RAMANENJANA, o docu-ficțiune performativă bazată pe evenimentele care au ajuns să definească „epidemia de dans” din 1863 din Madagascar, contribuind la răsturnarea regimului politic ce favoriza colonialismul, va avea premiera națională pe 14 aprilie, de la 19:30, la Centrul Național al Dansului din București (CNDB), urmată de o nouă reprezentație pe 15 aprilie, la aceeași oră. Evenimentul este precedat de premiera internațională din 9 aprilie, de la radialsystem, în Berlin, unul dintre cele mai titrate spații de artă contemporană din Europa.
Spectacolul docu-ficțiune este realizat de coregrafa Simona Deaconescu în colaborare cu coregrafa și activista culturală malgașă Gaby Saranouffi, având în distribuție performerii Haja Saranouffi, Simona Dabija și Maria Luiza Dimulescu.
RAMANENJANA abordează una dintre cele mai mari “epidemii de dans” din lume, care a avut loc în 1863 în Madagascar, când colonialismul european își făcea simțită prezența pe insulă, iar Radama al II-lea, fiul reginei reginei Ranavalona I care a domnit 33 de ani, o succeda la tron și anula majoritatea reglementărilor stricte ale mamei sale împotriva ocupației străine și a creștinismului.
Evenimentul, descris ca un fenomen în care mii de oameni au dansat ca într-o transă din februarie până în mai, s-a încheiat brusc a doua zi după asasinarea de către nobili a regelui Radama al II-lea. Sufocat în somn, moartea acestuia a fost prezentată poporului ca o sinucidere, iar soția sa, care a preluat tronul, a încheiat o înțelegere cu nobilii și miniștrii malgași pentru a conduce țara prin colaborare cu guvernul.
Subiect tabu în Madagascar chiar și în zilele noastre, RAMANENJANA este considerat în studiile științifice o coreomanie sau o isterie de masă, gest politic sau act de rebeliune prin dans împotriva colonialismului francez.
Spectacolul RAMANENJANA, în care se vorbesc trei limbi și se comentează mărturii contradictorii despre dans, boală și revoluție, alătură și dezbate critic mai multe versiuni ale aceluiași eveniment istoric, chestionând rolul dansului în societate. Lucrând într-o colaborare strânsă cu etnomuzicologul și muzicianul Olombelo Ricky, pe texte ficționalizate inspirate din scrierile lui Andrew Davidson, William Ellis, Marc Finaz, Andrianjanfy, G. H. Stagg, Pierre de Vaissière, cele două coregrafe și echipa celor trei performeri explorează cu umor ritmul în cuvinte, gesturi, mișcări și sunete, în costume de Cristina Milea.
Spectacolul RAMANENJANA are o atmosferă futuristică, prin costumele concepute de scenografa română Cristina Milea, create prin tehnica de upcycling, în timp ce limbajul coregrafic, bazat pe o combinație între gesturi politice și dans african, pune sub semnul întrebării receptarea fenomenului Ramanenjana de către cultura vestică, de la un ritual de vindecare la un dans în masă care s-a răspândit ca o epidemie.
Îmbinând elemente performative și multimedia, realitate și ficțiune, documente de arhivă și mărturii contemporane, spectacolul se întâmplă într-un cadru relaxat, deschis dezbaterii și discuției.
Mai multe detalii despre proiect pe: https://www.facebook.com/events/767021590934821/
BILETE:
14 aprilie - https://www.kompostor.ro/evenimente/11778-ramanenjana
15 aprilie - https://www.kompostor.ro/evenimente/11779-ramanenjana
Acest nou spectacol, realizat sub mentoratul celebrei coregrafei franceze Mathilde Monnier, continuă cercetarea coregrafei Simona Deaconescu pe tema “epidemiilor de dans istorice”, o cercetare începută anul trecut cu COREOMANIACII, un spectacol despre epidemia de dans din Strasbourg din 1518, și care, în 2022, face parte din celebra selecție Aerowaves, destinată celor mai promițători 20 de tineri coregrafi din Europa.
Două conferințe dedicate RAMANENJANA vor avea loc în București:
Spectacolul docu-ficțiune este realizat de coregrafa Simona Deaconescu în colaborare cu coregrafa și activista culturală malgașă Gaby Saranouffi, având în distribuție performerii Haja Saranouffi, Simona Dabija și Maria Luiza Dimulescu.
RAMANENJANA abordează una dintre cele mai mari “epidemii de dans” din lume, care a avut loc în 1863 în Madagascar, când colonialismul european își făcea simțită prezența pe insulă, iar Radama al II-lea, fiul reginei reginei Ranavalona I care a domnit 33 de ani, o succeda la tron și anula majoritatea reglementărilor stricte ale mamei sale împotriva ocupației străine și a creștinismului.
Evenimentul, descris ca un fenomen în care mii de oameni au dansat ca într-o transă din februarie până în mai, s-a încheiat brusc a doua zi după asasinarea de către nobili a regelui Radama al II-lea. Sufocat în somn, moartea acestuia a fost prezentată poporului ca o sinucidere, iar soția sa, care a preluat tronul, a încheiat o înțelegere cu nobilii și miniștrii malgași pentru a conduce țara prin colaborare cu guvernul.
Subiect tabu în Madagascar chiar și în zilele noastre, RAMANENJANA este considerat în studiile științifice o coreomanie sau o isterie de masă, gest politic sau act de rebeliune prin dans împotriva colonialismului francez.
Spectacolul RAMANENJANA, în care se vorbesc trei limbi și se comentează mărturii contradictorii despre dans, boală și revoluție, alătură și dezbate critic mai multe versiuni ale aceluiași eveniment istoric, chestionând rolul dansului în societate. Lucrând într-o colaborare strânsă cu etnomuzicologul și muzicianul Olombelo Ricky, pe texte ficționalizate inspirate din scrierile lui Andrew Davidson, William Ellis, Marc Finaz, Andrianjanfy, G. H. Stagg, Pierre de Vaissière, cele două coregrafe și echipa celor trei performeri explorează cu umor ritmul în cuvinte, gesturi, mișcări și sunete, în costume de Cristina Milea.
Spectacolul RAMANENJANA are o atmosferă futuristică, prin costumele concepute de scenografa română Cristina Milea, create prin tehnica de upcycling, în timp ce limbajul coregrafic, bazat pe o combinație între gesturi politice și dans african, pune sub semnul întrebării receptarea fenomenului Ramanenjana de către cultura vestică, de la un ritual de vindecare la un dans în masă care s-a răspândit ca o epidemie.
Îmbinând elemente performative și multimedia, realitate și ficțiune, documente de arhivă și mărturii contemporane, spectacolul se întâmplă într-un cadru relaxat, deschis dezbaterii și discuției.
Mai multe detalii despre proiect pe: https://www.facebook.com/events/767021590934821/
BILETE:
14 aprilie - https://www.kompostor.ro/evenimente/11778-ramanenjana
15 aprilie - https://www.kompostor.ro/evenimente/11779-ramanenjana
Acest nou spectacol, realizat sub mentoratul celebrei coregrafei franceze Mathilde Monnier, continuă cercetarea coregrafei Simona Deaconescu pe tema “epidemiilor de dans istorice”, o cercetare începută anul trecut cu COREOMANIACII, un spectacol despre epidemia de dans din Strasbourg din 1518, și care, în 2022, face parte din celebra selecție Aerowaves, destinată celor mai promițători 20 de tineri coregrafi din Europa.
Două conferințe dedicate RAMANENJANA vor avea loc în București:
Spectacolul RAMANENJANA va mai fi prezentat în luna august în Durban (Africa de Sud) și Maputo (Mozambique) ca parte a selecției JOMBA! Contemporary Dance Experience și în lunile septembrie și octombrie în Antananarivo, Majunga și Diego Suarez (Madagascar), ca parte a selecției I’TROTA International Dance Festival.
***
RAMANENJANA este un proiect cultural produs de Asociația Tangaj Collective, în co-producție cu Centrul Național al Dansului București și Forecast, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național*. RAMANENJANA este susținut de Goethe-Institut București, Institutul Francez din România, Institutul Cultural Român, Institutul Francez din Africa de Sud, /SAC @ MALMAISON, Grizzly Film și realizat în parteneriat cu Institutul Francez din Madagascar, Goethe-Zentrum Antananarivo, I’TROTA International Dance Festival, JOMBA! Contemporary Dance Experience.
Simona Deaconescu este coregrafă română care lucrează interdisciplinar, la granița dintre spectacol, instalație și film. Simona examinează constructe sociale, între ficțiune și realitate, uneori cu ironie și umor negru. A terminat studiile de licență și master la catedra de coregrafie a Universității Naționale de Teatru și Film din București. A primit bursa danceWEB la Viena (2014), Premiul Centrului Național al Dansului București (2016), a fost nominalizată ca Artistă Aerowaves în 2018 și 2022 și ca Springboard Danse Montréal Emerging Choreographer în 2019. În ultimii doi ani, a fost artistă rezidentă ale proiectelor europene Moving Digits și Biofriction. În 2022 este Mentee Forecast și artist asociat al Centrului Național al Dansului București. Lucrările sale au fost selectate și prezentate în festivaluri de renume, scene de dans și teatru, cinematografe, galerii, muzee și situri arhitecturale, ajungând la publicul din Europa, America de Nord și de Sud. În 2014, a fondat propria companie de dans, Tangaj Collective, iar din 2015 este co-fondatoare și directoare artistică a Bucharest International Dance Film Festival.
Gaby Saranouffi este dansatoare, coregrafă și directoare artistică la ITROTRA Art X Connection. Saranouffi trăiește și lucrează între Africa de Sud și Madagascar. A fost decorată cu Ordinul de Cavaler în Artă, Litere și Cultură de Guvernul Francez.
Saranouffi este una dintre cele mai influente pioniere ale dansului din Madagascar. A pus la punct un nou concept strategic de politică culturală care a adus beneficii oamenilor din Madagascar și a deschis porți pentru mulți artiști malgași. În iulie 2020, a primit Standard Bank Ovation Award cu CORPS/BODY, coregrafiat împreună cu Moeketsi Koena. În calitate de promotoare a artei malgașe, Gaby Saranouffi și-a prezentat spectacolele în turnee extinse la nivel național și internațional, precum Asian Improvisation (KR), Tanz Im August (DE), Festival Montpellier Dance (FR) și Dance Umbrella Africa (SA). De asemenea, a predat la mai multe școli de dans prestigioase, inclusiv Conservatorul Național de Muzică și Dans din Paris, Conservatorul Regional din Insula Reunion și Conservatorul din Bern.
Parteneri media: Radio România Cultural, Zile și Nopți, IQAds, Observator Cultural, Curatorial, The Institute, Metropotam și Ziarul Metropolis.
*AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.