Instanța decis că Primăria Municipiului București a încălcat dreptul cetățenilor de a fi consultați

Tribunalul București a decis în primă instanță anularea Hotărârii de Consiliu General a Municipiului București nr. 790/22.11.2018 - privind aprobarea programului “Stimularea mobilității și descongestionarea traficului din Municipiul București”. Actul a fost anulat în urma sesizării instanțelor de către organizațiile CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și ActiveWatch. 

 

Cele două organizații au arătat în instanță că proiectul de act normativ a fost votat în cadrul Consiliului General fără a fi fost supus dezbaterii publice, așa cum o cere legislația în vigoare (Legea 52/2003 privind transparența decizională). Mai mult, pentru acest proiect de hotărâre de Consiliu General, mai multe organizații non-guvernamentale au solicitat în scris organizarea unei dezbateri publice. Deși proiectul de hotărâre a suscitat mult interes din partea publicului, reprezentanții Primăriei Generale nu au dat curs solicitării noastre și au decis să supună acest proiect votului Consiliului General fără respectarea normelor minime de implicare a cetățenilor și de transparență decizională.

 

În mod eronat, așa cum ne confirmă decizia instanței, Primăria Municipiului București a considerat că acest proiect nu este un act normativ, ci un act individual, deși era evident că hotărârea privea întreg orașul (chiar zona București - Ilfov). Contestarea acestei hotărâri de Consiliu General este, de fapt, un semnal de alarmă cu privire la modul tipic în care actuala conducere a instituției alege să ia majoritatea deciziilor care vizează viața bucureștenilor. Așa cum am arătat, de-a lungul timpului, mai puțin de 5% dintre proiectele de acte normative sunt supuse dezbaterii publice (cu excepția Planurilor de Urbanism). Am ales să apelăm la instanță pentru a demonstra că această strategie de ocolire a transparenței decizionale contravine prevederilor legale. 

 

Atragem deci atenția că, prin confirmarea lipsei de transparență în cazul punctual al acestui proces, se confirmă că înțelegerea autorității locale cu privire la transparența decizională este una eronată și a avut consecințe grave de-a lungul celor patru ani de mandat. Practic, prin această strategie de luare a deciziilor în absența vocii cetățenilor, Primarul General al Municipiului București și Consiliul General au condus instituția și au proiectat orașul ignorând, în majoritatea cazurilor, opinia și feedbackul utilizatorului de oraș și “finanțatorului” autorității publice, adică cetățeanul. 

 

În ultimii șase ani, organizațiile care au intentat acest proces, au transmis, an de an, în atenția tuturor consilierilor generali și a Primarului General, apeluri la respectarea legii și, punctual, solicitarea explicită de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative. În lipsa reacției din partea autorităților publice locale, am apelat la instanță pentru a demonstra că acest tip de conducere a unei instituții publice contravine legii și interesului public. 

 

Anul trecut, aceleași organizații non-guvernamentale au anulat în instanță articolul care prevedea procedura de participare la ședințele de Consiliu General și de luare a cuvântului în fața acestui for. În motivarea instanței, s-a arătat că: “În aceste condiții, toată această procedură nu reprezintă decât o formă fără fond, un mecanism pur birocratic, al cărui unic scop este de a zădărnici orice încercare/efort al vreunui cetățean de a ajunge să ia cuvântul la o ședință a Consiliului General a Municipiului București”. Având în vedere că instanțele de judecată ne-au dat acum dreptate și în ceea ce privește interpretarea eronată a actului normativ de către PMB, considerăm că PMB a tăiat, pe parcursul ultimilor patru ani, aproape toate posibilele legături dintre cetățean și instituție.