Echipa Muzeul Abandonului lansează o nouă campanie publică adresată celor care fac posibilă existența acestui muzeu digital și participativ – cei care au ales să contribuie cu poveștile lor de viață în construirea unei narațiuni despre ce înseamnă trauma abandonului în România, nu doar din perspectivă istorică, dar și ca realitate a societății actuale.
Noua campanie se numește BAGAJELE ABANDONULUI și vorbește despre cele mai dramatice momente dintr-o existență, cele în care forțe exterioare și imposibil de controlat te duc în situația de a abandona totul: prietenii, casa, locul în care trăiești sau lucrezi, comunitatea, micile tabieturi, existența așa cum o știi... și să pui în grabă, într-un bagaj, ceea ce pare că poți salva.
„Fiecare familie are o istorie despre bagaje făcute în grabă, în câteva ore, cu alegeri și selecții imposibile. Fie că s-a numit SCHIMB / TRANSFER DE POPULAȚIE (ceea ce s-a întâmplat în Cadrilater si Dobrogea începând cu 1913), DEPORTARE (evrei și romi deportați de Statul Român în Al doilea Război Mondial, bănățeni deportați în Bărăgan în anii 1950, etnici germani deportați în Siberia), REFUGIU (din Basarabia, Bucovina sau Transilvania de Nord cedate în 1940, din calea Armatei Roșii în 1944), ARESTARE (iminentă pentru cei considerați dușmani ai regimului comunist din România), FUGA din România socialistă (așa numiții „frontieriști” uciși de Statul Român sau dimpotrivă, etnicii germani sau evrei vânduți de același Stat). Fiecare istorie de familie are „refugiații” săi, poveștile sale, obiecte care au ajuns la noi pentru că cineva a decis că acel obiect nu mai încape într-un BAGAJ AL ABANDONULUI. Sunt obiecte care au salvat vieți. Obiecte care au încăput într-o valiză...” – Simina Bădică, istoric, consultant curatorial, co-fondator Muzeul Abandonului.
Vă invităm să deschideți sertarele cu istorii de familie. La umbra marilor istorii stau întotdeauna micile noastre istorii, păstrate cu grijă în ambalaje fragile emoțional și date mai departe din generație în generație. Acum, când peste granița României au trecut atâtea bagaje ale abandonului, construim în semn de solidaritate și empatie un nou etaj al Muzeului Abandonului cu bagaje de povești de reziliență din propria noastră istorie.
Așteptăm din partea voastră aceste istorii ale abandonurilor de dezrădăcinare totală care au marcat istoria propriilor voastre familii pe adresa muzeulabandonului@gmail.com. Donațiile de obiecte digitale și povești vor fi incluse în colecția permanentă a muzeului nostru digital. Pe www.muzeulabandonului.ro se află deja zeci de donații de povești ale abandonului, sute de mărturii și documente ce au fost integrate în demersuri curatoriale complexe, cum este prima expoziție imersivă din România intitulată Sighet Cămin Spital sau proiectul Mărturii 21, pe care le puteți oricând explora gratuit pe platforma muzeului. Mărturiile primite vor intra în arhiva muzeului și vor fi împărtășite cu comunitatea consistentă de pe facebook.com/muzeulabandonului.
Echipa muzeului va începe propria sa investigație pe tema BAGAJELE ABANDONULUI, antrenând o amplă resursă de jurnaliști, psihologi, istorici, antropologi, fotografi, arhiviști – pentru a realiza interviuri și cercetări legate de poveștile actuale ale refugiaților ucraineni care tranzitează sau rămân în România. Toate aceste elemente de puzzle, alături de mărturiile primite de la donatorii noștri, vor fi asamblate într-o frescă de mari dimensiuni, o instalație muzeală și în același timp o intervenție socio-culturală, care să imortalizeze acest moment din istoria României și Ucrainei, un moment în care empatia, compasiunea, capacitatea de a vedea ceea ce ne apropie și nu ceea ce ne desparte, au creat un fenomen de imensă intensitate emoțională.
Proiectul este finanțat de CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale și este coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul CARE France și FONPC (Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil).
***
Muzeul Abandonului - Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent inițiat de Asociația Q-Arts. www.muzeulabandonului.ro este un muzeu-forum digital și participativ ce își propune o mapare a culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului și instituționalizării copiilor în România. Este locul de întâlnire dintre publicul larg și comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România, un spațiu sigur unde această traumă colectivă poate începe procesul de vindecare.
Proiectul Muzeul Abandonului a fost distins în mai 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural.
MUZEUL ABANDONULUI este prima instituție muzeală digitală din România și conține prima expoziție de tip aplicație virtuală web ce facilitează o experiență exploratorie interactivă, cu un conținut muzeal care utilizează metode mixte de documentare ce variază de la cercetarea de arhivă, interviuri, mărturii, documentare foto-video, fotografie 360 și scanare 3D ce sunt expuse publicului într-un format tridimensional și interactiv ce împrumută limbaje specifice noilor media, jocurilor video și realității virtuale.
Noua campanie se numește BAGAJELE ABANDONULUI și vorbește despre cele mai dramatice momente dintr-o existență, cele în care forțe exterioare și imposibil de controlat te duc în situația de a abandona totul: prietenii, casa, locul în care trăiești sau lucrezi, comunitatea, micile tabieturi, existența așa cum o știi... și să pui în grabă, într-un bagaj, ceea ce pare că poți salva.
„Fiecare familie are o istorie despre bagaje făcute în grabă, în câteva ore, cu alegeri și selecții imposibile. Fie că s-a numit SCHIMB / TRANSFER DE POPULAȚIE (ceea ce s-a întâmplat în Cadrilater si Dobrogea începând cu 1913), DEPORTARE (evrei și romi deportați de Statul Român în Al doilea Război Mondial, bănățeni deportați în Bărăgan în anii 1950, etnici germani deportați în Siberia), REFUGIU (din Basarabia, Bucovina sau Transilvania de Nord cedate în 1940, din calea Armatei Roșii în 1944), ARESTARE (iminentă pentru cei considerați dușmani ai regimului comunist din România), FUGA din România socialistă (așa numiții „frontieriști” uciși de Statul Român sau dimpotrivă, etnicii germani sau evrei vânduți de același Stat). Fiecare istorie de familie are „refugiații” săi, poveștile sale, obiecte care au ajuns la noi pentru că cineva a decis că acel obiect nu mai încape într-un BAGAJ AL ABANDONULUI. Sunt obiecte care au salvat vieți. Obiecte care au încăput într-o valiză...” – Simina Bădică, istoric, consultant curatorial, co-fondator Muzeul Abandonului.
Vă invităm să deschideți sertarele cu istorii de familie. La umbra marilor istorii stau întotdeauna micile noastre istorii, păstrate cu grijă în ambalaje fragile emoțional și date mai departe din generație în generație. Acum, când peste granița României au trecut atâtea bagaje ale abandonului, construim în semn de solidaritate și empatie un nou etaj al Muzeului Abandonului cu bagaje de povești de reziliență din propria noastră istorie.
Așteptăm din partea voastră aceste istorii ale abandonurilor de dezrădăcinare totală care au marcat istoria propriilor voastre familii pe adresa muzeulabandonului@gmail.com. Donațiile de obiecte digitale și povești vor fi incluse în colecția permanentă a muzeului nostru digital. Pe www.muzeulabandonului.ro se află deja zeci de donații de povești ale abandonului, sute de mărturii și documente ce au fost integrate în demersuri curatoriale complexe, cum este prima expoziție imersivă din România intitulată Sighet Cămin Spital sau proiectul Mărturii 21, pe care le puteți oricând explora gratuit pe platforma muzeului. Mărturiile primite vor intra în arhiva muzeului și vor fi împărtășite cu comunitatea consistentă de pe facebook.com/muzeulabandonului.
Echipa muzeului va începe propria sa investigație pe tema BAGAJELE ABANDONULUI, antrenând o amplă resursă de jurnaliști, psihologi, istorici, antropologi, fotografi, arhiviști – pentru a realiza interviuri și cercetări legate de poveștile actuale ale refugiaților ucraineni care tranzitează sau rămân în România. Toate aceste elemente de puzzle, alături de mărturiile primite de la donatorii noștri, vor fi asamblate într-o frescă de mari dimensiuni, o instalație muzeală și în același timp o intervenție socio-culturală, care să imortalizeze acest moment din istoria României și Ucrainei, un moment în care empatia, compasiunea, capacitatea de a vedea ceea ce ne apropie și nu ceea ce ne desparte, au creat un fenomen de imensă intensitate emoțională.
Proiectul este finanțat de CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale și este coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul CARE France și FONPC (Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil).
***
Muzeul Abandonului - Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent inițiat de Asociația Q-Arts. www.muzeulabandonului.ro este un muzeu-forum digital și participativ ce își propune o mapare a culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului și instituționalizării copiilor în România. Este locul de întâlnire dintre publicul larg și comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România, un spațiu sigur unde această traumă colectivă poate începe procesul de vindecare.
Proiectul Muzeul Abandonului a fost distins în mai 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural.
MUZEUL ABANDONULUI este prima instituție muzeală digitală din România și conține prima expoziție de tip aplicație virtuală web ce facilitează o experiență exploratorie interactivă, cu un conținut muzeal care utilizează metode mixte de documentare ce variază de la cercetarea de arhivă, interviuri, mărturii, documentare foto-video, fotografie 360 și scanare 3D ce sunt expuse publicului într-un format tridimensional și interactiv ce împrumută limbaje specifice noilor media, jocurilor video și realității virtuale.