Nume proiect: Mărturii 21 | Muzeul Abandonului
Nume organizație: Quartz Records SRL
Sectiunea / Secțiunile:
Campanii de comunicare pe teme sociale

Client campanie: Muzeul Abandonului
Autor campanie: Quartz Records

Perioada în care s-a derulat campania: 
Iulie - Noiembrie 2021

Acoperirea geografică a campaniei / inițiativei:
Campania a avut o acoperire națională on-line și o acoperire locală off-line în București • Platforma dedicată – muzeulabandonului.ro – un proiect amplu de muzeu virtual participativ, care a inclus o secțiunea specială dedicată celor 21 de episoade tip scurt-metraj, intitulată – MĂRTURII 21. • Canalele social media ale proiectului – pagini dedicate de Facebook și Instagram Acoperire locală off-line în București • Sala MOZART a Operei Comice pentru Copii din București - unde s-a desfășura conferința finală a proiectului, dedicată temei abandonului. • Campanie outdoor în București – pentru activarea locuitorilor orașului • Campanie de comunicare centrată pe presa locală, Bucureșteană (publicații, radio, TV).

Co-autorii campaniei:
Campania nu a avut co-autori, doar parteneri strategici. Arcub a acordat o finanțare de 30.000 de euro. Primăria Sighet a permis accesul în spațiul fostului cămin spital și am realizat acolo interviurile și filmările. Hope and Homes for Children, FONPC (Federația ONG-urilor pentru Copil) și SERA România au fost organizațiile specializate în acest subiect care ne-au oferit consultanță, ne-au pus la dispoziție informații și arhive personale, precum și accesul la psihologii și specialiștii organizației, prin prisma experienței lor directe de lucru cu copiii instituționalizați
Muzicianul Zoli Toth a adus o dimensiune inovativă, prin structurarea unor scenografii sonore care au avut la bază arhivele de sunet captate la fața locului, în cadrul simbol al Căminului pentru Irecuperabili de la Sighet. Aceste imortalizări sonore au dat campaniei Mărturii 21 o autenticitate aparte.
Cooptarea unui scenograf de spații augmentate în echipă demonstrează că muzeele pot fi spații în care noile tehnologii media se întâlnesc cu artele performative, cu muzeografi, istorici și curatori, și împreună pot crea un nou discurs muzeal.
Partenerii proiectului: Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, Fundația Hope and Homes for Children România, Fundația SERA România, Opera Comică pentru Copii, Primăria Municipiului Sighetu-Marmației, Quartz Records, Rețeaua Națională a Muzeelor din România.
Parteneri media: Euromedia, IQads, platforma iQool, Scena 9, Spotmedia, Zile și nopți.

Descrierea campaniei:
MUZEUL ABANDONULUI – MĂRTURII 21 – este o campanie participativă, derulată în spațiul public ca un experiment social de trezire a empatiei sociale, colective, printr-un apel la propriile abandonuri, mai mici, mai puțin extreme, dar care au lăsat răni adânci. Am adus astfel împreună publicul larg, care a demonstrat în ultimii 30 de ani o lipsă de empatie pe subiectul copiilor abandonați – nu am crescut în sistemul de protecție, nu mi-am abandonat copiii – și comunitatea copiilor care au crescut în sistemul de protecție. La umbra marilor abandonuri din orfelinate, au existat mereu micile abandonuri ale copiilor care au avut o familie. Vorbind despre rănile istoriilor noastre mici și foarte personale am reușit să ne conectăm mai puternic și mai real la rana mare a unei întregi societăți. În afara ei, nu poate începe nici vindecarea traumei copiilor care au reușit să scape vii din orfelinate, nici vindecarea noastră.

În cadrul proiectului am produs o serie de 21 de mărturii dedicate fenomenului de abandon și manierei profunde în care acest fenomen ne-a marcat și modelat ca societate, seria fiind o extensie și dezvoltare valoroasă a proiectului Muzeul Abandonului, un muzeu-forum digital și participativ, un loc de întâlnire dintre publicul larg și comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România, în care expunem fenomenul abandonului copiilor în sistemul de protecție moștenit din trecut, despre care încă nu s-a vorbit cu adevărat în România.
MA este un proiect cultural, dar cu un impact social semnificativ. În numai 9 luni am reușit un paradox muzeal - am construit o comunitate consistentă în jurul unui muzeu care nu exista încă - pagina de FB a proiectului ajungând la un reach de peste 700.000 de users și 80.000 de interacțiuni.

Contextul inițierii campaniei:
În cei 30 de ani care s-au scurs de la schimbarea regimului politic, nu a existat nicio acțiune oficială din partea Statului Român care să recunoască public trauma supraviețuitorilor sistemului de protecție a copilul. Pentru ca o traumă colectivă să înceapă drumul către vindecare, trebuie în primul rând să fie acceptată social. Lipsa acestui subiect de pe agenda publică, timp de trei decenii, are cel puțin două consecințe majore:
- societatea românească nu s-a confruntat conștient cu fenomenul abandonului, deci nu l-a putut combate și nici nu i-a anticipat efectele profunde cu care se confruntă astăzi.
- sute de mii de supraviețuitori (care trăiesc în toate colțurile lumii) așteaptă încă recunoașterea traumei prin care au trecut. Pentru ca ei să nu mai fie invizibili, este esențial să existe public. Noi trebuie să fim acolo. Să-i vedem.

Scopul și obiectivele campaniei:
- Redarea unei narațiuni istorice fenomenului abandonului extrem în România și punerea în lumină a unor povești nespuse ale comunității niciodată asumate de către societatea românească - cea a copiilor care au trecut prin sistemul de protecție a copilului din România.
- Includerea istoriei abandonului extrem în povestea mai amplă a traumei abandonului ca fenomen generalizat, trăit la nivelul întregii societăți românești (generația cu cheia de gât, copiii crescuți până la șapte ani de bunici, copiii abandonați în familia extinsă, de către părinții plecați în străinătate la lucru)

Beneficiarii campaniei:
- Publicul din București – prin campania dedicată, atât outdoor cât și în presa scrisă
- Publicul larg din România (în mod special cel peste 40 de ani) care are un rol esențial în recunoașterea publică a acestei traume colective
- Organizații neguvernamentale implicate în problema abandonului copiilor
- Specialiști din muzee și alte instituții culturale interesate de schimbarea definiției și a rolurilor muzeelor în lume.
- Autorități locale din domeniul protecției copilului
- Comunitatea copiilor adoptați internațional între 1990 și 2003 (când adopțiile internaționale au fost interzise) - comunitatea „Copiii niciodată uitați ai României”, urmărită de peste 100.000 de oameni.
- Supraviețuitorii sistemului de protecție a copilului.
- Formatori de opinie și autorități implicate în realizarea de politici publice

Principalele activități:
CERCETARE: Au fost parcurse studii, analize, documente referitoare la abandon și instituționalizare și s-a realizat - alături de echipa de specialiști din domeniile istorie, psihologie, arhivistică, protecția copilului și comunicare – o direcție de abordare a subiectelor și mai ales a subiecților cu care aveam să interacționăm.
EXPOZIȚIE | MĂRTURII 21: o serie de 21 de scurt-metraje dedicate fenomenului abandonului; primul proiect de mapare a multiplelor forme de abandon care s-au extins endemic în societatea românească, atât la nivel individual, cât și colectiv. O parte importantă a filmărilor s-a desfășurat la Sighetul Marmației, în clădirea fostului Cămin Spital pentru Irecuperabili – polul extrem al abandonului în România - , unde am filmat mare parte din ilustrație.
CAMPANIE PUBLICĂ | Donează o amintire despre ABANDON. Muzeul Abandonului a realizat campania publică de colectare a poveștilor ce au intra în colecția muzeului. Am invitat oamenii la un proces de explorare a propriilor abandonuri din copilărie. Prin acest demers am încercat să apropiem comunitatea celor care au trăit abandonul în formă extremă - a copiilor și tinerilor care și-au pornit viața în instituțiile statului - de cei care au trăit frânturi ale abandonului, fațete diverse, dar care generează traume și cicatrici deopotrivă.

COLOANA SONORĂ: Muzicianul Zoli Toth a crea muzici originale, fiecare pe altă tematică emoțională afiliată abandonului, care ilustrează sonor cele 21 de scurt-metraje și mai ales platforma muzeului și aplicația, care este însoțită de aceste scenografii sonore.
FOCUS GRUPURI pe tema traumei abandonului în rândul locuitorilor din București sub coordonarea unor specialiști psihologi, care au evidențiat indicatori comparativi între diversele tipuri de impact pe care formele abandonului le au asupra victimelor sale – un focus grup dedicat abandonului cotidian, coordonat de psihologul Simona Tache, un focus grup cu specialiștii și lucrătorii din sistemul de protecție a copilului, coordonat de Daniela Boșca, psiholog specializat pe trauma abandonului și director executiv al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, și un focus-grup cu câțiva dintre cercetătorii acestui subiect (specialiști IICMER, cercetători și istorici).
CONFERINȚĂ DEZBATERE: Conferința finală de tip dezbatere, care a pus în dialog deschis protagoniști proiectului Mărturii 21, a adus concluzii și o viziune nouă asupra istoriei recente a abandonului în România.

Rezultatele campaniei:
Pagina de FB dedicată proiectului, alimentată constant cu povești și imagini de obiecte, cu mici texte despre istoria fenomenului abandonului a depășit deja 7300 de followeri likes și un reach de peste 700.000, ceea ce constituie o dovadă a faptului că am reușit generarea unei comunități relevante pentru acest subiect.
Deși apelul public s-a încheiat în septembrie, mărturiile continuă să vină pe adresa muzeului, impactul acestora fiind dincolo de așteptări – avem postări cu peste 800 de likes, 80 de share și impact de peste 30.000 de utilizatori.
La fel s-a întâmplat și cu impactul proiectului în presă, comunicatele având de două ori mai multe preluări decât ne-am propus, iar interviurile radio și TV au depășit deja 20 de apariții. Multe dintre ele sunt extrem de consistente – cum ar fi seria realizată de Radio România Cultural – în care subiectul nostru a fost tratat de-a lungul a trei săptămâni la rubrica Dimensiunea Științifică a Artei, într-un serial de 4 episoade. Apoi o emisiune de 25 de minute la Europa FM, o emisiune integrală la TVR1 pe tema Muzeul Abandonului și o înregistrare radio de 90 de minute, realizată de echipa editorială VICE, în colaborare cu Kiss FM.

Am realizat o galerie cu cele 21 de Mărturii video pe platforma muzeulabandonului.ro. Subiectele abordate au fost diverse, de la interviuri cu supraviețuitori al Căminului Spital de la Sighet la abordarea unor subiecte variate precum: comunități abandonate, vindecători de abandon (asistenți sociali, coordonatori de proiecte sociale), abandonul din perspectivă artistică (interviul cu primul fotograf american – Thomas Szalay, care a documentat spațiul de la Sighet), mame care au abandonat, terapia abandonului (psihologi care vorbesc despre maniera în care se poate aborda trauma abandonului), etc.
Din pricina limitărilor COVID, conferința finală a avut formatul unei dezbateri televizate, în care am strâns laolaltă concluziile studiilor realizat în cele 9 luni de desfășurare a proiectului, în care am adus persectivele și concluziile consultanțiulor Muzeului Abandonului: Simina Bădică (istoric, curator al House of European History), Simona Tache (psiho-terapeut), Daniela Boșca (Director Executiv al FONPC), Ioana Călinescu (co-fondator al M.A) și Oana Drăgulinescu (fondator M.A). Concluziile acestei dezbateri s-au referit la complexitatea fenomenului de abandon în România, soluții viabile, informații noi pe care le-am putut extrage în urma campaniei publice.

Buget:
25.000 - 50.000 Euro

Obstacole majore întâmpinate:
Lucrul efectiv cu trauma a fost dificil, oamenii care au donat mărturii aveau o fragilitate emoțională care a dus la foarte multă investiție de timp (uneori interviurile erau amânate zile la rând sau era necesară foarte multă muncă de conectare pentru a putea conforta emoțional donatorul de mărturie a abandonului). Am avut nevoie de doi consultanți psihologi pentru a ne ajuta în interacțiunea cu victimele abandonului. Apoi am avut zeci de mărturii donate în formulă scrisă, care au necesitat, de asemenea, zeci de ori de lucru și reveniri asupra mărturiei, pentru a avea acordul final pe formulare și mai ales să nu lezăm suplimentar victima traumei de abandon.

Alte informații relevante despre campanie
Consultantul curatorial al proiectului este Simina Bădică, curator la Casa Istoriei Europene (House of European History), Bruxelles. Între 2006 si 2017 a fost cercetător și curator la Muzeul Național al Țăranului Român, unde a coordonat Arhiva de Imagine. A participat în mai multe proiecte internaționale de cercetare pe tema istoriei recente, a muzeelor și colecțiilor controversate. Organizează expoziții și proiecte de explorare muzeală pe teme circumscrise istoriei recente, istoriei traumatice, antropologiei și experienței comuniste și post-comuniste.

Producătorul general, Oana Drăgulinescu, are o experiență de 20 de ani în producție de televiziune și coordonare de proiecte video. A coordonat proiecte de ample dimensiuni, care implică elemente multiple, de la scenografie și concept la implementare de turnee cu acoperire națională și producții video de mari dimensiuni – transmisiuni internaționale pe televiziuni de prestigiu (Mezzo, BBC).

Planul de comunicare:
Proiectul a avut peste 20 de apariții la radio și TV, multe dintre intervenții fiind ulterior publicate separat, ca interviuri, pe website-urile posturilor, și peste 45 de apariții în presă. Paginile Muzeului Abandonului au strâns peste 6000 de urmăritori pe Instagram și Facebook, iar postările au ajuns la peste 689.000 de oameni. Proiectul a avut și propria campanie digitală de colectare a mărturiilor, pe social medial. Un punct central al campaniei de promovare a proiectului a fost reprezentat de difuzarea spot-ului pe un suport digital specific outdoor media. Panoul publicitar este amplasat în fața Universității Naționale de Educație Fizică și Sport, într-o zonă intens circulată pe tot parcursul zilei - lângă Podul Cotroceni, la intersecția Splaiului Independenței cu Strada Constantin Noica.


l Website campanie l


***
Despre Organizator:

Agenția este specializată în comunicarea de proiecte sociale și culturale și deține un portofoliu amplu de comunicare, strategie și creare de evenimente culturale și sociale. Activitatea agenției conține o paletă largă de proiecte, printre care:6 ediții ale Turneului Național Stradivarius cu Alexandru Tomescu, 5 ediții de comunicare a proiectelor Noaptea Muzeelor, 10 ediții ale proiectului Hope Concert, un concert cu caritabil dedicat copiilor instituționalizați sau în risc de abandon în România