Shaving the Caterpillar. O incursiune senzuală în imaginarul nebuniei

Expoziția „Shaving the Caterpillar” pornește de la o cercetare în arhivele medicale - documente și ilustrații care justificau cândva teoriile cu privire la însușirile periculoase ale uterului. Lucrările artistei Ileana Pașcalău, reunite în spațiul Galeriei Mobius, reprezintă o explorare subiectivă, de factură suprarealistă, a traumei colective construite de tirania psihiatriei în relație cu nevoile și sexualitatea feminină. Povești redefinite din spitalul de boli mintale Salpêtrière, cel mai mare azil-închisoare din secolul al XIX-lea, argumente aberante folosite pentru inventarea nebuniei sau trimiteri la propria biografie susțin un discurs artistic delicat și senzual, menit să rescrie istoria și să sugereze, în cele din urmă, posibile căi de vindecare. Titlul expoziției este un omagiu adus poetei americane Anne Sexton (1928-1974), care a îndrăznit să scrie despre sexualitate, sâni sau utere, într-un lung șir al temelor riscante, evitate atent vreme de secole. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 13 octombrie, de la ora 18.00, la Galeria Mobius, din strada Dumbrava Roșie nr. 18, București.
 

“Este o istorie a corpului feminin, pornind de la impactul pe care l-au avut medicii bărbați până târziu, în secolul 20, în amputarea imaginii despre fiziologia și psihicul femeii, în transformarea ei într-o figură de bestiar anatomic. Marea minciună rămâne cea a uterului periculos, mascota expoziției, acel hustérā de care vorbeau încă grecii, un organ palpat, înțepat, răsucit, invadat și cercetat pe toate părțile - și pornind de la care medicii vor inventa isteria, un diagnostic misogin, care a decimat nenumărate femei în aziluri de boli mintale. Un adevarat ginecid, care trebuie comemorat și vindecat. Lucrările vor acționa ca niște instrumente criminalistice care să scoată la lumină noi fapte în procesul care a culminat, la finele secolului trecut, cu închiderea a numeroase femei în aziluri de boli psihice. Corpurile și organele din lucrările mele se apără la tot pasul de discursurile doctorilor, sunt înarmate cu platoșe de piele, țepi și tăișuri de lamă, amintind că pasivitatea nu a rămas neînfrunată și că victimele s-au revoltat”.

„Shaving the Caterpillar” desfășoară un univers „suprarealist-isteric”, plin de obiecte, instalații și desene hiperreale, o estetizare ludică și înțeleaptă a mai multor experimente violente întreprinse asupra corpului feminin, de-a lungul timpului, în numele științei. Întrebările ridicate în cercetarea Ileanei Pascalau cu privire la construcția diferenței sexuale o poartă pe artistă prin felurile în care corpul feminin a fost reglementat, disciplinat și controlat prin intermediul medicinei, în loc să fie ajutat sau vindecat, până la începutul secolului XX. În lumina Iluminismului European, premisele cu privire la natura dublă a tuturor lucrurilor, inclusiv separarea corpului și a minții, fac loc încercărilor medicinei de a „ușura” suferința mintală care a dus de fapt la un efect total opus, sporind trauma și inhibiția sexuală. Opera Ileanei Pascalau explorează părți din istoria „deviantei”, convertind “obiectele” studiului masculin în fragmente transgresive ale dorinței feminine. Expoziția „Shaving the Caterpillar” pune în scenă o muzeificare teatralizată a așa-numitului mister feminin, furând și queerizând munca unor cercetători, bărbați, prea serioși.

Pornind de la interesul redescoperit pentru anatomia femeii în secolul XVIII, o perioadă ce a văzut prima reprezentare a scheletului feminin și mult prea multe teorii despre calitățile periculoase ale uterului, doctorii și-au permis o privire tot mai apropiată asupra naturii „celui de-al doilea sex”. Preocupările medicale, alimentate constant de anxietăți sociale cu privire la responsabilitățile reproducătoare ale femeilor, au mers în secolul XIX dincolo de bolile corporale către o „igienă” a minții. Era o vreme în care medicina reprezenta o unealtă de reglementare a comportamentului femeilor și de control al corpurilor și gândurilor lor. De la prima sa reprezentare la inventarea isteriei în anii 1880, arcul coloanei feminine, contorsionarea, a fost măsura flexibilității graniței dintre observație și imaginație în contextul cercetării medicale. Ileana Pascalau apropriază observații științifice, le obscurează și schimbă în obiecte artistice ale fanteziei, dorinței și plăcerii.

“Părți exagerate ale corpului, absurdități anatomice sau mici greșeli sunt extrase din narativele patriarhale ale durerii și transformate în frumusețe feministă. De la gesturi la straturi, texturi, forme, simboluri sau materiale ale din domenii care variază de la științele medicale la BDSM sau alte sexualități perverse, expoziția „Shaving the Caterpillar” induce un spațiu libidinal, între darkroom și cameră de tortură, amintindu-ne cu tandrețe că corpurile noastre sunt „un teren de luptă” (Barbara Kruger). Explorând vremurile când maladia feminină era privită drept o curiozitate, demersul artistic al Ileanei Pascalau devine o practică comemorativă, amintind mai multe povești ale unor femei bolnave cărora, timp de mai mult de un secol, boala le-a transformat corpurile în câmpuri de experimente dezumanizante făcute de bărbați în numele științei. Învățarea, amintirea, dezvățarea și transformarea sunt unelte pentru o întâlnire radicală cu istoria medicinei.

Ileana Pascalau (n. 1985 în Caransebeș, România), artistă vizuală și istoric de artă, trăiește și lucrează în Berlin. După încheierea studiilor de licență în arte vizuale și a celor de istoria artei la Universitatea Națională de Arte București, artista a continuat masteratul la Universitatea de Arte din Berlin (2015). Între 2010-2012 lucrează ca asistent universitar în cadrul Unarte București. Paralel cu practica artistică, Ileana Pascalau urmează un program doctoral în visual studies și lucrează ca cercetătoare în arta de secol 18. și 19. la Akademie der Künste Berlin. În ultimii ani lucrările ei au fost expuse la Galerie im Turm (Berlin), Kunsthalle Bega (Timișoara), PS120 (Berlin), Neue Gesellschaft für Bildende Kunst (Berlin), Galerie imKörnerpark (Berlin), Kunstquartier Bethanien (Berlin), Kulturhaus Bremen (Bremen), Kunstraum B (Kiel), Villa Romana (Florence), Centre Internatonal d’Art Contemporain (Pont-Aven). Pe parcursul burselor (Reed Foundation Grant, DAAD grants, the Schleswig-Holsteinscholarship) și al rezidențelor artistice obținute, Ileana și-a unit practica artistică și interesele teoretice în scopul comun de investigare a istoriei corpului. Demersul ei analizează rolul artiștilor și al medicilor în cadrul tranziției culturale de la sistemul anatomic galenic, bazat pe un singur sex, la sistemul anatomic binar, impactul „descoperirii” sexualității femeii, precum și narative non-binare în epoca modernă timpurie. Sculpturile și instalațiile ei recente urmăresc frici colective în manifestarea lor coercitivă, dar și biografii individuale capabile să transgreseze, contribuind astfel la istoria recentă a corpurilor noastre.

Echipa
Coordonatoare: Ștefania Dobrescu și Roxana Gamarț | Curator: Valentina Iancu | Grafică: Galeria Mobius | Comunicare: Evantia Barca | Foto: Ileana Pașcalău
 

 

 

The Woman, Propargarta, Vice.com, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile și Nopți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, Feeder, DigitizArte, Munteanu, Igloo