteneriat cu EY România și Asociația pentru Relații Comunitare. 

 

Datele de la ANAF arată că în anul 2014 doar 21% din companiile care au înregistrat profit au ales să folosească această facilitate fiscală, suma distribuită către ONG-uri fiind de 126 milioane de euro, doar 39% din potentialul maxim. [note din proiectul implementat de Hospice Casa Sperantei, înscris pe galasocietatiicivile.ro]

 

În același an, organizația a decis că, în plus față de efortul de a strânge fonduri pentru beneficiarii ei, să își asume și un rol de conștientizare și educare privind modalitatea de implicare a sectorului de afaceri în reformarea societății românești, prin susținerea sectorului non-profit. 

 

 

Dacă v-aș spune că există un proiect făcut cu 0 lei de către o persoană fizică în folosul statului român, m-ați crede? Totul a început cu o colaborare între Cezar Popescu și Muzeul Județean Ialomița și s-a tradus prin proiectul de digitizarea în totalitate a arhivei fotografice din Colecția Costică Acsinte, fotograf de război și deținătorul studioului „Foto Splendid Acsinte“ din Slobozia. Astfel, din 2013 au fost scanate un număr de 6840 de imagini (majoritate negative pe sticlă și o mică parte pozitive pe hârtie), rezultând un număr de 7594 fotografii distincte. Proiectul a avut un rezultat uimitor, peste 17 milioane de vizualizări pe flickr care au dus la extensii dintre cele mai diverse, de la creația de opere noi și colorizări digitale ale fotografiilor alb-negru până la colaje digitale, coperți de carte, o serie de benzi desenate, desene în creion și cărți. 

 

 

În data de 4 martie 2014, D.D, zis „Dinte”, în vârstă de 26 de ani, a decedat în garajele Secției 10 Poliție din București. Un raport alternativ al APADOR-CH, realizat cu sprjinul Asociației Carusel, arată că în cazul decesului lui „Dinte” au fost încălcate atât art. 3 al Convenției europene a Drepturilor Omului - Nimeni nu poate fi supus torturii ori tratamentelor inumane ori degradante, cât și art. 2 al Convenției - Dreptul la viață, articol care consacră și obligația pozitivă a statului de a proteja acest drept. Plecând de la acest caz particular, Asociația Carusel a început demersurile pentru a promova drepturile omului în secțiile de poliție și pentru a reduce incidența abuzurilor asupra persoanelor vulnerabiledin partea poliției. 

 

Întârzierea cu 3 zile a publicării comunicatului DGPMB privind decesul lui “Dinte” este, în opinia APADOR-CH, un indiciu că s-a încercat mușamalizarea cazului. După denunțul penal făcut de APADOR-CH s-a început anchetarea polițistului abuzator pentru lovituri cauzatoare de moarte, în acest moment existând un proces penal pe rol. (note din cadrul proiectului Dreptate pentru Dinte! al Asociației Carusel)

 

 

Toate aceste proiecte au fost aplaudate la scenă deschisă în cadrul festivității de acordare a premiilor Galei Societății Civile, în data de 6 iunie, la Teatrul Național București. Iar cei care au făcut posibil acest lucru, membrii juriului, o parte dintre ei sunt rotițele care pun mecanismul în mișcare în actualul guvern tehnocrat. Numim aici doar o mică parte dintre ei: Cristian Ghinea, Vlad Voiculescu, Andrei Popescu, Ciprian Cătălin Necula, Laurențiu Colintineanu, Maria Besnea, alături, desigur, de specialiști în implementarea si evaluarea proiectelor, sociologi renumiți și de jurnaliști de excepție, în adevăratul sens al cuvântului. 

 

Pentru cei care au ratat această ediție a galei, prima care bate la ușă este una specială pentru că este cea aniversară, de 15 ani. Până atunci, rămâi conectat cu poveștile celor care construiesc zi de zi viitorul acestei țări pe galasocietatiicivile.ro.

 

 

Până la următoarea ediție a Galei Societății Civile, veți regăsi în această secțiune studiile de caz ale proiectelor câștigătoare de la GSC 2016.