Maraton irezistibil de filme documentare la Arad

Cea de-a patra ediţie a Festivalului de film documentar fARAD s-a încheiat duminică, 8 octombrie, în aplauzele spectatorilor care voiau să continue încă pe atât. Bucurându-se de un teren din ce în ce mai fertil de la o ediție la alta, festivalul fARAD s-a extins, oferindu-le celor peste 1500 de spectatori, arădeni și nu numai, o zi de festival în plus, un nou spațiu de proiecție (Cinema Grădiște), precum și o serie de evenimente speciale.

 

Din fARAD nu au lipsit filme premiate la festivaluri precum Cannes, Sundance, Toronto, Berlin sau câteva dintre cele aflate în cursa pentru Oscar. Peste jumătate din aceste filme au fost prezentate în premieră în România.

 

Deschiderea oficială a fARAD a fost prezidată de Corina Şuteu, preşedinta festivalului, Oana Radu, producătoare fARAD și de Ramona Crețu, directoare adjunctă a Centrului Municipal de Cultură Arad, cărora li s-a alăturat Erin Casper, monteurul documentarului Risc, lansat anul trecut la Festivalul de la Cannes. Filmul despre fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a declanșat seria peliculelor fARAD despre celebritate, tema acestei ediții, într-o programare inspirat realizată de Mona Nicoară, directoare artistică a fARAD încă de la prima ediție.

 

Interesant și intens s-a dovedit a fi şi Winnie, vizionat în a doua zi a festivalului, în prezenţa regizoarei Pascale Lamche. Filmul prezintă povestea fostei soţii a lui Nelson Mandela şi lupta anti-apartheid a acesteia pe durata prizonieratului lui Mandela. Pascale Lamche a povestit despre provocările întâlnite de documentariştii care încearcă să filmeze, dar mai ales să cunoască un personaj controversat, cu impact enorm asupra vieţilor atâtor oameni.

 

Magnus Gertten, regizorul suedez invitat pentru a doua oară la fARAD cu documentarul Ascensiunea lui Zlatan, film care a adus în sala de cinema fotbalişti arădeni din mai multe generaţii, a oferit o altă perspectivă a încercării de a te apropria de o figură notorie, într-un dialog cu Mihai Chirilov. Tinerii şi foarte tinerii jucători ai echipei UTA au fost și ei prezenţi atât la proiecţia de vineri de la Cinema Arta, cât şi sâmbătă la Cinema Grădişte.

 

Printre filmele care au stârnit cele mai puternice reacţii şi au emoţionat cel mai profund publicul fARAD se numără documentarul inspirat din opera autorului american James Baldwin, Nu sunt negrul vostru. Luciditatea ageră şi forţa cuvintelor lui Baldwin a fost secondată în acest documentar hibrid de imagini de arhivă, înfăţişând tribulaţiile tensiunilor rasiale din S.U.A, din anii ‘60 până în prezent.

 

fARAD-ul s-a încheiat cu un dialog între Corina Șuteu și Dana Bunescu, monteur și trainer al Laboratorului fARAD, câștigătoare a Ursului de Argint în acest an. Dana Bunescu a revăzut alături de spectatorii de la Cinema Arta filmul Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, pentru care a realizat montajul şi designul de sunet. Un periplu cinematografic solicitant, filmul a dovedit că reuşeşte încă să ridice întrebări consistente în rândul publicului.

“Nu îmi vine să cred că am petrecut 7 ore într-un cinematograf, aproape fără pauză, urmărind filme documentare. O selecţie foarte bună de filme, conectate prin perioade istorice, concepte şi perspective culturale. Felicitări!”, spune unul dintre spectatorii încântaţi de această ediţie pe pagina de Facebook a festivalului.

 

Despre rolul unui festival de film documentar într-un oraş precum Aradul s-a discutat în cadrul conferinţei “Excepţia culturală sau de ce nu vrem ca Pinocchio să se înece”, susținută de Corina Șuteu la Teatrul Clasic „Ioan Slavici.” Conferința a tratat rolul pe care îl au industriile creative pentru protejarea valorilor europene într-o lume globalizată.

 

De efervescenţa festivalului şi de prezenţa invitaţilor speciali au profitat din plin cei 12 participanţi ai Laboratorului fARAD, program destinat tinerilor cineaşti, demarat la ediţia din 2016 a festivalului, care abordează practic relația dintre componenta tehnică și cea artistică a documentarului creativ de cinema. Laboratorul fARAD s-a extins în 2017, proiectele înscrise anul acesta fiind semnificativ mai ample decât cele înscrise la prima ediţie. Participanţii celei de-a doua ediţii a Laboratorului fARAD au venit anul acesta nu doar din România, ci şi din Italia sau Olanda.