Majoritatea romanilor au auzit de colectarea selectiva a deseurilor, insa doar 80% dintre ei o si pun in practica, potrivit unui studiu IMAS realizat cu sprijinul EcoRom Ambalaje, in 10 localitati din Romania. Dintre acestia, doar jumatate reusesc sa fie consecventi cu selectarea deseurilor, in timp ce comoditatea, ignoranta si lipsa de motivatie sunt principalele scuze ale celor care se tin deoparte. Mai mult, autoritatile locale ezita sa acceseze fondurile UE pentru investitii in infrastructura necesara colectarii selective a deseurilor, a atentionat ministrul mediului, Attila Korodi, cu ocazia lansarii studiului.
Potrivit directorului IMAS, Doru Petruti, "colectarea selectiva este de foarte mare notorietate pentru 94% din populatie, dar asta nu inseamna ca si stiu ce implica acest concept". Studiul releva, in acest sens, ca 70% dintre cei chestionati cred ca oamenii nu au destule informatii despre colectarea selectiva a deseurilor.
In plus, peste 60% din populatia care locuieste in proximitatea tomberoanelor pentru sticla, plastic si hartie nu stie ca exista o lege pentru separarea deseurilor, in timp ce aproximativ 42% dintre respondenti au recunoscut ca nu cunosc vreun centru de colectare, desi provin din zone in care acestea trebuie sa existe, a mai spus directorul IMAS.
Cu toate acestea, jumatate dintre cei intervievati colecteaza intotdeauna selectiv deseurile, in vreme ce aproximativ 30% reusesc doar uneori sa faca acest lucru. Scuzele principale pentru cei care nu selecteaza deseurile au fost comoditatea, lipsa cunostintelor necesare si lipsa intelegerii importantei acestui comportament.
Cum ar putea fi determinati oamenii sa selecteze deseurile menajere? 48% dintre respondenti cred ca amenzile ar putea fi cele mai eficiente masuri, si doar 29% vad o solutie in scaderea taxei de salubritate. De altfel, doar unul din zece romani cunoaste valoarea acestei taxe, conform studiului.
Intrebati ce categorie de deseuri colecteaza separat mai des, 70% dintre raspunsuri s-au referit la obiectele din plastic, 48% la hartie si carton, 45% la resturile menajere, 33% la sticla si doar 12% la obiectele din metal.
"Inclin sa cred ca acest comportament (n.r. responsabil privind colectarea selectiva, la 50% dintre intervievati) se dilueaza, daca nu e sustinut cu masuri coercitive sau educationale", a atentionat directorul IMAS, in replica la scepticismul exprimat de unele voci prezente in sala privind rezultatele optimiste ale studiului.
Korodi: Autoritatile locale ezita sa acceseze fonduri UE pentru colectarea selectiva a deseurilor
Ministrul mediului, Attila Korodi a aratat, cu ocazia lansarii studiului IMAS ca, inainte de responsabilizarea populatiei privind colectarea selectiva, foarte importanta este realizarea unei infrastructuri adecvate, care sa permita reciclarea si valorificarea deseurilor. Mai mult, Korodi a tinut sa precizeze ca noua directiva a CE privind colectarea desurilor defineste obligatii si pentru autoritatile locale de a le recupera si nu doar pentru industriile producatoare care le pun pe piata..
"Oferim proiecte de finantare tuturor judetelor care n-au avut investitii private. Nu sunt, insa, incantat de raspunsul autoritatilor locale, pentru ca o parte dintre acestea inca ezita sa utilizeze fondurile publice pentru proiectele de gestionare a deseurilor si aleg mai degraba sa faca gropi ecologice, punand, astfel, o frana proiectelor europene"", a declarat ministrul mediului.
"O infrastructura adecvata presupune foarte multe investitii, dar si vointa", a insistat Korodi. "Investitiile se pot face cu ajutorul fondurilor europene atat prin programele PHARE si ISPA, dar si din fondurile structurale. Insa este necesara si o abordare din partea primariilor de a vrea sa faca aceste investitii, pentru ca de foarte multe ori primaria este cea care nu impune prin contractul de salubrizare colectarea selectiva a deseurilor sau nu ofera ofera o infrastructura minima de selectare pe banda. (...) Trebuie sa cultivam perceptia oamenilor, dar fara investitii nu se poate", a conchis Korodi.
Mugurel Radulescu, presedintele EcoRom, a punctat, la randul sau: "Cand infrastructura este prezenta, populatia reactioneaza si, in mare parte, este responsabila. Inainte sa spunem despre oameni ca nu au educatie, cultura, etc, trebuie sa le oferim infrastructura necesara unde sa-si arunce deseurile menajere".
Studiul IMAS a fost realizat in perioada noiembrie-decembrie 2007, in zece localitati unde exista programe de selectare a gunoiului (Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, sinaia, Medias, Falticeni, Tulcea, Bucuresti si Otopeni). Cercetarea s-a facut in doua etape, atat la domiciliul intervievatilor (pe un esantion de 419 persoane), cat si la punctele de colectare (pe un esantion de 806 persoane). Marjele de eroare ale celor doua cercetari sunt de +/- 4,8%, respectiv +/-3,5%.