La trei ani de la relansarea din 2005, Strategia de la Lisabona pentru crestere si locuri de munca functioneaza. Aceasta este principala concluzie a raportului strategic al Comisiei privind reforma economica la nivel comunitar, publicat ieri. Raportul demonstreaza ca Strategia de la Lisabona contribuie la recenta imbunatatire a performantelor economice ale Uniunii Europene. Reformele structurale incep, in egala masura, sa mareasca potentiala crestere viitoare, imbunatatind perspectivele de prosperitate pe termen lung.
Cu toate acestea, unele state membre au reactionat mai puternic
decat altele si, in ultimele douasprezece luni, s-au manifestat unele
semne de oboseala de reforma. In cadrul viitorului ciclu al
Strategiei de la Lisabona, Europa va trebui sa continue sa aprofundeze
reformele economice atat la nivel comunitar, cat si national, pentru a
atenua impactul dificultatilor financiare mondiale si al preturilor mai
mari la produsele de baza. Raportul stabileste o serie de noi
initiative politice menite sa raspunda la aceasta provocare si sa
consolideze eforturile depuse de Europa pentru a raspunde globalizarii
si a o modela.
Raportul va fi prezentat cu ocazia Consiliului European de primavara din martie 2008.
Presedintele Comisiei,José Manuel Barroso,a declarat: Strategia de la Lisabona functioneaza. Creeaza crestere si locuri de munca. Ajuta Europa si pe cetatenii ei sa se inscrie pe calea reusitei in era globalizarii. A inzestrat Europa cu o agenda economica pragmatica si comuna, care respecta pe deplin diferentele nationale. Insa sentimentul de autosatisfactie ar fi fatal pentru perspectivele Europei de a modela globalizarea. Mai raman multe de facut. Progresele realizate in unele domenii politice sunt inegale si unele state membre actioneaza mult mai rapid decat altele. Pachetul propus astazi raspunde necesitatii ca Europa sa actioneze pentru a face fata incertitudinilor tot mai mari din economia mondiala. Acesta raspunde, de asemenea, necesitatii de a se acorda o prioritate si mai mare dimensiunii sociale, tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, flexicuritatii, energiei si schimbarilor climatice.
La randul sau, Günter Verheugen,vicepresedinte al Comisieisi responsabil pentru politica privind intreprinderile si industria, a declarat: Pentru a garanta un succes durabil, Strategia de la Lisabona pentru crestere si locuri de munca trebuie sa fie un autentic parteneriat intre statele membre si Uniunea Europeana. O inovatie esentiala a pachetului prezentat astazi este noul program comunitar de la Lisabona, care prevede zece prioritati esentiale pentru reformele la nivelul Uniunii Europene. Printre acestea se numara masuri de deblocare a potentialului de crestere a intreprinderilor noastre mici si mijlocii, precum si o mai buna reglementare menita sa reduca birocratia.
In plus, vrem sa acordam o atentie si mai mare educatiei, cercetarii si dezvoltarii. De asemenea, acest nou program comunitar de la Lisabona pune in evidenta in continuare dimensiunea externa a strategiei pentru crestere si locuri de munca. Asigurarea unor conditii echitabile la nivel international va deveni un element si mai important. Aceste reforme sunt esentiale pentru a stimula economia europeana si pentru a raspunde preocuparilor de zi cu zi ale cetatenilor.
Succesele...
Cresterea economica a fost de 3% in UE-27 in anul 2006 si se estimeaza ca va ramane la nivelul de 2,9% in 2007. Reformele structurale au contribuit la majorarea ratei de crestere potentiala
In ultimii doi ani, s-au creat aproximativ 6,5 milioane de noi locuri de munca. Mai mult, se estimeaza ca pana in 2009 se vor crea inca 5 milioane de locuri de munca. Se preconizeaza, de asemenea, ca rata somajului va scadea sub 7%, cel mai redus nivel inregistrat de la jumatatea anilor '80. Pentru prima data, intr-un deceniu, cresterea semnificativa a ratei de ocupare a fortei de munca a fost insotita indeaproape de o crestere robusta a productivitatii, se arata in raport.
In toate statele membre, cu cateva exceptii, acum se poate deschide o afacere intr-o saptamana, trecand pe la un singur oficiu si s-au facut pasi importanti in aplicarea agendei Uniunii Europene pentru o mai buna reglementare.
... si problemele
Cu toate acestea, in ultima perioada, ponderea in PIB a
cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in UE nu a reusit sa tina
pasul cu ratele de crestere economica mai mari si a scazut sub 1,85% in
2006, cu mari diferente intre statele membre. Aceasta tendinta
indeparteaza UE de obiectivul de 3%.
In pofida imbunatatirilor
inregistrate in ceea ce priveste deficitul si datoria, posibilitatea de
a valorifica conditiile de crestere relativ puternica pentru a reduce
deficitele structurale nu a fost folosita pe deplin, in special in zona
euro.
Exista un mare potential neutilizat pentru a reduce sarcinile administrative si a imbunatati mediul de afaceri, in special pentru IMM-uri. Procesul de deschidere catre concurenta a industriilor si serviciilor de retea a fost lent.
Multe piete ale muncii raman insa segmentate, cu lucratori integrati bine protejati si cu lucratori neinitiati cu contracte precare. Sistemele de invatamant nu actioneaza suficient pentru a oferi tinerilor competentele de care au nevoie, atat ei, cat si angajatorii lor. Mobilitatea lucratorilor ramane in continuare la un nivel relativ scazut. Numai 2% din populatia in varsta de munca traieste si lucreaza in alt stat membru. In unele state membre, lucratorii inca se confrunta cu bariere importante atunci cand schimba locul de munca. Prin urmare, Comisia a propus un plan de actiune privind mobilitatea for?ei de munca ce cuprinde 15 actiuni concrete.
Europa este in urma altor economii de frunte in ceea ce priveste investitiile in tehnologia informatiei si comunicatiilor, precum si utilizarea acestora pentru a consolida productivitatea.
Multe state membre nu si-au indeplinit inca obiectivele de la Kyoto si vor trebui sa depuna un efort considerabil pentru a atinge obiectivele ambitioase convenite de liderii Uniunii Europene la Consiliul European de primavara din 2007, obiective care urmeaza a fi puse in aplicare prin intermediul pachetului privind energia si schimbarile climatice pe care il va prezenta Comisia in ianuarie 2008.
Romania
In cazul Romaniei, punctele tari ale Planului National de Reforma (PNR) includ initiative menite sa implementeze un cadru al cheltuielilor pe termen mediu, reducerea costurilor extra-salariale ale muncii, precum si reformarea structurilor din cercetare.
Potrivit raportului, zonele din PNR unde au fost remarcate puncte slabe si trebuie actionat imediat sunt: intarirea capacitatii administrative, atacarea problemei supraincalzirii economiei si imbunatatirea planificarii bugetare si a calitatii cheltuielilor. Se mai atrage atentia ca este nevoie sa fie redusa birocratia, sa fie activata oferta de forta de munca si sa fie crescut nivelul calificarilor.