Carta Europeana pentru
Drepturile Fundamentale stabileste, intr-un singur text, o serie de
drepturi civile, politice, economice, sociale pe care le au cetatenii
Europeni si toate persoanele cu rezidenta pe teritoriul Uniunii
Europene - drepturi definite ca valori comune ale Uniunii. Obiectivul
Cartei consta in asigurarea unei vizibilitati sporite a acestor
principii, in vederea consolidarii protectiei drepturilor fundamentale,
dupa schimbarile din societate, progresele sociale si evolutiile
stiintifice.
Previziunile Cartei se aplica institutiilor,
agentiilor Europene si Statelor Membre doar cand aplica legea
comunitara. Carta nu stabileste prerogative noi pentru Uniune.
Daca
Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de toate Statele Membre, Curtea
Europeana de Justitie va fi institutia care se va asigura de
respectarea prevederilor Cartei, in intreaga Uniune.
Drepturile cetatenilor europeni
Demnitate:demnitatea umana, dreptul la viata, dreptul la integritate,
interzicerea torturii si a tratamentelor degradante sau inumane,
interzicerea sclaviei si a muncii fortate;
Libertate:dreptul la libertate si securitate, respectarea vietii private si de
familie, protectia datelor personale, dreptul la casatorie si la
formarea unei familii, libertatea de gandire, de exprimare, de
apartenenta religioasa, dreptul la informare, libertatea de asociere,
libertatea artelor si a stiintelor, dreptul la educatie, libertatea de
a alege o ocupatie si de a munci, libertatea de a incepe o afacere,
dreptul la proprietate, dreptul la azil, protectie in caz de expulzare
sau extradare;
Egalitate: egalitate in fata
legii, nediscriminare, egalitate culturala, religioasa si lingvistica,
diversitate, egalitate intre barbati si femei, drepturile copiilor,
drepturile persoanelor in varsta, integrarea persoanelor cu
disabilitati.
Solidaritate: drepturile
lucratorilor la informare si consultare, dreptul la actiuni colective,
dreptul la acces la serviciile de plasare, protectie in caz de demitere
nejustificata, conditii corecte de munca, interzicerea folosirii
copiilor pe piata muncii, protectia tinerilor la locul de munca si in
viata profesionala si de familie, securitate si asistenta sociala,
protectia consumatorilor, protectia mediului inconjurator, acces la
servicii de sanatate si interes general.
Drepturile
Cetatenilor: dreptul la vot si la participarea in alegerile pentru
Parlamentul European, in alegerile municipale, dreptul la o buna
administratie, la acces la documente, la Mediatorul European, la
petitii, libertatea de miscare si de rezidenta, protectie consulara si
diplomatica;
Justitie: dreptul la un proces
corect, la prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare, dreptul la
legalitate si proportionalitate in dosarele penale, dreptul de a nu fi
judecat sau pedepsit de doua ori pentru aceeasi crima.
Toate
acestea sunt stabilite in baza drepturilor si a libertatilor
fundamentale deja recunoscute de Conventia Europeana a Drepturilor
Omului, de Carta Sociala a Consiliului Europei, de Carta Comunitara
pentru Drepturile Sociale Fundamentale ale Lucratorilor si de alte
conventii internationale, in care Uniunea Europeana sau Statele sale
Membre sunt parti.
Ceremonia din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, dedicata semnarii Cartei Drepturilor Fundamentale, unul dintre cele mai importante documente ale noului Tratat european, a fost perturbata de mai multi deputati europeni nationalisti.
In timp ce majoritatea eurodeputatilor aplaudau semnarea textului de catre Jose Socrates, primul ministru portughez si presedinte in exercitiu al UE, cativa deputati de dreapta din Marea Britanie si Polonia si-au manifestat nemultumirea batand din picioare si strigand referendum in microfoane, incercand sa acopere vorbitorul care prezenta ceremonia.
Mai mult, ei au refuzat sa paraseasca sala de plen, in momentul in care presedintele forului legislativ, Hans-Gert Poettering, le-a cerut acest lucru. Protestul lor a fost marcat si de desfasurarea de pancarte, lucru interzis de regulamentul PE.
De altfel, Polonia a anuntat, de ceva vreme, ca va refuza sa semneze, impreuna cu Marea Britanie, Carta Drepturilor Fundamentale. Polonia nu este de acord cu prevederea potrivit careia nicio expropriere sa nu fie facuta fara o despagubire corespunzatoare.
Si asta, din cauza controverselor pe care Polonia le are cu Germania, pe tema proprietatilor etnicilor germani care s-au refugiat in Occident, in anii 1950. Mai mult, Polonia doreste si includerea in textul de baza al noului Tratat a clauzei Ioannina, existenta in forma initiala doar ca anexa.
Aceasta clauza prevede ca deciziile Uniunii Europene pot fi temporar inghetate, daca un numar de state se opun acestora. Ramane de vazut ce aduce nou in acest sens Summit-ul EU de la Bruxelles.
Interventii pe marginea comportamentului deputatilor minoritari
Francis Wurtza condamnat ferm actiunea minoritatii. El a spus ca "grupul sau este in favoarea unui referendum, dar ca acest lucru nu are nimic de-a face cu atitudinea minoritatii care a strigat in incinta Parlamentului".
Graham Watsona cerut oficial ca in viitor, cei cu astfel de comportamente sa fie dati afara din Parlament. "Acesti Deputati au adus, astazi, atitudinea de huliganism de pe stadioane in Parlamentul European".
Cohn Bendita declarat ca Parlamentul a fost socat de atitudinea minoritatii, dar a cerut "sa nu se dramatizeze situatia". "Daca au fost 50 de idioti in Parlament care au strigat, au fost 700 oameni cu ratiune".
Bondea declarat ca nu este anti-democrat si ca "provine dintr-o traditie diferita". "Tot ceea ce am facut a fost sa port un tricou pe care scria Referendum".