Drepturile omului şi structurile de urgenţă -- Scrisoare adresata Preşedintelui României

Împreună cu alte 6 organizaţii neguvernamentale solicităm Preşedintelui României, Prim-Ministrului, Ministrului Afacerilor Interne, Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Biroului Permanent al Senatului şi Avocatului Poporului, includerea în structurile de urgenţă care iau decizii în această perioadă a unui expert în drepturile omului.
 

Măsurile luate de către autoritățile române imediat înaintea și în timpul stării de urgență ridică semne de întrebare privind preocuparea Executivului și Parlamentului față de respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice. Desigur, înțelegem necesitatea stării de urgență; în același timp, suntem îngrijorați de lipsa de proporționalitate dintre limitarea drepturilor și nevoia reală care a dictat unele dintre aceste măsuri. La fel, suntem îngrijorați de procesul prin care unele decizii au fost luate fără consultarea, fie și minimală, a societății civile.
 

Dacă în comunicarea lor, autoritățile nu manifestă o atitudine ostilă față de drepturile omului și valorile democratice, totuși multe dintre măsurile luate sau implementarea lor, aduc atingere acestor principii, mai mult decât este justificat. Nu acuzăm rea credință, ci lipsă de perspectivă cu privire la aceste aspecte.
 

Pornind de aici, observăm că în structurile care iau decizii în această perioadă nu pare să fie prezent nici un expert în drepturile omului, vreun un demnitar sau membru al societății civile cu rol și competențe în acest domeniu. De asemenea, observăm implicarea insuficientă a Parlamentului în administrarea crizei.
 

De aceea cerem integrarea în structurile de consiliere și decizie a unor experți și demnitari care să poată oferi  autorităților repere juste pentru o calibrare a măsurilor care să garanteze și  respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice și evitarea, în consecință, a unor decizii disproporționate sau insuficient înrădăcinate în practica democratică. Cerem, de asemenea, ca Parlamentul să monitorizeze constant starea drepturilor omului în România și, în spiritul unei colaborări loiale, să ia măsuri astfel încât orice limitare a drepturilor să nu fie mai mare decât este în mod real nevoie.
 

Suntem convinși că o atitudine responsabilă a autorităților în respectarea drepturilor omului va conduce și la o mai bună respectare a cadrului legal și a restricțiilor existente. De asemenea, o astfel de atitudine este de natură să întărească încrederea dintre stat și societate, încredere care este esențială în aceste momente de criză.
 

În final, aducem în atenția dumneavoastră Raportul Agenției Europene pentru Drepturile Omului, cu privire la implicațiile prezentei crize asupra drepturilor fundamentale ale omului, precum și Ghidul pe care Consiliul Europei îl propune Statelor membre în vederea respectării principiilor democrației, statului de drept și a drepturilor omului, în perioada de criză. Primul document, confirmă opinia organizațiilor semnatare cu privire la situațiile de abuz înregistrate în România. Cel de-al doilea recomandă o serie de principii care pot păstra echilibrul între măsurile de urgență ce limitează drepturi și libertăți pe de o parte, și valorile europene pe de altă parte.

Andrei Tiut

Oana Preda, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Mihai Bumbeș, Asociația  Miliția Spirituală

Mircea Toma, ActiveWatch

Alexandrina Dinga, Asociația CIVICA 

Elena Calistru, Funky Citizens

Vlad Levente Viski, Asociatia MozaiQ LGBT

Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România

=======================================================================

În sensul celor de mai sus, aducem în atenție, ca exemple, următoarele situații în care Executivul ar fi putut da mai multă atenție problematicii drepturilor omului, libertăților și procedurilor democratice.
 

●      Notificarea Consiliului Europei privind derogarea de la unele articole ale Convenției europene a drepturilor omului. În opinia noastră, aceasta nu era necesară deoarece România avea, în cadrul Convenției, suficiente mijloace de a lua de urgență toate măsurile necesare. În sprijinul opiniei noastre stă faptul că alte state au luat măsuri chiar mai dure, fără să fie necesară o asemenea notificare. În plus, notificarea a fost făcută fără niciun fel de discuție sau informare la nivel național.

●      Deși dreptul la informație nu se numără în Decretul de Instituire a Stării de Urgență printre drepturile a căror exercitare este limitată, am înregistrat numeroase încălcări ale acestuia. Instituții la nivelul județelor au refuzat constant să răspundă unor cereri de informații de interes public făcute de jurnaliști. La scurt timp, Guvernul însuși a cerut Prefecților să nu mai facă publice informații privind evoluția pandemiei la nivelul județelor. Astfel, se manifestă lipsă de transparență a statului în relația cu cetățenii și societatea civilă. Această metodă de relaționare excede în mod clar orice nevoie generată de criza pandemică și, de fapt, este contraproductivă.

●      Decretul Prezidențial privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României dă atribuții insuficient reglementate instituțiilor publice. Articolul 54 menționează un mecanism care face posibilă „eliminarea de la sursă” sau „blocarea accesului utilizatorilor din România la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19” - ceea ce s-a și întâmplat cu cel puțin două site-uri. Înțelegem potențialul de pericol al știrilor și informațiilor false, considerăm însă că nu Guvernul este instanța care trebuie să stabilească valoarea de adevăr a informațiilor oferite de mass-media. În condițiile în care rolul presei este și de a evalua critic activitatea Guvernului, astfel de atribuții deschid posibilitatea de abuz și pun în pericol libertatea presei. 

Considerăm că decizii sau măsuri precum cele de mai sus ar fi respectat în mai mare măsură principiile democratice și drepturile omului dacă în luarea lor ar fi fost consultați experți și demnitari cu competențe și în acest domeniu. Expertiza acestora ar fi dus la o mai bună adecvare și la limitarea consecințelor indezirabile.

O adecvare mai bună nu ar fi scăzut în nici un fel eficiența și eficacitatea deciziilor. Dimpotrivă, statul ar fi arătat că este preocupat de drepturile și demnitatea cetățenilor chiar și în aceste momente dificile, întărindu-se astfel, încrederea dintre stat și cetățeni.

Mai multă  încredere și colaborare între stat și cetățeni poate să ducă la un grad mai mare de conformare a cetățenilor. Dacă dorește să se bucure de încrederea cetățenilor, statul român trebuie să ofere nu doar siguranță, ci și respect și transparență.

Așa cum am arătat, considerăm că ar veni în sprijinul acțiunilor guvernului includerea unor experti și demnitari cu rol în problematica drepturilor omului în următoarele grupuri și instituții:

· Grupul de suport tehnico - științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României

· Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă

· Grupul de Lucru Interinstituțional pentru evaluarea impactului economic, financiar și bugetar asupra României, generat de efectele epidemiei covid-19 (GLI-ECOROM)

Aceste persoane pot fi reprezentanți ai societății civile, Avocatul Poporului sau reprezentanți ai acestuia, experți tehnici din cadrul structurilor statului român.
 

De asemenea, observăm că Parlamentul nu acordă suficientă atenție situației drepturilor omului sau respectării procedurilor și principiilor democratice relevante în timp de stare de urgență, deși acest lucru se află printre datoriile și competențele sale. În consecință, cerem Parlamentului României monitorizarea continuă a respectării drepturilor omului în această perioadă și cooperarea loială cu Executivul în acest sens.

Photo by Chris Johnson on Unsplash