Programul de dezbateri in liceu // Premiul 1 Programe // GSC 2019

 

Programe

 

 

Perioada in care se deruleaza programul: Ian / 2005 - Dec / 2018

 

Proiectele care fac parte din cadrul programului. 

Programul include 2 componente educationale:

a.Cluburile de dezbateri: realizate in parteneriat de asociatie cu licee din toata tara. In cadrul lor instructorii de debate (prof. de liceu sau studenti) lucreaza saptamanal cu elevii timp de 2-3 ore in care fac exercitii de argumentare, discurs, mini-dezbateri etc. Nr de cluburi de debate a variat in timp. In 2019, programul cuprinde 105 cluburi in toata tara in care activeaza aproximativ 1800-2000 de liceeni anual. 

b.Evenimentele de debate (competitii si tabere de instruire): au rolul de a crea salturi calitative in educatia elevilor (exercitiu in conditii de stres si competitie, feedback primit de la arbitri cu experienta), dar si de a motiva elevii pentru a continua (prin elementul de competitie si de cel de socializare). Circuitul de evenimente in 2018 a cuprins 39 de competitii si tabere organizate in 11 orase din Romania: 14 competitii nationale, 10 competitii locale si regionale, 1 competitie internationala, 4 tabere de instruire

 

Acoperirea geografica a programului/ initiativei: Nationala

 

Parteneri: ARDOR este o structura federativa, compusa din 6 organizatii regionale de dezbateri: ARDOR Muntenia, ARDOR Transilvania, Asociatia Cluburilor de Dezbateri din Vest (ACDV), Asociatia Romana pentru Gandire si Oratorie (ARGO), Asociatia de Comunicare, Oratorie, Retorica si Dezbateri (ACORD), Asociatia de Educatie Sociala „ARES”. Cele 6 organizatii sunt cele care infiinteaza si administreaza cluburile de debate si organizeaza competitiile la nivel local. Institutiile partenere in cadrul programului sunt cele 105 licee in care exista cluburi de dezbateri.

 

Programul de dezbateri academice pentru elevi al ARDOR reprezinta este cea mai extinsa forma de educatie deliberativa pentru tineri din Romania. El suplineste o carenta semnificativa a sistemului de educatie romanesc – lipsa unei educatii autentice pentru democratie. 

Majoritatea sistemelor educationale pe care le luam drept reper in lume au 3 obiective: 

1. formarea unor angajati sau antreprenori productivi, 

2. formarea unor oameni capabili sa se auto-gestioneza (life-skills)

3. formarea unor cetateni responsabili si implicati (dimensiunea democratica).

Din pacate sistemul nostru adreseaza in foarte mica masura aceste ultime 2 dimensiuni. Dezbaterile academice au rolul atat sa-i pregateasca pe tineri pentru societatea de maine, invatandu-i abilitati importante pentru succesul in cariera (abilitati de research, de argumentare, de discurs, de lucru in echipa etc), cat si abilitati si atitudini esentiale in exercitiul democratic (dezbaterea cu argumente a legilor/deciziilor, ascultarea punctelor de vedere diverse, respectul pentru diversitate etc). 

Obiectivul major la care contribuie programul de dezbateri este acela al transformarii societatii intr-una realmente democratica. 

Cele mai importante realizari:

1994-2019 – prin programul de dezbateri pentru elevi au trecut peste 30.000 tineri 

2011: acreditarea de catre Ministerul Educatiei a cursului optional „Dezbateri, Oratorie si Retorica. Incepand cu anul 2011 se preda in aproximativ 50-60 de licee din toata tara, ajungand anual la peste 3000 de elevi. 

2010-2019 – Concursul National „Tinerii Dezbat” transformat in Olimpiada Nationala de Dezbateri a MEN (in 2017) – participa anual 25-30% din toate liceele din Romania 

2015 – 2019 – peste 800 de cadre didactice formate– care isi transforma felul in care predau la clasa

 

Programul a pornit de la nevoia de a integra dezbaterile in societate ca element esential pentru o democratie functionala. Astfel, Romania a urmat exemplu altor state cu traditie democratica in acest sens (in special anglo-saxone) si a integrat dezbaterile in zona educationala. 

Programul a fost initiat in 1994 de catre Fundatia pentru Societate Deschisa. In 1998 s-a infiintat ARDOR ca entitate distincta, care a inceput sa gestioneze programe de educatie deliberativa: programul de dezbateri pentru elevi (1998), programul de dezbateri pentru studenti (2000), programul de instruire in pedagogie deliberativa – pentru profesori (2010).

 

Scopul programului este educatia in spiritul valorilor democratice a liceenilor din Romania – in mod continuu. 

Obiectivele programului:

Pana in 2030, 50% din elevii de liceu din Romania beneficiaza anual de o forma de educatie prin dezbateri (programul este inca in desfasurare).

 

Metodologia programului presupune doua componente educationale:

a. Cluburile de dezbateri – realizate in parteneriat cu licee. In cadrul cluburilor instructorii de debate (profesori de liceu sau studenti) lucreaza in fiecare saptamana cu elevii timp de 2-3 ore in care fac exercitii de argumentare, de discurs, mini-dezbateri etc. In 2019 programul cuprinde 105 cluburi de dezbateri in toata tara. 

 

b. Evenimentele de debate (competitii de debate si tabere de instruire)

Competitiile au rolul de a crea salturi calitative in educatia elevilor, dar si de a motiva elevii pentru a continua. Se fac runde preliminare in care joaca toate echipele inscrise in competitie, apoi cei mai buni se califica in eliminatorii – unde se joaca in sistem knock-out, ca la competitiile sportive. In fiecare meci un arbitru experimentat acorda o decizie (cine a castigat dezbaterea), punctaje individuale si feedback tuturor participantilor. 

Taberele de instruire sunt locuri in care instructorii sau elevii aprofundeaza o serie de cunostinte sau abilitati. De exemplu, instructorii-profesori invata mai bine formatul de dezbateri, cum sa ofere feedback elevilor, cum sa evalueaze un meci de dezbateri etc. Instructorii-studenti (care au facut dezbateri ca elevi) invata elemente de pedagogie.

 

 

Beneficiari directi: Elevi de liceu: 1800-2000 pe an

 

1. 5000-6000 elevi pe an – colegii debaterilor, care des ‚se molipsesc’ de la acestia. 2. Aprox 2000 de parintii pe an, care ajung si ei sa fie expusi la teme controversate si argumente

 

In multe cluburi de dezbateri elevii mai mari (clasa XI-XII) devin instructori-juniori pentru cei care intra nou in dezbateri – elevi de clasa a IX/X-a. Se creeaza astfel, in multe cluburi, sisteme de peer-learning foarte eficiente. 
 

Mai mult, in special in centrele universitare, absolventi de liceu care au facut dezbateri devin instructori de debate si arbitri (urmeaza cursuri de arbitraj si de pedagogie). Astfel, cateva sute de beneficiari devin voluntari/colaboratori ai asociatiei in acest program si organizeaza competitii de dezbateri, arbitreaza sau instruiesc pe altii in mod voluntar.

 

Studiile realizate in tari cu traditie mai indelungata a dezbaterilor au aratat ca tinerii care practica in mod consistent dezbateri au o performanta academica cu 25-30% mai buna decat a colegilor lor – in special in invatamantul superior. 

 

Dincolo de acestea, avem marturii calitative a celor care au fost alumni ai programului de dezbateri pentru elevi: tema recurenta este ca dezbaterile i-au echipat cu serie de abilitati si atitudini care le-au permis sa urce in cariera profesionala mai repede decat colegii lor. Abilitatile de managementul stressului, de cercetare, de ascultare activa si argumentare, de prezentare si discurs – i-au facut sa fie des respectati si apreciati – la locul de munca si in societate in general. 

 

Aceste aspecte sunt in special importante pentru tinerii proveniti din cluburi de debate din localitati mici, cu putine oportunitati. Daca am putea spune ca elevi din colegiile de top din Bucuresti, Cluj sau Timisoara ar fi avut sanse bune oricum, deseori avem marturii de la fosti debateri din cluburi din localitati precum Campina, Turda, Nehoiu, Caracal, Roman, Gura Humorului, Barlad, Deva, Hunedoara, Motru, Galati, etc, care ne spun ca dezbaterile le-au schimbat literlamente viata in bine. 
 

Un efect colateral a fost si entuziasmarea unei parti a profesorilor de liceu, care au fost foarte incantati de o metoda pedagogica noua si eficienta, care creaza multa implicare in randul elevilor. Astfel, multi au preluat-o si o folosesc inclusiv in felul in care predau orele ‚obisnuite’ (de exemplu fac procesul lui Lica Samadaul la predare lectiei „Moara cu Noroc”).
 

In asociatia nationala sunt 6 pers care coordoneaza toate programele: Emanuel Beteringhe (Pres. Exec. al ARDOR norma partiala),Nae Sovaiala (Dir. de Training norma partiala), Ioana Bloju (Coord. Financiar norma intreaga), Augustina Vasile (Coord. Comunicare norma partiala), Denisa Lupu (asist. proiect norma intreaga), Radu Tiganas (Coord. de proiecte norma partiala).

Voluntari: 

 

La nivelul asociatiilor regionale sunt inca 15-20 de persoane care coordoneaza activitatea acestora. 

Instructorii de cluburi de dezbateri (aprox 200)

Arbitri, organizatori de competitii colaboratori (inca aprox 100)

 

Instructorii cluburilor de dezbateri sunt toti voluntari (aproximativ 200 anual). Acestia sunt fie fosti beneficiari ai programului de dezbateri care au absolvit si vor sa devina instructori, fie profesori de liceu care iau contact cu metoda dezbaterilor in cadrul cursurilor sau competitiilor. 

Arbitrii la competitii sunt de asemenea voluntari. 

Un corp distinct il reprezinta organizatorii de competitii, cei care se ocupa de logistica evenimentelor (locatie, sali, mese, coffee-break, curatenie, comunicare etc). Impreuna, aceste ultime doua categorii aduna aproape 100 de voluntari anual.

 

Asociatiile regionale coordoneaza activitatea cluburilor de dezbateri la nivel regional: documentatie de parteneriat cu scolile, instruirea instructorilor noi, organizeaza competitii etc. 

 

Scolile in care functioneaza cluburile de dezbateri asigura spatiile de desfasurare pentru cluburile de dezbateri, numesc un profesor coordonator care sa supravegheze activitatea si, de multe ori, inclusiv sustin financiar participarea elevilor din scoala lor la diverse evenimente. 

 

Asociatia nationala coordoneaza tot programul: elaboreaza documente programatice, reguli si sugestii de buna practica, intretine relatia cu Ministerul Educatiei si alti parteneri, atrage finantari, etc.

 

Bugetul total al programului: 375 000 lei

 

Contributiile in natura: nu este cazul

 

In anii de inceput (1994-2000), cand programul era finantat aproape integral de Fundatia pentru o Societate Deschisa, instructorii de dezbateri (profesori) erau platiti. Probabil a fost o decizie logica la vremea respectiva, fiind o activitate nemaintalnita. Insa, in momentul in care s-a oprit finantarea, multi dintre instructori au renuntat si multe dintre cluburile de dezbateri au incetat activitatea. 
 

Am reconstruit si am luat decizia ca instructorii sa fie exclusiv voluntari, pentru a nu mai pati niciodata acest lucru. Astfel, azi nu deschidem cluburi daca nu exista un profesor coordonator si/sau un instructor care e dispus la lucreze voluntar in acest rol. Astfel, cluburile de dezbateri sunt mult mai durabile.

 

Probabil ca am proceda la fel, cu mentiunea ca nu am mai plati instructorii (a se vedea punctul anterior).

 

Programul este 

a. Foarte descentralizat

Cluburile sau asociatiile regionale pot avea initiative de activitati locale sau chiar nationala cu foarte putine cerinte birocratice de indeplinit (sau deloc). 

 

b. Este autosustenabil 90%

Cluburile de dezbateri funtioneaza complet pe baza de voluntariat, iar competitiile sunt autosustenabile din taxe de participare. Singurele activitati care necesita investitii financiare din partea asociatiilor regionale sau a asociatiei nationale sunt deschiderile de cluburi noi, instruirile instructorilor noi, elementele de birocratie (acorduri cu scolile etc). 

 

c. Foarte divers

Instructori profesori lucreaza cot-la-cot cu instructori studenti (si invata unii de la ceilalti), elevi din licee de top din centre universitare participa in competitii cu elevi din orase mai mici si cu elevi din licee tehnice sau tehnologice. De esemenea, este semnificativ mai prietenos cu minoritatile de orice fel (in comparatie cu sistemul de invatamant).

 

Incepand din anul 2017, prin intermediul unui proiect care a avut ca scop cresterea capacitatii organizationale, ARDOR beneficiaza de expertiza unui comunicator implicat permanent in promovarea asociatiei. Astfel ca, la nivelul organizatiei nationale, exista o strategie de comunicare constanta si continua care are drept coordonate principale:

-comunicarea online si intretinerea activa a canalelor aferente

-relatii media

-participari la evenimente

-elaborare de prezentari

-negocieri de parteneriate

-campanii de comunicare pt activitati

Datorita descentralizarii atat asociatiile regionale cat si cluburile de dezbateri se ocupa independent de promovarea propriilor evenimente si activitati la nivel local. In ultimii ani am incercat insa sa le oferim oportunitati de invatare voluntarilor responsabili de comunicare care sa le puna cateva baze.

 

 

ARDOR coordoneaza intreg programul de dezbateri din Romania si are experienta de 20 de ani in acest sens: gestioneaza si infiinteaza cluburi de dezbateri in licee si universitati, formeaza instructori, organizeaza competitii si evenimente de debate, dar si cursuri de argumentare si dezbateri dedicate adultilor. Este structurata federativ, iar reteaua lucreaza cu mai mult de 250 de institutii de invatamant la nivel national si face ca metoda sa ajunga la aproximativ 30.000 de elevi beneficiari.