Coaliţia ONG pentru fonduri structurale a lansat Raportul “Fonduri Europene pentru comunităţi dezavantajate. Studiu de caz: Dezvoltare Locală Integrată”

Cum reuşesc fondurile europene să reducă sărăcia? Urmare a unei cercetări realizate în 10 comunităţi dezavantajate din ţară (dintre care 5 cu populaţie majoritară romă), în care există în prezent proiecte finanţate prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU), Coaliţia ONG pentru Fonduri Structurale a lansat astăzi, în cadrul unei dezbateri, Raportul despre performanţa acestor proiecte, la aproximativ 6 luni de la semnarea contractelor de finanţare. 

 

Raportul arată în ce măsură banii europeni aduc îmbunătăţiri autentice condiţiilor de viaţă în comunităţile sărace şi care este ritmul cheltuirii acestor bani. De asemenea, cercetarea prezintă care este realitatea din teren, conform experienţei promotorilor fondurilor, dar şi a membrilor comunităţii. 

 

• Un aspect pozitiv este realizarea analizei preliminare a nevoilor la nivelul comunităţii în care se desfășoară proiectul; 

• Deși intervenția era gândită teoretic la nivel de “gospodărie”, activitățile se centrează în realitate pe indivizi, fără a urmări creșterea calității vieții la nivelul gospodăriei;

• Activitățile propuse pentru încurajarea antreprenoriatului în comunităţile vulnerabile şi expuse la sărăcie sunt nerealiste; 

• Se simte la nivelul proiectelor lipsa de expertiză a autorităților publice locale în gestionarea proiectelor cu finanțare europeană;

• Este încurajată în continuare atenția excesivă către bifarea unor indicatori și mai puțin către evoluția nevoilor din comunitate;

• Birocrația este similară proiectelor POSDRU, cu proceduri complicate de achiziții și întârzieri mari în evaluarea și contractarea proiectelor;

• Lipsesc standardele de transparență la nivelul Autorităţii de Management cu privire la proiectele contractate;

• Investițiile de infrastructură sunt binevenite, dacă ele îmbunătăţesc condiţiile de locuire pentru membrii comunității;

• Impredictibilitate – felul în care descriu beneficiarii relația cu Autoritatea de Management și organismele intermediare.

 

<<Oamenii au nevoie să stai aproape de ei. În general, în comunităţile marginalizate ajung multe promisiuni. Vin, fac poze, ne promit tot felul, şi noi rămânem la fel, în mizerie”, cam asta îţi va spune orice om de acolo, din comunitate. În vizitele noastre am remarcat faptul că oamenii ştiu că vor face un curs, vor primi sprijin să-şi repare ceva la casă, dar nu ştiu exact când, nu pot spune în luna X sau în anul cutare. Este o nesiguranţă a începerii demersurilor specific. Este nevoie de o legătură permanent între cei care implementează proiectul şi comunităţile. O legătură reală>>. Mihaela Cârstea, membru al echipei de cercetare. 

 

“Cererea de proiecte de tipul Dezvoltare Locală Integrată este în mod cert un progres față de exercițiul financiar anterior, deoarece permite proiecte mult mai adaptate nevoilor specifice unei comunități vulnerabile. Promotorii de proiecte pot să abordeze în același timp probleme corelate ale unui individ sau gospodării. Totuși implementarea nu este lipsită de probleme – de la birocrație excesivă și până la lipsă de flexibilitate în ajustarea activităților. Există multe probleme și la nivelul sitemului. Regulile pe care promotorii au fost nevoiți să le respecte, dar și sistemul de evaluare, au generat proiecte complet nerealiste, care nu pot avea rezultatele scontate.”  Oana Preda, Director Executiv CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică 

 

La dezbatere au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice, membri ai unor organizaţii neguvernamentale şi promotori ai proiectelor cu finanţare europeană. Discuţiile au vizat formularea unei serii de recomandări pentru actuala perioadă programatică, dar şi pentru următoarele programe operaţionale. Am analizat împreună felul în care aproape jumătate de milliard de Euro din fonduri europene contribuie în prezent la dezvoltarea comunităţilor marginalizate din România. Totodată am abordat şi nevoia de corelare a intervenţiilor POCU cu măsuri finanţate din Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Programul Operaţional Regional  şi Fondul de ajutor European pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD). 

 

Acest demers a fost iniţiat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună, World Vision România, RISE România, Fundaţia Alături de Voi România, Asociaţia Romano ButiQ şi Fundaţia Pact. 

 

Coaliția ONG pentru Fonduri Structurale urmărește de 12 ani felul în care sunt gestionați banii europeni, de la programare până la măsurarea impactului la nivel național. Am inclus printre prioritățile noastre de advocacy adresarea nevoilor comunităților marginalizate în programele de finanțare și în documentele strategice ale României.